577 matches
-
de citire. Clasa I, trimestrele II-III, prof. gr. I Victoria Pădureanu..., prof. gr. I Dana Poenaru, București: Editura Coresi, 1993. [161] PĂDUREANU, VICTORIA, Primul caiet de scriere pentru clasa I, elaborat de: prof. Viorica Pădureanu, inv. Zînica Loghin, înv. Cristiana Pleavă, Editura 3 P Magister, 1993. [162] PETRAȘ, IRINA, Genuri și specii literare. Mic dicționar-antologie pentru elevi. București, Editura Demiurg, 1993, 175 p. [163] PIEPTAN-DOR, VICTORIA, Exerciții gramaticale de bază pentru elevii claselor IIIV. București, Editura Geneze - EPN, 1993, 128 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. [122] LIMBA română. Subiecte date la Facultatea de Drept din centrul universitar Craiova, Ziua, 2, nr.324, 11iul., 1995, 4. [123] LIMBA Română: exercitii pentru clasa a IV-a / prof. gr. I Victoria Pădureanu (coord.), inst. gr. I Cristiana Pleavă, înv. gr. I Zînica Loghin, prof. gr. I Eugenia Șincan, - București: Editura C.N.I. Coresi, 1995 (I. Coresi) [124] LIMBA Română: manual pentru clasa a II-a / Elena Constantinescu, Maria Vărzaru, Elena Sachelarie,... - București: Editura Didactică și Pedagogică, 1995. [125] LITERATURA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
programele și manualele școlare, în: LL, 40, nr. 3-4, 1995, 128-135. [158] PĂDUREANU, VICTORIA; MOLAN, VASILE; KONRAD, MARIA, Citire, lectură, compunere. Culegere de exerciții și teme pentru clasa a III-a. București, Editura Sigma, 1995, 140 p. [159] PĂDUREANU, VICTORIA; PLEAVĂ, CRISTIANA; MOLAN, VASILE; COJOCARU, SILVIA; DAMALAN, FRUSINA. Coordonator: VICTORIA PĂDUREANU. Citire, lectură, compunere. Culegere de exerciții și teme. Clasa a IV a. București, Editura Sigma, 1995, 96 p. [160] PENCEA, IOANA, Exerciții de gramatică și probleme de evaluare. Pentru clasa
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 123-126; la definitivare au mai participat:Theodor Hristea, Mircea Borcilă, Miorița Got, Valeria Georgescu, Petru Bogoviț, Leonard Rotaru, Elena Bițioanu]. [61] LIMBA română: exerciții pentru clasa a III-a / autori: prof. gr. I Victoria Pădureanu, inst. gr. I Cristiana Pleavă, înv. gr. I. Zînica Loghin, inst. gr. I Frusina Damalan ; coord. Victoria Pădureanu, - București: Editura C.N.I. Coresi, 1996(Polsib) [62] LIMBA română: exerciții pentru clasa a IV-a / prof. gr. I Victoria Pădureanu, inst. gr. I Cristina Pleavă, înv. gr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
I Cristiana Pleavă, înv. gr. I. Zînica Loghin, inst. gr. I Frusina Damalan ; coord. Victoria Pădureanu, - București: Editura C.N.I. Coresi, 1996(Polsib) [62] LIMBA română: exerciții pentru clasa a IV-a / prof. gr. I Victoria Pădureanu, inst. gr. I Cristina Pleavă, înv. gr. I Zânica Loghin,... - București: Editura C.N.I. Coresi, 1996 (Imprimeria de Vest) [63] LÜDER, ELSA, Lupul și capra, Eine Fibel zum Erlernen des Rumanischen, Clusium, [1996]. [64] LUPU, COMAN; VLĂDESCU, ANDREEA, Limba română prin exerciții. București, Logos, 1996, 165
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sunt de mult cu noi”, sugera înțeleptul. Așa de adânci au fost rădăcinile, încât fiecare generație o prelua. În 1989, în primăvara ultimului congres al PCR și al ultimelor sale teze, un student întreba disperat cine are interesul să țină pleava permanent deasupra. În realitate, sintetiza motivația cenzurii - exersată în multiple forme -, menită să blocheze credința că oricare om ar avea ceva de zis, altceva decât se spune, cere, impune „de sus”. De fiecare dată când cineva formula astfel de întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un proces revoluționar continuu nu este altceva decât efortul de a transforma, la nesfârșit, și ceea ce ar putea fi considerat ca realizat, finisat. În acest fel, praful și pulberea se vor alege din orice, iar la suprafață va rămâne mereu pleava, rumegușul, zgura, toate în numele unei așteptări care niciodată nu se va împlini. Regretatul profesor Ionel Hagiu, aflând de elocința și strălucirea gândirii studentului nostru, s-a rezumat să ne invite la o plimbare - între două clădiri - pentru a-și exprima
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pașii argumentării. În final, am căzut de acord că studenții știu, pot și chiar fac dovada gândirii lor, nouă revenindu-ne obligația să-i apărăm. Ne-am bucurat împreună pentru inspirația acelui răspuns salvator care aprecia că „în momentul vorbirii pleava e spulberată, aflându-ne în miezul bobului dătător de pâine albă și bună!”. Cum tonul contează, fiecare a înțeles ce a putut, iar „urechea” grupului n-a mai avut rezonanță la prorectorul de atunci, la profesorul Ionel Hagiu. N-am
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
delegație îi solicită relatarea revoltei de la Brașov. Deportații fugiți de la locurile de muncă unde fuseseră repartizați în urma procesului erau considerați evadați și tratați umilitor de către cadrele Securității, cu discursuri de tipul: „Mai bine te făcea mă-ta un rahat, măi, pleava societății!” sau „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 133, 135). Foarte rar (dar cazuri au existat), supraveghetorii din deportare sunt umani. A fost un caz în
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Pentru început, dușmanul devine prezent în tot și în toate. Pare ascuns sub „aparențe pașnice și inofensive”. Aparatul de propagandă justifica un întreg proces de exterminare, lozinci precum cele care cer „câinilor, o moarte de câine” sau „să scăpăm de pleava societății” fiind elocvente în sine. Justificarea acțiunilor a fost repede găsită în crearea cadrului legal prin decrete, hotărâri și ordine ale Ministerului de Interne. Atribuțiile represive exercitate de instituțiile responsabile au însemnat deportări, înființarea de colonii de muncă, stabilirea domiciliului
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și naturalistă, nu cunoaștem, până în prezent, nici o altă modelare a orantei, cu excepția unei plăci antropomorfe descoperită la Trușești-Botoșani, în nivel de locuire Cucuteni A (= Tripolye B 1) (fig. 4/2a b). Aceasta a fost modelată din pastă grosieră, cu multă pleavă în compoziție. A fost descoperită în perimetrul locuinței XL, care constituia, probabil, un tip de sanctuar al așezării. Piesa a intrat de mult în literatura de specialitate (O. Hőchmann, 1987, p. 97, fig. 9; M. Gimbutas, 1987, p. 113, fig
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
1999, p. 527, fig. 372/2; *** 2009, nr. 64, p. 150). Despre această piesă, Dan Monah (1997, p. 38) scria că ea reprezintă „o interesantă piesă, înaltă de 73 cm și lată de 70 cm, modelată din chirpic cu multă pleavă, a fost descoperită în locuința nr. 40, ce aparține tot nivelului Cucuteni A de pe Țuguieta. Descoperită în partea nord-vestică a construcției, placa pare să înfățișeze un personaj cu brațele ridicate, temă destul de rară în plastica antropomorfă cucuteniană, dar frecventă în
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
În interior, pe latura de nord, s-au găsit două nișe măsurând 25 cm x 20 cm, situate la 1 m deasupra podelei încăperii și având 1 m distanță între ele. Pereții interiori erau tencuiți cu lut galben amestecat cu pleavă peste care s-a realizat o compoziție picturală de culoare roșie; pe peretele de vest tronează o cruce bizantină cu brațele lățite, încadrată de doi pomi schematici, iar pe cele de nord și sunt câte trei pomi; pe cel de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
n-au ce rata. Cei plecați nu mai au nici un cuvânt de spus pentru schimbarea țării, devin marginali, postează pe internet comentarii sarcastice, neluate În seamă, și votează o dată la patru ani ideea de schimbare, fără nici un efect. „Sunt o «pleavă», niște nimeni, cine-i ia În seamă?”, mi-a explicat un „analist” poziția oamenilor de bine din România de astăzi față de cei ce au plecat și nu se vor mai putea Întoarce niciodată, pentru că nu are nimeni nevoie de competența
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
încarnează dogmatismul și fanatismul leninist. Devotat „revoluției” cu o fervoare mistică, el îi sacrifică totul, ca unui moloh fascinant și înspăimântător, fiind în stare să extermine pentru ea întreaga omenire. În percepția lui, intelectualii sunt niște încurcă-lume, țărănimea e o „pleavă” în calea revoluției. Așa-zisa „revoluție” îl spulberă însă, curând, și pe el: în contextul purificărilor din partid de după zdrobirea „devierii” zise „de dreapta”, deși promotorii erau în realitate stângiști, Cozmin cade victimă năprasnicei zeități ce își devoră progenitura. Petre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
etnicilor germani), că vor fi duși În Siberia 9. Au ajuns În realitate, după o săptămână de călătorie, În vasta câmpie din partea de sud a României, În Bărăgan, unde au fost instalați În câmp, sub cerul liber, „aruncați ca o pleavă În bătaia vânturilor”, cum spune un martor. Locul pe care, la doar câteva săptămâni de la instalare, au Început construirea sub amenințare a caselor din chirpici acoperite cu paie conform unor modele STAS (case mici și mari) era marcat de un
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
urmă de) lovitură sau julitură pe piele", cf. rom. vineți (pl. lui vânăt, de exemplu din genunchi vineți); magh. ramasica "lemne de foc mărunte rămase în pădure", cf. rom. rămășiță; magh. ramasz ~ ramaz "butuc, buștean", cf. rom. rămas; magh. sztárpa "pleavă de cereale", cf. rom. stearpă (femininul adjectivului sterp). * Latină < greacă: lat. zodiacus (> fr. zodiaque, it. zodiaco, rom. zodiac) "zonă circulară a sferei cerești în care se află constelațiile corespunzătoare lunilor anului" < ngr. [κύκλος] ζωδιακός "idem" (κύκλος "cerc", ζώδιον "zodie, constelație
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
peste locurile joase, trecând printre flori albe de măslin, umezește cu aburul mării insulele verzi, vara holdele se clatină în bătaia lui, plecându-și spicele, iar mai târziu, la treieriș, vântul suflă pe arii, grăunțele cad dese, țărâna albește de pleavă, paiele uscate se spulberă pe câmp, tot așa cum se spulberă în calea sa, ori se înalță ca o ceață, și pulberea îmbelșugată de pe drumuri; când se aprind, în uscăciune și în arșiță, pădurile necercetate de secure, năvălește vuind ascuțit, se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
masei de războinici, un freamăt neauzit care seamănă cu al valurilor pe care le înnegrește în larg vântul aspru care bate dinspre apus. Și pulberea câmpiei: se înalță deasă ca o negură de munte sau îi albește pe luptători ca pleava risipită de vânt peste arie, într-o zi de seceriș. Tot ce se petrece se petrece, asemănător, și în lume: atacul, năvala și iureșul, înfruntarea, împotrivirea dârză, străbaterea, oprirea din avânt, retragerea. Armata, numeroasă ca frunzele și florile primăverii, înaintează
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
trebuie supus unei circulații frecvente, până la fixarea deplină. În pepinierele de gazon, pentru ca desprinderea brazdelor să se facă ușor, se recomandă ca, sub stratul de pământ vegetal, gros de 5 - 6 cm, să se așterne un strat de nisip sau pleavă de cca. 8 cm. Rădăcinile nu vor pătrunde în acest strat ci se vor întinde lateral, în pământul vegetal, formând o pâslă deasă. Pregătirea terenului de înierbat constă în următoarele lucrări: îndepărtarea orizontului superficial (dacă este acoperit de buruieni), nivelarea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
unul care tare și închipuie că-i muncitor, stând cu țigara în gură, masă la oră fixă (și, bună!), îmbrăcat, încălț at ! Desigur cine are caracter, e muncitor și serios, are loc de muncă ! E iarăși clar că există și pleava societății. Pe mine mă doare când nu reușesc să-i adun într-un buchet cât mai valoros pe cei care-mi calcă pragul ! Unii sunt ne-educabili, alții sunt cu probleme la cap, alții sunt infirmi sufletește. îi înțeleg și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Fig. 2 Treieratul prin călcarea snopilor de către animale (după un anume Bucur) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După treierat urma vânturătoarea, operațiune prin care cerealele, adunate cu împingătoare sau greble, se vânturau manual, separându-se semințele de pleavă și de praf. Pentru aceasta, cerealele erau aruncate în sus cu lopata (când bătea vântul); boabele cădeau vertical, iar pleava era spulberată de curenții de aer. Era o treabă migăloasă și mizerabilă. Lucrul la batoză era o activitate care se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
După treierat urma vânturătoarea, operațiune prin care cerealele, adunate cu împingătoare sau greble, se vânturau manual, separându-se semințele de pleavă și de praf. Pentru aceasta, cerealele erau aruncate în sus cu lopata (când bătea vântul); boabele cădeau vertical, iar pleava era spulberată de curenții de aer. Era o treabă migăloasă și mizerabilă. Lucrul la batoză era o activitate care se executa în echipă. Se uneau, în acest scop, rude sau cunoștințe, pentru că era nevoie de multe brațe de muncă, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tu!!... nu vezi... nu-ți aflu nume.” (M. Eminescu, I, p. 82) sau prin însoțirea pronumelui de interjecții specifice: „O, tu crai cu barba-n noduri ca și câlții când nu-i perii,/ Tu în cap nu ai grăunțe, numai pleavă și puzderii.” (Ibidem, p. 83) La persoana a III-a, prin forme supletive se disting, ca și la substantivele feminine, nominativ-acuzativul de genitiv-dativ: el, ea/lui, ei; ei, ele/lor. Acuzativul se distinge de nominativ, prin supletivismul formelor neaccentuate: el
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai caldă-n seara aceea.” (E. Barbu, p. 106) În relație de incidență se situează pronumele în cazul vocativ: „O, tu, crai cu barba-n noduri ca și câlții când nu-i perii, / Tu în cap nu ai grăunțe, numai pleavă și puzderii.” (M. Eminescu, I, 83) DATIVUL ETICTC "DATIVUL ETIC" În limbajul popular, forma neaccentuată de dativ a pronumelui de persoana I și a II-a, singular, întrebuințate separat sau împreună, exprimă în mod frecvent participarea afectivă a locutorului sau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]