577 matches
-
pământ de preste Dunăre", încât: "România este singurul stat care azi e în primejdie de a fi dezmembrată de chiar aliatul ei, după ce au încheiat cu el o convenție prin care i se garantează integritatea teritoriului. România vede zburând ca pleava în vânt asigurările unei convenții a cărei iscălituri sunt încă umede și pe care a încheiat-o c-o împărăție mare, pe a cărei cuvânt se credea în drept să se întemeieze."82 De-acum încolo, principala țintă este dezonoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
etnicilor germani), că vor fi duși În Siberia 9. Au ajuns În realitate, după o săptămână de călătorie, În vasta câmpie din partea de sud a României, În Bărăgan, unde au fost instalați În câmp, sub cerul liber, „aruncați ca o pleavă În bătaia vânturilor”, cum spune un martor. Locul pe care, la doar câteva săptămâni de la instalare, au Început construirea sub amenințare a caselor din chirpici acoperite cu paie conform unor modele STAS (case mici și mari) era marcat de un
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de pe jos; lemne; leneș; limită; magazin; mansardă; mare; materie; mereu; minciună; miros; mirositor; mizerii; mop; mort; muștar; narcotic; nasol; naștere; neant; neglijență; negură; neîngrijit; nemerituos; nepăsare; neplăcut; nesănătos; de nisip; din ochi; oraș; paf; paragraf; păcat; părăsit; pe; pete; pîclă; pleavă; prăfuit; prăjitură; primar bun; pulberi; pungă; pustietate; putoare; raft; respir; nu pot respira; rîs; roșu; Sahara; la sat; sărăcie; scame; schimbător; scîrbos; scrum; scump; senin; sentiment; singurătate; spală; spăl; de spălat; spulbere; statut; strălucitor; străzi vechi; substantiv; substanță; sufla; sufocare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Năpasta mi-a rămas pentru totdeauna în suflet. Eram în Săptămâna Mare când s-au făcut probele filmate. La Bughea, undeva pe lângă Câmpulung Muscel.... Scenograful a amenajat o culă veche, a bătut pereții cu pământ amestecat cu paie și cu pleavă de la grâu s-a filmat în interior; apoi afară unde pădurea înfrunzise, iarba era de un verde dureros, smălțuită cu flori galbene de păpădie și se auzea clopotul de la biserica din sat. Am plecat la București și ne-am întors
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se auzea clopotul de la biserica din sat. Am plecat la București și ne-am întors peste o săptămână, după zilele de Paști. Și, minune! Pereții din culă erau încolțiți, acoperiți cu fire verzi, crescute din boabele de grâu rămase în pleavă! Parcă ar fi fost un semn că ce rostuiam noi acolo avea binecuvântarea cerului, că ceea ce făceam de câțiva ani împreună, actorii și regizorul, dădea roade, că într-adevăr credința noastră în acea viață "închipuită" de pe scenă nu era doar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spre victorie, "mână-n luptă vijelia-ngrozitoare / Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare". Prin comparație, metafore, expresii onomatopeice sunt reliefate cele două oști: oastea română e "potop ce prăpădește, ca o mare tulburată", iar oastea turcească e "ca pleava vânturată". Partea a doua a poemului cuprinde un episod satiric, prin trecerea de la meditație la sarcasm. Poetul constată apariția pe scena politică a falșilor eroi: saltimbancii și irozii. Într-o secvență lirico-satirică, marcată de interogația retorică "Au prezentul nu ni
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
faptul că de cartele de alimente beneficiau NUMAI funcționarii de la Sfatul popular și corpul profesoral. Cei care se speteau la pământ în contul statului de „democrație populară” nu aveau dreptul la cartele, lor fiindu-le rezervat praful de pe tobă și pleava de la batoză! Bătrânii satelor noastre pot confirma acest mare și trist adevăr. Tot din documentele cercetate prin arhive am aflat că, în ziua de 16 aprilie 1956, pe postul de referent agricol era angajat Ion P. Jitaru, odată ce președintele semnase
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
trebuiau chemați, veneau singuri fiindcă totul trebuia făcut repede și cu mai multe mâini de lucru. Unii dădeau snopii, alții cărau paiele și le clădeau În clăi, iar alții mai voinici duceau sacii În pod după ce grâul era separat de pleavă. Într-o zi și jumătate era terminat totul și batoza era dusă la alt gospodar. Mai greu era În anii luminoși ai socialismului. Atunci totul trebuia clădit la arie, unde stogurile Întregului cătun erau așezate În linie dreaptă ca să poată
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o pe șase boi / Nici pe șase, nici pe patru / Nici pe jumătate satu. Soacra ieșea În filigore și arunca grâu În fața alaiului miresei În vreme ce se chiuia: Țâpă grâu, nu țâpă orz / Țam adus lucru frumos / Țâpă grâu, nu țâpă pleavă / Noi Îți dăm lucru de treabă. Soacra chiuia acum și ea, după ce a aruncat cu grâu: Draga mamei, noră-aleasă, / Calcă rar și hai În casă, / Calcă pe treapta de sus, / Ca tine altele nu-s. În casa mirelui urmează o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unor paragrafe succesive, ca în definiția bârfei de Massillon (subliniez structura de bază, de la începutul paragrafelor): (6) Bârfa este un foc care mistuie și usucă tot ce-i stă în cale, care pârjolește, în furia lui, și sămânța bună și pleava, și lucrul sfânt și cel lumesc; care lasă în urmă numai pustiu și deznădejde. [...] Bârfa este mândria ascunsă care ne arată paiul din ochiul vecinului, și ne ascunde bârna dintr-al nostru [...]. Bârfa este un rău care n-are stare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
bea la fiecare sfert de oră o ceașcă din ceaiul de ierburi, până ce încetează vărsăturile, diareea și crampele. Bolnavul se va culca imediat și se va acoperi bine. Dacă arsurile nu vor să înceteze, abdomenului i se aplică comprese de pleavă de fân opărită cu apă, la acea temperatură pe care o poate suporta corpul. Pleava de fân curățită și opărită se așează pe abdomen, în saci lați. La picioare se vor pune cărămizi încălzite la cea mai mare temperatură suportabilă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
diareea și crampele. Bolnavul se va culca imediat și se va acoperi bine. Dacă arsurile nu vor să înceteze, abdomenului i se aplică comprese de pleavă de fân opărită cu apă, la acea temperatură pe care o poate suporta corpul. Pleava de fân curățită și opărită se așează pe abdomen, în saci lați. La picioare se vor pune cărămizi încălzite la cea mai mare temperatură suportabilă, întrucît convulsiunile de obicei se nasc în pulpe. Dacă apar convulsiunile, regiunea aceea se va
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
obicei se nasc în pulpe. Dacă apar convulsiunile, regiunea aceea se va fricționa în continuu cu spirt camforat și cu flanelă. În holeră, moartea e cauzată de răcirea progresivă și de convulsiuni. Îndată ce prin încălzirea cu ceai, prin compresele cu pleavă de fân și prin fricțiunile cu flanelă și spirt camforat corpul se încălzește și transpiră, pericolul s-a terminat. Căldura se menține printr-o bună învelire. În asemenea încălziri, bolnavul simte sete mare; dar nu va bea decât ceai de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fii și nora sa. Pentru apărarea împotriva paraziților și a molipsirilor "este bine - recomanda el - să se semene cînipă pe sub ferestrele casei, prin ogrăzi, pe lângă garduri". Oricine vrea să trăiască liniștit pe timp de holeră "să umple o saltea cu pleavă de cînipă uscată și să se culce fără frică pe saltea, că nici holera, nici ploșnițele, nici puricii nu-l vor supăra"477. Au existat, așadar, atunci, ca și astăzi, fanatici ai unor tehnici și remedii pretinzând a fi suverane
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
făcură gorapa la poalele unui cireș măreț, a cărui frunze cădeau una câte una în bătaia vântului și a stropilor de ploaie. - Vino, fata tatii, dar, stai pe pat, să-ți spui o vorbă. Dragostea de tânără, Savetuță, e ca pleava din grâu: se scutură, se împrăștie și o pierzi. Rămâne boaba curată. Ei, pe ea trebuie să o sădești, să o uzi și să ai grijă să se facă mare, dar mai ales să nu se ofilească nicicând. Nu risipi
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și eu nu sunt vrednic să-I duc încălțămintele. El vă va boteza cu Duhul Sfînt și cu foc. 12. Acela Își are lopata în mînă, Își va curăți cu desăvîrșire aria, și Își va strînge grîul în grînar; dar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge." 13. Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. 14. Dar Ioan căuta să-l oprească. "Eu", zicea el, "am trebuință să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
dar blaga veche. Ce are-n gând un om aceea scrie, Nimica nou tu n-ai de spus Ureche, Cu Pantazi fiind pe veci păreche Tu isvodești cel mult, ce dânsul știe" Ți-asamăn fruntea unei vii paragini Și vânt și pleavă sunt a tale scrieri, De zel lipsite, vai! a tale pagini, Zadarnic paiul sec al minți-l trieri, Drapîndu-i golul ei cu reci imagini: Nimic nu iese dintr-un dram de crieri. {EminescuOpIV 252} AI NOȘTRI TINERI... Ai noștri tineri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
atât de mic - Tu ești odorul lumii și eu mă simt nimic. Da, da... numai natura dreptate are-n veci, Copil cu gură caldă, cu mici picioare reci, 15Căci ea-n înțelepciune-i creiază-astfel de chip Pe lângă care toate sunt pleavă și nisip. Ironic pare-a zice: nemernici râmători, Visat-ați vreodată asemenea comori? Pe tine-apoi te-arată în dreapta ei mîndrie: Turbând de-mpătimire, murind de gelozie, Te văd cum al tău zâmbet voioasă multor dărui, Că veselă și dulce vorbești apoi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tronă, Că secole nătânge cu spaimă o-ncoronă! O, de-aș vedea furtuna că stelele desprinde, Că-n cer talazuri nalte de negură întinde, Că prin acele neguri demoni-n stoluri sboară Și lumea din adâncuri o scutură ușoară Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade, 160Tărînd cu sine timpul cu miile-i decade, Se-nmormîntează-n chaos întins fără de fine, Căzând negre și stinse surpatele lumine. Neantul se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde. Văzîndu-te strigare-aș de-un dor nebun
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
oarecare. Cum te uiți așa, năuc, Și-n gândiri te-nsinguri, Ești tu ziua lângă nuc, Ești tu noaptea-n crânguri, Să te iau și să te duc, Să fim numai singuri. Ș-atunci n-om vorbi de fel: Vorba este pleavă. Când se iubesc doi astfel, - Inimă bolnavă - Atunci tac, tac cumințel, Noaptea în dumbravă. 46. DE-A NĂSCOCI NOUI IPOTEZE... (cca 1874 ) De-a născoci noui ipotese doi filosofi s-au dus Ca să găsească ce cătau în aer gol - în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
târziu. Marii reformatori nu s-au întâlnit cu odihna decât pe cruce. Merită să muncești toată viața pentru un bust. Chiar dacă posteritatea te va scăpa de apăsarea lui. Atât gloria cât și anonimatul își invidiază reciproc privilegiile. În definitiv, și pleava a pus umărul la gloria pâinii. Toată viața, creatorii de artă nu fac decât să-și construiască absența. Tot mai mulți oameni sunt tentați de scurtătura vicleană spre podium. Oamenii de geniu ni se par ciudați pentru că vedem lumi diferite
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
răi! 17. Dar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea și lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui, 18. să fie ca paiul luat de vînt, ca pleava luată de vîrtej? 19. Veți zice că pentru fiii Săi păstrează Dumnezeu pedeapsa. Dar pe el, pe nelegiuit, ar trebui să-l pedepsească Dumnezeu, ca să simtă, 20. el ar trebui să-și vadă nimicirea, el ar trebui să bea mînia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
pe fugă. 26. Degeaba este lovit cu sabia; căci sulița, săgeata și pavăza nu folosesc la nimic. 27. Pentru el fierul este ca paiul, arama, ca lemnul putred. 28. Săgeata nu-l pune pe fugă, pietrele din praștie sunt ca pleava pentru el. 29. Nu vede în ghioagă decît un fir de pai și rîde la șuieratul săgeților. 30. Sub pîntecele lui sunt țepi ascuțiți: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi. 31. Face să clocotească fundul mării ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
lui moș Dumitru - un țăran - care a avut nedoritul prilej de a da nas în nas cu trupeții ruși înciubotați care călcau peste lanurile de grâu în pârg și păpușoi ca pe drumul mare, lăsând în urmă numai țărână și pleavă... Fierbând de furie, moș Dumitru ședea în capul ogorului său când un “starșâi litinant” l-a întrebat răstit: “Gde Berlin?” Moș Dumitru a priceput întrebarea, fiindcă în primul răzbel a avut de a face cu “lifta” și îi știa graiul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
diferite de adsorbție. Ca surse de obținere a cărbunelui activ pot fi folosiți și produși secundari ieftini din industria procesării lemnului și agricultură, dintre care se pot enumera: lemnul, rumegușurile, bagasa, cojile de banană, sâmburii de curmale, resturile de sagotier, pleava de porumb, paiele, coaja de orez, sâmburii de fructe, coaja de casava (Tabelul 3.1). Aceste materiale reziduale au o valoare economică scăzută și deseori prezintă probleme legate de depozitare, ca urmare, apare necesitatea valorificării acestora. Transformarea lor în cărbune
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]