370 matches
-
cumpărat carne de vită de nu mai știu când ! Unde ai găsit-o ? — Ăă... în frigider ? Mai devreme m-am uitat în frigider. Probabil că mâncarea îndesată acolo ar ajunge o săptămâna pentru o întreagă țărișoară africană. — Ai dreptate ! Trish plescăie din limbă. Văd că-ți merge mintea ! — Am să vă pun din fiecare pe o farfurie, îi sugerez. Și am să v-o aduc în seră. — Extraordinar. Nathaniel ! Trish răpăie ușor cu degetele în fereastra de la bucătărie. Intră să mănânci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
surpriză pentru tine ! Care o să te bucure ! — O surpriză ? Ridic privirea nedumerită, în timp ce Trish începe să despacheteze. — Foie gras... mazăre fină... spate de miel.. Trântește o halcă de carne pe masă și mă privește nerăbdătoare. Când îmi zărește expresia uimită, plescăie din limbă cu subînțeles. Sunt ingredientele ! Pentru meniul tău special, de dineu ! Masa va fi la ora opt, e OK ? NOUĂ O să fie bine. Dacă o mai zic de multe ori, o să încep s-o și cred. Știu că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
când pun piciorul în prag atât de răspicat. Dacă aș fi vorbit pe tonul ăsta la Carter Spink, aș fi dispărut imediat din peisaj. O clipă, Trish pare pe punctul de a face apoplexie. După care, spre marea mea mirare, plescăie din limbă și dă pagina. — Bine, bine. Dacă e chiar atât de important... — Da. Înghit în sec. E important. Viața mea personală e importantă. În clipa în care rostesc aceste cuvinte, mă ambalez și-mi vine să-i zic despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ceilalți parteneri. A zis că ești un adevărat pericol și că, dacă te primesc înapoi, riscă foarte mult și tot felul de chestii de genul ăsta. Mulți dintre ei ar fi vrut să-ți mai acorde o șansă, să știi. Plescăie din limbă. Am fost pur și simplu îngrozită. Evident, n-am putut să-i spun nimic... Evident că nu, îngaim. Mersi că mi-ai spus, Lara. Habar n-am avut. Mă simt amețită. Nu mai înțeleg nimic. Deci Arnold nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
După care îi arunc o privire lui Guy, care stă în picioare lângă raftul cu ustensile de gătit. Ești drăguț să-mi dai un tel ? Guy se uită neajutorat la ustensile. — Ăă... care anume e... — Nu-ți fă griji, zic, plescăind din limbă. Îl iau eu. — Am o ofertă de serviciu pentru tine, spune Guy în clipa în care înșfac telul și încep să bat untul. Cred că ar fi bine să-ți arunci un ochi pe ea. — Nu mă interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
o lume fără Ulise ar fi condamnată să piară. Și dacă aceasta nu ne cere să copiem statuile grecești, ne cere, În schimb, să știm ce anume le-a făcut cu putință. Cu puțin efort aș putea chiar auzi lopețile plescăind În apă În clipa cînd Ulise se apropie de țărm și se pregătește să coboare. După anii de peripeții pe mare, nu mi se pare nepotrivit să cred că sufletul său vibrează ca al unui poet. I se pot reproșa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
prelinse pe apele foșnitoare ale fluviului, ca o panglică albă mulată de pe crestele valurilor. Un șarpe muzical cu o lungime cât lățimea Dunării. Cântecul se unduia odată cu trupul după formele apei. Valuri de hulă, unde line, vârtejuri. Și câte un plescăit de coadă. Se înfiripară goale în fața celor doi adormiți niște fete cam de vârsta lor, cu plete până la călcâie de culoarea stelelor sau a Dunării. Una singură, pitică, trebuie că abia trecuse într-a V-a în gimnaziul Dunării, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mi-e frică să le mai ascult,,. -M-am născut fără suflet. Știu asta de când eram copil,, .Vocea Îi tremură. Voce de cloșard bătrân. Ultima bucățică de friptură alunecă cu greutate pe gâtul lui Kawabata. Soarbe restul de cafea cu zgomot, plescăind din buzele fleșcăite și, se ridică cu greu de pe mormanul de cârpe, ,,patul,, În care visează, noaptea, fiecare din ei, lumea lui secretă de dezrădăcinat. Prin fereastra minusculă, murdară, lumina intră Îmbolnăvind și Întristând și mai mult cele câteva lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
sunt modele aduse pentru a masca tocilarii și ciudații în hanorace. ― Of, Geraldine, spun eu, prefăcându-mă din nou că nu vreau decât să ni se alăture. Haide, vino. ― Neah, face Geraldine, luând o felie de castravete între degete și plescăind. Am treabă, trebuie să mă spăl pe cap. ― Doamne, ești jalnică, exclamă Ben, dar nu cu răutate, ci pentru că de fapt nu se poate abține, este extrem de evident că vrea ca ea să vină. Chiar dacă sunt acolo tocilari, asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dorindu-mi să nu fi adus niciodată subiectul în discuție, pentru că oricum ai privi chestia asta, întâlnirile pe internet sună la fel de ridicol ca răspunsul la reclamele Lonely Hearts - înainte să întrebați, nu, nu am făcut asta niciodată. ― Și, adaugă Geraldine, plescăind cu gura plină de lăptuci crocante și înghețate, fără dressing, Jemima o să-l sune în după-amiaza asta. ― Bravo ție, spune Ben distrat, uitându-se la ceas și sărind în picioare. Mă uit și eu la ceas și văd că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Kilburn Herald, îmi amintește ea. El crede că ești Miss Prezentatoare Împopoțonată de Televiziune, și atâta timp cât nu-ți sugerez să porți un costum sau cizme înalte până la genunchi în timpul zborului, folosește cel puțin un pic de strălucire, spune ea și plescăie din limbă. Hainele astea, continuă, arătând spre geanta mea, sunt complet nepotrivite pentru zbor, fie și numai ca să te schimbi în ele la sfârșit. Ridic din umeri, iar ea îmi deschide valiza și începe să scotocească prin ea. ― Asta, mormăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
se opriră imediat ce el se apropie. Calistrat se dădu un pas înapoi și îl privi lung. Se apropie apoi și îi aranjă puțin căciulița pe partea dreaptă. Strânse puțin nodul de la șnurul ce îi ținea mantia pe umeri, după care plescăi din buze mulțumit. Începi să semeni cu un paznic adevărat! declară el zâmbind. Dacă lași să-ți crească barba și mustățile, cine nu te cunoaște ar putea să jure că ești feciorul meu, izbucni în hohote de râs Calistrat. 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cadă pe lângă corp. În podul palmelor, inspectorul încă mai avea furnicăturile acelea ușoare. Ei, cum e, simți ceva? îl întrebă el pe Cristian Toma. E foarte ușor, arătă acesta spre toiagul de alături, mă așteptam să fie mai greu. Bătrânul plescăi din buze nemulțumit. Se uita când la inspector, când la toiagul de lângă acesta. N-ai văzut nimic neobișnuit cât timp l-ai ținut în mână? Nu, spuse Cristi serios, e un baston cât se poate de obișnuit. Inspectorul se hotărâse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
e și modest, interveni bătrânul, începe să-mi placă tot mai mult. No, mă uit la el și parcă îmi vine să spun că e feciorul meu, ăla pe care nu l-am avut. Dădu dușcă paharul de pălincă și plescăi din buze, după care se grăbi să-l umple încă o dată. Se apropie de Cristian și îl cuprinse pe după umeri. Mai știi? Poate chiar o fi! Dar, nu cred. Oi fi avut eu o viață lungă dar n-am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
umple cu șampanie cupele jucătorilor ca să acopere perioada cât jocul era întrerupt. Faites vos jeux! rosti într-un târziu crupierul punând în mișcare roata ruletei. În afară de norocosul jucător, nimeni nu schița nici un gest. Acesta sorbi îndelung din pahar, după care plescăi satisfăcut din buze. Așeză încet cupa pe marginea mesei după care privi concen trat la postavul verde acoperit cu pătrățele din fața sa. Se clătina ușor, amețit de alcool. Bila de fildeș alerga deja în sens invers rotirii acesteia pe șanțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Să trecem râul! Cerul era încă întunecat. Curentul râului Katsura descumpăni, un moment, caii de război, în timp ce încercau să treacă prin vad. Jerbe de spumă albă țâșniră în sus, răsturnându-se înapoi peste ele însele. Întreaga armată tremura, pe când oamenii plescăiau prin apă cu sandalele de paie ude. Deși erau leoarcă, nici unul dintre trăgători nu-și lăsa fitilele să se umezească. Valurile limpezi li se ridicau până peste genunchi și erau mai reci decât gheața. Fără îndoială, fiecare ofițer și soldat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
caii. Isocadele așteptară ca trupele din avangardă să se apropie și le făcură semne cu mâna. Apoi, când nu se mai îndoiră că dușmanii erau prinși în capcană, răcniră pe neașteptate: — Prindeți-i vii! Luați pe nepregătite, războinicii și grăjdarii plescăia apa și o luară la fugă, de-a lungul malului. — Inamicul! E inamicul! Cinci sau șase oameni scăpară, dar restul fură capturați. Ia te uită, primul vânat al sezonului. Războinicii clanului Shibata îi înhățară pe prizonieri de gulere și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
priveau numai, dar și-atât era de-ajuns, pentru c-am simțit cum mi se răcește și mi se-ngreunează trupul, și pe mutra celorlalți se putea citi că sunt cel puțin la fel de înspăimântați ca mine, dar atunci caporalul a plescăit din buze și câinii s-au așezat toți deodată, iar caporalul ne-a spus că-și cere scuze, n-a vrut să ne sperie, câinii au ieșit când au auzit tusea, fiindcă sunt dresați să vâneze oameni, însă nouă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
le-am ales tocmai pe ele, dar povestea trebuie să înceapă de undeva. Aici se comite o crimă în fiecare oră - aici crima a devenit o obligație. Între timp, îmi spunea Fielding, Mama Natură se uită, bate din picior și plescăie din limbă. Dintotdeauna apărătoare a monogamiei, ea născocește niște boli noi și ciudate. E gata să pună umărul la acest proiect. M-am smuls de pe scaun, am ieșit și i-am plătit șoferului prin geamul din dreptul lui - un obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
poți da peste un număr vechi din Seducătorul sau Sedusa, sau cel puțin peste un Fler sau Iubita, sau dacă nu peste așa ceva, atunci peste o broșură sau un catalog prezentând chiloți, o gamă variată de corsete sau de portjartiere. Plescăind din limbă, m-am apropiat de rafturile de cărți care acopereau tot peretele, cu degetele nerăbdătoare să atingă Femeile din New York, Lenjerie victoriană, Nurlia, Pregătirea pentru perioada de probă, Paranormal, Bordello, Mătase, Imagini - și altele asemenea. Dar, în afară de istorie, literatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Apoi m-am clătinat, sau m-am împiedicat, sau m-am prăbușit sub greutatea poverii. Mi-am revenit aproape instantaneu (sau cel puțin ala cred) și m-am trezit cu Shadow lătrându-mi în față. Câinele alb tremura tot și plescăia nervos din fălci, în timp ce eu mă strecuram afară de sub fantezista avalanșă. În cele din urmă, am dus totul în dormitor și l-am aruncat pe pat. Nici pornografia nu e mai ușoară decât povestea asta, mi-am spus eu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
domnul Mugioiu nu avea treabă cu el ci cu Magi; vorbeau împreună ,,lingurision, furculision, cutision,, și nu simțea când ora a trecut! La Limba și literatura română rămânea uimit de cum poate să răspundă colegul lui atât de frumos. Se concentra, plescăia din gură și începea să vorbească< avea siguranța că acestor oameni le place să se asculte singuri. Magi se oprea din avânt doar să-și mai tragă sufletul și să mai plescăie! Pe marii poeți i-a îndrăgit imediat a
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
răspundă colegul lui atât de frumos. Se concentra, plescăia din gură și începea să vorbească< avea siguranța că acestor oameni le place să se asculte singuri. Magi se oprea din avânt doar să-și mai tragă sufletul și să mai plescăie! Pe marii poeți i-a îndrăgit imediat a citit undeva că și poeții sunt buni la calcule așa că a decis: Așa este! Doar și mie îmi place matematica! Stani făcea poezii pe bandă, dar fără să știe nimeni din clasă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
dispară iute în tolba lui scorojită, odată cu bacșișul. La urmă, ridică păhărelul cu vișinată, pe care i-l umpluse Stelian dintr-o sticluță aflată la îndemână, și-l goli repede, dintr-o singură înghițitură. Ei, să ne fie de bine! plescăi satisfăcut poștașul, săltându-și tolba la spinare și pregătindu-se s-o ia din loc. Stelian însă îi făcu semn să mai zăbovească puțin. Vreau să te-ntreb ceva, îi ceru el, că dumneata trebuie să știi... Pentru cine trag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vesel și avea chef de vorbă. Stelian îl pofti ca de obicei la masa din chioșc și îl trată cu niște țuică, întrebându-l cum îi mai mergeau treburile și afacerile. Destul de bine, răspunse țăranul, dând paharul pe gât și plescăind din limbă cu satisfacție. Stelian îi umplu din nou paharul. Grigore Gospodin nu se formaliză să refuze și goli la repezeală și cel de-al doilea pahar. Auzi, cuscre, ce zice lumea pe-aici prin sat, glăsui țăranul cu limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]