330 matches
-
ei. MURA Arșița verii pârjolea totul în calea ei. Din depărtare, valuri de căldură păreau că se apropie legănându-se în fuioare plutitoare. Chiar și vântul, copleșit de căldura acelei zile, era ascuns undeva, pe aproape, poate pe sub o salcie pletoasă sau cine știe pe unde își face somnul de prânz. Lacurile poartă aceeași oglindă obosită ca și ieri. Malurile, secate de jur-împrejur, cu crăpături adânci și împrăștiate peste tot, par a fi zâmbetul hidos al unei vrăjitoare. Zarea este pierdută
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
se grăbi s-o liniștească, spunându-i: Mai ai răbdare oleacă, până ce răsare luna, și atunci o să găsim noi drumul, n-avea grijă!" (Frații Grimm, Hänsel și Gretel) (b) ,,Mai ales una, chiar în grădină la mine, într-o salcie pletoasă, cânta... Doamne, Dumnezeule!... De câte ori începea, făcea într-un fel nou." (I. Al. Brătescu-Voinești, Privighetoarea) (c) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale zootehniei. Ajuns în baltă cu câțiva cai, am fost povățuit de el să le dau pur și simplu drumul în totală libertate, interesându-mă foarte rar de soarta lor. Ceea ce am și făcut. Iarna, se adăposteau sub sălciile pletoase, ale căror ramuri le serveau drept furaj, sau băteau zăpada cu copitele, păscând vegetația ce o găseau. În rechizițiile ce le făcea acolo armata germană, am asistat la prinderea lor cu arcanul ca în Texas. În semi-sălbăticie trăiau și porcii
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
-se spre liman, un om între două vârste. S-a așezat în fund și a început să-și frece cu mâna un genunchi, mormăind mai mult de spaimă decât de durere. Din mașina care frânase brusc a sărit un tip pletos, strigând și alergând înspre el: „Domnu’, ați pățit ceva?“. Domnu’ nu a știut să răspundă. „Nu e vina mea - s-a explicat pletosul. Dacă mi-ați sărit în față chiar când s-a aprins verdele?“. Domnu’ nici nu avea curaj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
munte, Nerej, care este „stupul“ roiului său numit Spulber, derivat din frumosul verb românesc „a spulbera“, ceea ce înseamnă „a semăna în cele patru vânturi“. Mă simt și eu devenită roi al acestui stup, avatar îndepărtat al acestor oameni zdraveni, bărboși, pletoși, care acopereau muntele cu turmele lor, înainte ca industria să fi venit cu exploatarea pădurilor, pentru a desfigura această regiune bucolică în ajunul războiului. Și acesta a fost semnalul a ceea ce avea să urmeze,izbucnirea războiului și a violentelor sale
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
sursele vechi pentru a desemna regiunile ocupate de popoarele celtice între Rin, Atlantic și Mediterana. Dar acest termen nu acoperă aceleași realități; după ritmurile cuceririlor, o distincție se stabilește între Galia celtică propriu-zisă, desemnată de asemenea prin termenul de *"Galia pletoasă", Galia comata, independentă pînă la cucerirea lui Cezar, și Galia de Sud, sub influența Marsiliei și a Romei, numită încă Galia transalpină, prin opoziție cu valea Padului ocupată și ea de celți și care formează Galia cisalpină. Popularea celtică (harta
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
instala în noul oraș. 3. Cucerirea Galiei (secolul al II-lea î.I.C.secolul I d.I.C) Inițial instalați în Galia sudică, începînd cu finele secolului al II-lea î.I.C, romanii, conduși de Iulius Cezar, întreprind cucerirea Galiei pletoase. În ciuda unor încercări de rezistență (Vercingetorix), Galia face parte, de acum încolo, din Imperiul Roman. În mai puțin de un secol, între anii 125 și 50 î.I.C., Galia este anexată de Roma și devine un element esențial al Imperiului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de aceasta pentru a le prăda templele și a le fura comorile. Alte răscoale izbucnesc și în rîndul salienilor și alobrogilor, dar Roma restabilește situația. Sosirea lui Caius Iulius Cezar urma să dea o nouă dimensiune cuceririi. Cezar și Galia pletoasă Crearea Galiei transalpine a întărit influențele economice ale Romei în Galia celtică. Negustori și produse italiene (ceramică, vin, ulei) pătrund în teritoriul celtic. Acest curent economic folosește de asemenea meșteșugarilor și comercianților galici. Dar situația politică este mai puțin strălucitoare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu titlul de colonie pentru unele ca Nîmes. În 43 î.I.C, Lucius Munatius Plancus fondează, la hotarele Galiei Transalpine și ale noilor teritorii, colonia romană Lugdunum (Lyon), chemată să joace un rol esențial în sistemul provincial. În Galia pletoasă, epoca lui Cezar și Augustus este martora formării unui număr important de cetăți care fac dovada, prin numele lor în Augustus, Iulius sau Cezar, a intervenției oficiale a puterii: Augustodunum (Autun, la poalele muntelui Beuvray, fostul Bibracte), Iuliomagus (Angers) sau
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ea este administrată de Senat, care trimite acolo un guvernator ales pentru un an dintre foștii *pretori. El poartă titlul ofocial de *proconsul și are reședința la Narbonne. Cele trei Galii. Sub acest nume, Tres Galliae, desemnează sursele ansamblul Galiei pletoase pe care Augustus, între 16 și 13 î.I.C., o divizează în trei provincii. Aceste provincii sînt conduse de cîte un guvernator desemnat de împărat pentru o perioadă de circa trei ani și ales de asemenea dintre senatorii foști pretori
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și municipiilor și înțeleg prin aceasta oameni distinși și bogați să se găsească în această curie. (...) Senatori, cu timiditate am trecut granițele provinciilor cu care sînteți obișnuiți și care vă sînt familiare, dar acum trebuie să pledez deschis cauza Galiei pletoase. Dacă cineva consideră că ei l-au pus la încercare pe divinul Cezar printr-un război de 10 ani, atunci această persoană trebuie să ia în calcul 100 de ani de fidelitate fără reproș și obediență de neclintit, în mijlocul multor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Listele de fumuri (fr. feux) sînt principalele documente ale demografiei medievale, problema fiind de a ști cîtor locuitori putea corespunde, în medie, un fum (foc). Estimările cele mai curente oscilează între 3,5 și 5 locuitori la un fum. Galia pletoasă. Nume dat de autorii antici Galiei celtice independente în opoziție cu Galia de sud cucerită de Roma, unde se purta toga, Gallia togata. Adjectivul "chevelu" (pletos) se referă la părul lung al galilor. Gallicanism. Doctrină apărînd libertatea Bisericii catolice în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la Bibracte pe Muntele Beuvray, 34 3. Cucerirea Galiei (secolul al II-lea î.I.C. secolul I d.I.C.), 36 Roma și Galia sudică. Galia transalpină, 36 Primele jaloane, 36 Intervenția romană, 37 Organizare provincială și evoluție, 38 Cezar și Galia pletoasă, 39 Ofensiva din 58 î.I.C., 40 Galia încercuită, 40 Vercingetorix, 41 Terminarea cuceririi și ultimele revolte, 42 Trofeele lui Augustus, 43 Obstacolul germanic, 43 Revoltele nobilimii galice, 43 Eșecul unui imperiu al galilor, 44 Documente: 1. Fortificațiile lui Cezar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Sentimentul unei mari și nesatisfăcute nevoi de liniște apare și în Idila. În primele versuri liniștea apare ca un moment privilegiat între trecute și viitoare neliniști. „A doua zi mă liniștisem parcă, Dar mai simțeam în mine cum se strâng Pletoase neguri, cum încet mă-ncarcă.” Ultimele versuri ale lui Labiș descriu un posomorât peisaj lăuntric, dominat de remușcări și de regretul unei imposibile recuperări. Capodopera acestei epoci este Albatrosul ucis. Este testamentul spiritual de o magnifică demnitate al celui care
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
nervoase prin poene-și Urmează-n taină calea iernaticei iubiri.” (Scrisoare mamei) Ambianța montană este planul unde, după cum remarca Freud, „instinctele noastre ajung să se sublimeze... unde culoarea albă se confundă cu cea albastră. Este adăpostul zeilor...” Labiș oscilează perpetuu între „pletoasele neguri” ale adâncurilor și „piscurile curate”, scăldate în albastrul purității și înțelepciunii divine. Cerul și pământul se împreună în vârful muntelui, unul se reflectă în celălalt, își face reciproc „semne”, de vreme ce unui brad căzut cu trosnete prelungi îi corespunde moartea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
fire religioasă participă în mod sensibil la frumusețea văzută și prin mijlocirea ei, se ridică să participe tot afectiv, dar imaginativ, la frumusețea nevăzută, transcendentă. În această îndoită perspectivă, lucrurile iau parcă aspectul următor: privesc pe țărmul lacului o salcie pletoasă; dar ca îmi apare deodată dedublată. Întâi în aspectul ce real și apoi în imaginea ei oglindită, ce parcă se prelungește în adâncul cerului răsturnat în fundul apei. Aspectul real al lucrurilor îmi apare în contemplația sensibilă, iar prelungirea lor ideală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
stă cu capul rezemat pe genunchi, ca și cum n-ar vrea să-l vadă. -Ai prins ceva peste? întreba el dezinvolt. -Desigur, sunt un pescar priceput, e un hobby de-al meu din copilărie. Vin adesea aici, pentru că ador salciile acestea pletoase care mângâie cu ramurile lor luciul cristalin al apei. Andrei se întoarce spre barcă și scoate o sticlă de bere neagră: -Bea un strop, zice el. -Nu mi-e sete. -E un ordin, măcar o dușca! Lăură ia sticlă, înghite
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
femeia pare doar intrigată de prezența soțului când locul eroilor este-n istorie (I, p. 353). Ea îi oferă lămuriri cu privire la scena uciderii lui. În urma plecării bărbaților în război, singura resursă a țării a fost povestea născocită de trei tineri pletoși și dornici de faimă care au ridicat primele tragedii pe seama cadavrului suveranului : Nu a mai rămas nimic de exploatat, Agamemnon, în afară de tine. A trebuit să te omor ca să pot supraviețui până la întoarcerea ta (I, p. 354). Pentru protagonist, asasinatul respectiv
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cavalerilor templieri, horoscoape, hermetism, piramide, civilizația maya, impulsuri psihosomatice, dimensiunea a patra, farfurii zburătoare, postmodernism, internet, mai nou despre democrația din U.E., terorism, statul islamic, imigranți, fericirea care ne așteaptă... Indiferent însă de temerea de moment a omului, printre ramurile pletoase ale sălciilor din marginea râului vrăbiile "conversează" matinal și gălăgios. Necuprinsă-i tainica alchimie a naturii și a vieții. 38 "Carte de analiză psihologică, meditație filozofică și înțelepciune morală" (L. Grimberg), "Carte cu adevărat mare" (A. Gide), "Cartea franceză cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
sau arin! De aceea și grupul de pe ulița noastră era printre primii care cobora la gârlă. Treceam primul "braț" al râului pe o punte improvizată dintr-un buștean prăvălit peste maluri și lunca ne aparținea. Întâi ne îndreptam spre sălciile pletoase, ce păreau că plâng deasupra albiei. Ce minunate erau ramurile înverzite! Mâțișori pufoși ne îndemnau să ne apropiem. Fiecare, ne-am luat câteva crenguțe și nu ne săturam să-i privim și să i mângâiem. Erau atât de firavi... de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
În ale zootehniei. Ajuns În baltă cu câțiva cai, am fost povățuit de el să le dau pur și simplu drumul În totală libertate, interesându-mă foarte rar de soarta lor. Ceea ce am și făcut. Iarna, se adăposteau sub sălciile pletoase, ale căror ramuri le serveau drept furaj, sau băteau zăpada cu copitele, păscând vegetația ce o găseau. În rechizițiile ce le făcea acolo armata germană, am asistat la prinderea lor cu arcanul ca În Texas. În semi sălbăticie trăiau și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
bezmetici încercau labirin- tul cu oglinzi, peșterile sau zidul morții pentru motocicliști. În Cișmigiu, pensionarii jucau de zor table sau șah, copiii veneau să admire păunii și lebedele, iar tinerii se plimbau cu bărcile pe micuțul lac înconjurat de sălcii pletoase, care iarna devenea un patinoar elegant pentru amatori. Se juca teatru în aer liber în parcuri, erau deseori fanfare, târguri cu diverse ocazii, clovni care făceau tumbe și gium- bușlucuri, țigani cu castane, semințe sau flori, baloane colorate, tot soiul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
trecând prin fața noastră, îndepărtându-se cu toate enigmele sale nepătrunse. Prindem ocazia pentru a face fotografii cu Felicitas Hoppe, cu VITALIE CIOBANU și cu Andrei Bodiu pe punte, având drept fundal turnurile medievale. Admirăm malurile verzi ale râului, cu sălcii pletoase și stuf - o vegetație foarte bogată, un verde pe care ploaia parcă îl face și mai intens, mai puternic. VITALIE CIOBANU: Corrine are mult umor și un fel de a-și pune o mină serioasă, vorbind despre lucruri rizibile, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se simțea că el participa cu tot sufletul la cele povestite: Și abia plecă bătrânul... Ce mai freamăt, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot și de arme și de bucium, Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase, Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă; Călăreții umplu câmpul și roiesc după un semn Și în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn, Pe copite iau în fugă fața negrului pământ, Lănci scânteie lungi în soare, arcuri
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
oameni. Echipajul rebus, cum ziceam. Și io nu i-am băgat în seamă. Cantitate neglijabilă. Nu i-am salutat. De-aia vă ziceam că sunt ceva mai mitocan. Și ei, poate pe bună dreptate, s-au bășicat, ce faci, bâââââî, pletosule, nici hai noroc, nici ’te-n cur pe mă-ta, nu ți-e puțin rușine obrazului? Era mai pe seară și oamenii se cinstiseră, erau deja puțintel trotilați. Puteam deduce asta fără efort, din împleticelile consecvente ale limbii. Necazuri cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]