584 matches
-
datorită relațiilor speciale ale acestei dinastii cu Napoleon. Primit în audiență, a doua zi, trimisul român comunica familiei princiare intenția locotenenței domnești de a supune candidatura celui de-al doilea fiu la tronul României spre aprobare populației românești printr-un plebiscit. Deloc întâmplător era amintită, încă de la început, susținerea pe care această idee o avea din partea Franței 344. Terenul fusese pregătit oarecum încă din toamna lui 1865 când în trecere spre Paris, I.C. Brătianu se oprea la Vaudrevanges, unde discuta cu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
anunțate de Brătianu genera un calm temporar în capitala României. Dificultățile cele mai mari veneau în continuare din plan internațional, din cauza complicatelor jocuri diplomatice. Din aceste motive, sperându-se într-o reducere a presiunii externe, în urma rezultatului pozitiv al unui plebiscit pe tema venirii lui Carol la tronul României, Locotenența Domnească hotăra împreună cu guvernul condus de Ion Ghica, pe 29 martie, consultarea populației. Un rol important îl jucaseră în luarea acestei decizii explicațiile pe care I.C. Brătianu, sosit în țară cu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
public, ce realiza o pledoarie bine argumentată pentru instalarea unui prinț străin ce urma să îndepărteze intrigile din afară, să consolideze națiunea și să respecte guvernul constituțional 372. Revenind la activitățile executivului de la București, trebuie amintită preocuparea acestuia pentru organizarea plebiscitului și dezvoltarea sentimentului dinastic. Ținând cont de întreaga desfășurare de forțe, și când spunem asta ne gândim la circulara telegrafică conținând indicații privind desfășurarea plebiscitului trimisă de Dimitrie Ghica pe 1 aprilie tuturor prefecților și care ilustra dorința guvernului de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
guvernul constituțional 372. Revenind la activitățile executivului de la București, trebuie amintită preocuparea acestuia pentru organizarea plebiscitului și dezvoltarea sentimentului dinastic. Ținând cont de întreaga desfășurare de forțe, și când spunem asta ne gândim la circulara telegrafică conținând indicații privind desfășurarea plebiscitului trimisă de Dimitrie Ghica pe 1 aprilie tuturor prefecților și care ilustra dorința guvernului de a obține un rezultat pozitiv 373, la care se adăuga implicarea unor preoți ai Bisericii Ortodoxe române 374, nu era greu de intuit rezultatul plebiscitului
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
plebiscitului trimisă de Dimitrie Ghica pe 1 aprilie tuturor prefecților și care ilustra dorința guvernului de a obține un rezultat pozitiv 373, la care se adăuga implicarea unor preoți ai Bisericii Ortodoxe române 374, nu era greu de intuit rezultatul plebiscitului ce urma să aibă loc pentru validarea publică a alegerii și instalării pe tronul Principatelor a lui Carol I. Acesta era și motivul pentru care, la 3 aprilie, I.C. Brătianu își permitea, reîntors pentru câteva zile la București, să trimită
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Carol sublinia, în egală măsură, legătura de rudenie dintre el și împăratul francez, dar și preocuparea sa de a asigura prosperitatea statului român. Față de țar, viitorul domn își exprima convingerea asupra unei bune colaborări, vorbind însă, nu întâmplător, despre rezultatul plebiscitului 404. După o călătorie inițiată de I.C. Brătianu la sfârșitul lunii aprilie 1866 la Dusseldorf, primit cu mult entuziasm la Turnu-Severin pe 8 mai, Carol I lansa o proclamație către populația românească în care insista asupra legăturii puternice ce spera
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
care a rămas în istorie cunoscută sub denumirea de "monstruoasa coaliție", aceea de a da mișcării pe care o pregăteau un caracter național și nu unul regional. Faptul că precauțiile lor erau binevenite se dovedea în săptămânile ce au precedat plebiscitul privind alegerea lui Carol de Hohenzollern drept șef al statului român. Pentru guvernul de la București părea greu de înțeles cum, în ciuda eforturilor depuse pentru a-i convinge pe moldoveni în special că nu Unirea, ci proasta administrare a țării afectase
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
informațiile referitoare la o posibilă intervenție armată rusă sau otomană în Principate. Pentru ca mesajul astfel transmis să aibă credibilitate, legătura de rudenie a noului domnitor cu două mari familii europene era bine subliniată 482. O caracteristică a apelurilor adresate în preajma plebiscitului era accentul pus pe dispariția, în perioada ulterioară venirii lui Carol I, a intrigilor politice existente în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Apelul direct la populație reprezenta răspunsul dat acelor puteri care, încă de la a treia ședință a Conferinței de la
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
agitații. Sosirea la Iași a doi membri ai Locotenenței Domnești, L. Catargiu și N. Haralambie, pe 1 aprilie, cât și prefigurarea venirii lui Carol provocau în rândurile separatiștilor o anumită derută, observată de Ștefan Golescu la 2 aprilie 1866485. Pregătirea plebiscitului asupra principelui străin îi determina pe nostalgicii situației anterioare actului de la 24 ianuarie 1859 să declanșeze pe 3 aprilie acțiunea separatistă. Plasarea în fruntea mișcării a unui cunoscut pretendent la tronul Moldovei, în persoana lui N. Rosetti-Rosnovanu486, abătea atenția de la
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
fruntea României. Numeroase pledoarii se făceau în această perioadă nu doar pentru alegerea prințului de Hohenzollern ca domnitor al României, ci și în favoarea eredității tronului 507. Unele publicații criticau guvernul român pentru că tolerase propaganda împotriva Unirii 508. În aceste condiții, plebiscitul nu putea să aibă decât un rezultat favorabil, cu toate inadvertențele produse în timpul desfășurării acestuia 509, producând în mod evident o mare satisfacție în cercurile politice de la București. El venea la capătul unor acțiuni prin care se încercase convingerea populației
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
12855, era interpretată de către apropiații guvernului ca o dovadă a libertății de care beneficiaseră alegătorii 511, dar și ca o expresie a ecoului pozitiv de care se bucura în societatea românească ideea prințului străin. Satisfacția guvernului român provocată de rezultatul plebiscitului era consemnată și într-o notă pe care baronul d'Avril, agent interimar la București, i-o trimitea lui Drouyn de Louis la 21 aprilie 1866512. Același diplomat francez remarca comparația pe care guvernul condus de Ion Ghica o făcea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Carol, cu cele obținute de Cuza după lovitura de stat de la 2 mai 1864, dar și calmul ce domnea în țară. O săptămână mai târziu, ambasadorul Franței în Rusia relata o discuție purtată cu Gorceakov, în timpul căreia acesta explica rezultatul plebiscitului prin teama ce apăruse în întreaga țară, după mișcarea separatistă 513. În ciuda covârșitorului scor obținut de Carol, discuțiile pe tema preluării puterii în România de către el continuau și în săptămânile următoare. Neexistând o opoziție articulată față de înlăturarea lui Cuza, în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în Constituantă nu vor fi respectate, conservatorii profitând de neînțelegerile dintre liberali pentru a prelua pozițiile de conducere din cadrul noului parlament. Începându-și activitatea la 28 aprilie 1866, Constituanta avea ca obiectiv după declararea ca domn al Principatelor pe baza plebiscitului al lui Carol I605, elaborarea unei legi fundamentale prin care să se pună bazele unui regim politic concordant cu aspirațiile epocii, dar și cu obiectivele oamenilor politici aflați în poziție decizională în acel moment. În condițiile existenței unei mari diversități
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
unor politicieni de a vorbi despre evrei ca fiind oameni predispuși la a-și înșela semenii și care prin tot ceea ce făceau nu urmăreau decât să producă pagube creștinilor 632. Entuziasmul alegerii lui Carol I ca domn al Principatelor prin plebiscit și presiunile publice deosebite îi făceau pe mulți dintre cei care pledau împotriva acordării cetățeniei române pentru evrei să uite că, printr-o asemenea decizie, România risca să se izoleze de restul statelor europene, deși unul din obiectivele noului regim
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
cele duse de-a lungul timpului împotriva turcilor, rușilor sau austriecilor nu puteau fi clintite de nici un fel de argument. Dimpotrivă, preluând din presa apărută în acele zile fierbinți noi motive pentru care accesul evreilor să fie îngrădit 635, câștigătorii plebiscitului din aprilie 1866 deveneau tot mai convinși de corecta lor decizie. Disputele privitoare la drepturile evreilor creaseră o falie importantă la nivelul legislativului, cei mai mulți dintre parlamentari fiind convinși de necesitatea instituirii unei protecții în fața "pericolului" evreiesc. Unul dintre aceștia era
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
mai repede cu putință că nu dorea o prelungire a unor situații neclare, motiv pentru care decidea dizolvarea Parlamentului, la 18 martie 1866, și convocarea unor noi alegeri pe l9-24 aprilie 689. Din aceeași gamă decizională făcea parte și pregătirea plebiscitului ce urma să aibă loc începând din 29 martie, în urma căruia se intenționa transmiterea unui semnal cât se putea de clar în exteriorul țării în privința dorinței românilor de a-l avea ca domnitor pe Carol I. Toate aceste acțiuni generau
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
la proteste în cadrul majorității populației musulmane a Cașmirului, iar lupta s-a intensificat. UNCIP a reușit să medieze un armistițiu, care a divizat regiunea de-a lungul așa-numitei ,,linii de control". În 1949, Consiliul de Securitate a solicitat un plebiscit pentru a determina statutul final al țării, dar India s-a opus unui asemenea vot și acesta nu a fost niciodată pus în aplicare. Tensiunile au persistat. Într-un moment poetic, tatăl meu s-a lamentat: ,,Îndepărtatul cămin de odinioară
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
lovitură de stat, armata a preluat puterea, formând așa-numitul Regim al Coloneilor. În 1973, regimul a abolit monarhia greacă. Problema Ciprului a dus la prăbușirea dictaturii militare, în 1974 și la stabilirea unei republici democratice, în 1975. După un plebiscit, Grecia a aderat la UE în 1981, iar în 2001 a adoptat euro ca monedă națională. Din 2001 și până în prezent, au avut loc o serie de mutații cu caracter economic care s-au reflectat puternic în viața economică a
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Malul stâng al Rinului, ocupat de trupele Antantei, a fost restituit treptat: zona Köln, 1925; zona Koblenz, 1930; zona orașului Mainz, 1935. Regiunea Saar a fost pusă sub protecția Societății Națiunilor pentru o perioadă de 15 ani, urmând ca, prin plebiscit, să se hotărască dacă revine Franței sau Germaniei 552. Consecințele de ordin economic vor fi la fel de severe. În afara despăgubirilor de război, ce se ridicau la 132 miliarde mărci 553, Germania era deposedată de toate coloniile sale din Africa, Pacific și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cursul unor reglementări de o asemenea anvergură. Consecințele în general acceptate ale acestei intervenții ideologice au fost diferite. Niciun popor sau vreo fracțiune importantă a unui popor nu va fi incorporată împotriva dorinței sale, manifestate, în caz de îndoială, prin plebiscit, într-un stat străin 566. În perioada imediat următoare s-au format sau întregit politic și teritorial o serie de state, au fost căutate noi formule de conducere politică. Din punct de vedere politic, Europa s-a împărțit în democrații
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
înseamnă că puterea trebuie legitimată democratic de către popor, prin sufragiu universal. Exercitarea puterii este încredințată organelor puterii legislative, executive și puterii judecătorești. Contrar Constituțiilor landurilor, legea fundamentală federală nu prevede decât în mod excepțional procedura democrației directe: referendumul (Volksentscheid) și plebiscitul (Volksbegehren), în situația reorganizării teritoriului federal. Constituția a optat pentru o democrație "combativă", fără a se aduce atingere valorilor democratice. Alegerea structurii statului federal semnifică faptul că nu doar Federația are calitatea de Stat, ci și cele 16 landuri. Suveranitatea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
exprima opțiunea: „Această înștiințare va remânea ca un document pe viitor de dorința redacției și de înlesnirea ce va avea de la buna priimire a românilor adevărați, ca și din nenorocire de împedicările ce îi vor putea aduce reaua priimire.“ Rezultatul plebiscitului odată cunoscut, cu o zdrobitoare majoritate în favoarea inițiativei lui Heliade (616 voturi pentru, 27 contra), din noiembrie 1844 Curierul de ambe sexe îmbracă haina alfabetului latin. Prefața periodului V al revistei respiră un justificat sentiment de triumf: „Aci nu mai
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
făcut și al celor dispuși să-l mai facă. Ea presupune un trecut; totuși, în prezent se rezumă la un fapt tangibil: consimțămîntul, dorința clar exprimată de a continua viața comună. Existența unei națiuni este (iertați-mi această metaforă) un plebiscit zilnic."237 Același lucru afirmase Mill în 1861, dar într-un alt mod, mai complex, cînd scria că "o parte a umanității poate fi considerată o naționalitate atunci cînd membrii săi sînt reuniți prin simpatii comune pe care nu le
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
să coopereze între ei cu mai mare plăcere decît ar coopera cu un alt popor și îi determină să dorească aceeași guvernare cu condiția ca aceasta să-i reprezinte în exclusivitate și să răspundă cerințelor lor".238 La Renan, imagi-nea plebiscitului cotidian este totuși remarcabilă atît prin capacitatea sa de evocare cît și prin eschiva pe care o reprezintă, fiindcă, dacă acesta a avut loc în 1860, pentru a anexa Franței Savoia, a fost falsificat atît prin circumstanțele efemere ale momentului
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
1860, pentru a anexa Franței Savoia, a fost falsificat atît prin circumstanțele efemere ale momentului cît și prin manevrele Statului care-și urmărea avantajele sale. Cît despre situația Alsaciei și Lorenei de care Renan se preocupă atît, un astfel de plebiscit n-a fost organizat nici în 1871, pentru a le integra imperiului german, nici în 1918 pentru a le reda Republicii Franceze. Gratuitatea metaforei plebiscitare ascunde de fapt o reticență. Astfel este trecut sub tăcere un capitol al expansiunii principiului
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]