450 matches
-
suferință, acolo unde s-a instalat pe neobservate tragicul existenței. I. a publicat și un savuros dialog cu Fănuș Neagu (La umbra crailor de ghindă, 2002), în care lirismul și culoarea limbajului fănușian se întâlnesc cu ironia subțire a spiritului ploieștean educat la școala lui Caragiale. Printre teancuri de hârtii, zmângălite cu șiruri de cifre seci sau înțesate de formule sleite prin (ab)uz inept, antipersonajele lui Mihai Ispirescu mișună, se agită, se isterizează în plin nonsens. Suflete moarte, acești ipochimeni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
incisive, RL, 1988, 43; Valentin Silvestru, O satiră multiplă, RL, 1989, 7; Eugen Simion, Comedia satirică și parabolică, RL, 1989, 9; Florin Faifer, Suflete moarte, suflete vii, CRC, 1989, 25; Victor Parhon, Starea satirei, TTR, 1989, 4; Eugen Simion, Spiritul ploieștean în literatură, L, 1992, 3; Ileana Berlogea, O premieră absolută, „Cultura națională”, 1996, 5; Fănuș Neagu, Noi și viața păcătoșilor, „Caiet program” (Teatrul Național, București), 1996, 6; Ștefan Augustin Doinaș, Pierderea inocenței, „Caiet program” (Teatrul Național, București), stagiunea 1996-1997; Natalia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
chiar și acuzațiile care urmăreau dovedirea complicității dintre Candiano și ceilalți . După ce definește revoluțiunea, el demonstrează că la Ploiești nu fusese vorba de așa ceva . Nicolae Fleva a susținut că la 8 august fusese vorba doar de o „adunare tumultuoasă” a ploieștenilor, care și-au manifestat entuziasmul la aflarea veștii că regimul a fost răsturnat : „O simplă comedie este evenimentul de la 8 august! Și se cere ca nisce actori nenorociți, dacă nu au fost aprobați de public, să fie osândiți la ocnă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
militare. Intr-un cuvânt Petersburgul nu mai era în Petersburg, el se strămutase de pe țărmurile Nevei în modestul oraș din marginea Dâmbului, către care se îndreptau acum privirile pline de așteptare ale Europei. Cu mult tact s-a purtat populația ploieșteană în tot timpul cât a avut în mijlocul ei pe suveranul Rusiei. După ce se odihni o zi în Ploiești, Impăratul Alexandru veni la București spre a face vizita suveranului României. Împăratul petrecu ziua în București cu Domnul și Doamna României și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doi ani am participat și la Concursul Internațional de Pian la Mezia Terme, la un alt concurs internațional la Padula, lângă Calabria, în sudul Italiei. Sunteți mereu într-un continuu dute-vino, pe lângă italieni și băcăuani revendicându-vă, în egală măsură, ploieștenii, unde de asemenea dirijați... Voi fi prezent, e adevărat, peste două săptămâni, la pupitrul Filarmonicii din Ploiești, unde voi asigura acompaniamentul cântăreților ajunși în faza finală a Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E un concurs nou în România și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și, timp de doisprezece ani, lucrează ca deținut într-o mină de cărbuni din Republica Mordvină, aflându-și sfârșitul la Moscova. Alt frate, Iosif (1901-1947), de asemenea cadet în Oastea Donului, urmează în România aceeași cale: intră funcționar la rafinăriile ploieștene „Unirea” și „Vega”. Olga (1902-1993) va fi traducătoare la Institutul de Proiectări Petroliere din Ploiești. Primele fotografii ale lui S. (numele la naștere e Hristea Nichita) arată un copil frumos, blond, cu plete lungi, îmbrăcat ca o fetiță. Un unchi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
nu are viață personală”. Nu are, în cazul scriitorului, decât pe aceea a operei sale, cum observă și Balzac. Cum arată biografia poetului care nu are viață particulară? Arată așa cum o imaginează S. ajuns în preajma vârstei de cincizeci de ani. Ploieșteanul întoarce bine lucrurile făcând din aceasta o autoficțiune: „Biografia poetului e opera lui. Eu încerc, în spatele acestei opere, să creez un personaj. Un autor posibil al versurilor mele. Dacă ele au un caracter - ca orice poezie lirică - metafizic, încerc să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
îi va fi colegă de facultate. Până atunci tânărul S. are un grup de prieteni cu care umblă tot timpul. Într-o zi apare în clasă cu o sprânceană rasă. Este modul lui de a se manifesta în spiritul avangardei ploieștene. Apare, apoi, zvonul că S. scrie poezie. Mirarea este mare pentru că, în imaginația junilor ploieșteni, poetul trebuie să aibă geniu și geniul este, se spune în cărți, nefericit prin definiție. Or, colegul lor nu arată deloc a fi nefericit și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
cu care umblă tot timpul. Într-o zi apare în clasă cu o sprânceană rasă. Este modul lui de a se manifesta în spiritul avangardei ploieștene. Apare, apoi, zvonul că S. scrie poezie. Mirarea este mare pentru că, în imaginația junilor ploieșteni, poetul trebuie să aibă geniu și geniul este, se spune în cărți, nefericit prin definiție. Or, colegul lor nu arată deloc a fi nefericit și nici nu lasă impresia că trece prin crize mistice. E, dimpotrivă, vital, zeflemitor, pus pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
nu are vocație pentru matematică și fizică, nici pentru științele naturale și geografie. Primele versuri răspândite în cercul său de prieteni sunt niște balade în stilul lui G. Topîrceanu. Un coleg îi împrumutase volumul Parodii originale și, citindu-le, tânărul ploieștean este entuziasmat. Le consideră niște capodopere. Începe să compună în stilul lor, întărind nota argotică. O baladă este dedicată vidanjorilor din Ploiești. Balada începe să circule printre elevi și îi aduce autorului primele semne de recunoaștere a talentului. Numai profesorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Filipescu. Fiind unul dintre inițiatorii unui sindicat muncitoresc independent de cel manipulat și creat de PCR, Vasile Paraschiv a fost arestat și torturat de Securitate, adeseori fiind internat și în spitale psihiatrice. Protestând constant împotriva nerespectării drepturilor omului în România, ploieșteanul Vasile Paraschiv a devenit extrem de iritant pentru regimul comunist care, cu toate eforturile sale, nu a izbutit să-l reeduce. Curajul și obstinația, ambele ieșite din comun, au făcut, poate, ca inclusiv pentru cei care îl admirau (în secret sau
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
însuși fusese cândva membru de partid), constatând găunoșenia și injustiția funciară a respectivului regim, din interior. Nu i-a fost dat lui Vasile Paraschiv să devină un Lech Watęsa român, dar nici nu este nevoie să-l gândim pe viteazul ploieștean în asemenea parametri. Întrucât nu ideea de posibil lider sindical anticomunist este cea care trebuie să atragă atenția în cazul lui Vasile Paraschiv, ci, așa cum spuneam, puterea lui de a da o bătălie decisivă, individuală, personalizată, pentru libertate, de a
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
de fine de an trebuia să dăm și examenul de capacitate (examen de treaptă) pentru clasa a noua, în cursul superior. Proba orală la „examenul de capacitate” (la toate materiile afară de „dexterități”) a demonstrat nivelul și orizontul cultural al elevilor ploieșteni, iar profesorii au remarcat coerența vorbirii și lipsa de trac. Față de cei veniți de la Ploiești, profesorii buzoieni aveau o pornire dușmănoasă. În special profesorul de istorie, Vasile Maciu, se purta ca un zbir, deoarece la examenul de diplomă al absolvenților
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
socialiste a chinuit mintea și a schimonosit sufletul tinerilor. Dar profesorii buzoieni, în majoritate, au înțeles spiritul nostru și au apreciat orizontul cultural. Elevii buzoieni, din cauza învățământului prea la obiect, nu puteau depăși stadiile strict indicate de manualul școlar. Profesorii ploieșteni ne lămureau în ora de curs lecția respectivă, apoi bibliografia o cercetam (prin studiu personal) ca să ne însușim și să ne lărgim cunoștințele gustând bucuria efortului în urcușul propriei noastre deveniri. La obiectele de studiu discursiv-narative (istorie, română, geografie, religie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
6-7 colegi; împreună dădeau tonul la orice acțiune bună în cadrul clasei sau al internatului. Dintre aceștia i-am încadrat pe Răfan Vasile și Popescu Alexandru. Geangu, Duțu și Bălănoiu și-au extins activitatea și în clasele unde nu era nici un ploieștean, și în care erau elemente excepțional dotate din toate punctele de vedere: sârguință la învățătură, moralitate etc. Au fost recrutați din clasa a șasea Naidim Marin, Bârsan Nicolae, Mărgărit Gheorghe și alții, iar clasa lui Geangu a devenit integral legionară
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
acoperiș de beton pe șir dublu de pilaștri, peronul tot de beton, stratul de asfalt așternut pe el s-a peticit cu beton, traversele căii ferate din beton armat, o jardinieră atîrnă nefolosită, tot de beton, se întrevăd plate cîmpurile ploieștene, nu sînt verzi! multiple șine și încrucișări, o linie cu vagoane de călători în descompunere și alte subiecte de interes, răsucirea spre sud, în clar mingea plasmatică a soarelui, alt miros, rafinăria Brazi, scăpătate coama de dealuri și cîteva piscuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
s-a format ca autodidact. A debutat editorial cu placheta Romanițe (1899), incluzând versuri scrise în 1897-1899, urmată de Boheme (1906) și Suave flori... (1912). Atras de gazetărie, colaborează la „Revista poporului”, „Povestea vieții”, în 1905 este director al publicației ploieștene „Munții noștri”, în 1909 ziarist la „Adevărul”, iar între 1914 și 1916 director la săptămânalul politico-economic „Contemporanul”. Cu simpatii de stânga, publică versuri și articole în revista „Avântul”, fondată de socialistul I. Apostolescu, în „Pagini literare”, „Familia”, „Ovidiu” (Constanța), „Ploieștii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
Curierul de Iași, 18 iulie 1876 ; <endnote id="cf. 285, p. 181"/>). Se cunosc acțiunile antievreiești Înfăptuite În Țările Române de „volintirii” eteriști În timpul Zaverei din 1821. Martori oculari relatau faptul că, după ce i-au jefuit și torturat pe evreii ploieșteni, zavergiii greci au fugit din oraș de frica turcilor. Unii dintre ei au luat ca ostatec un evreu Înstărit, Leibu Bicherul. Ulterior, acesta „s-a Întors cu o jumătate de barbă și o perciună tăiată” <endnote id="(196, p. 44
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nic. M. Pârvulescu, I. A. Bassarabescu, D. I. Topciu, Ath. N. Păunescu, A. Fulga (Constantin Apostol), Ștefan Mateescu ș.a. De un umor involuntar dă dovadă Ionel Tudosie amintind de „glasul lui Candiano-Popescu, revoluționarul conducător de ieri”, prezent „și astăzi în inima” ploieștenilor, cetățeni care acum ar avea însă „respect pentru legile țării care le garantează libertatea și sunt profund monarhici”. Rubricile obișnuite sunt „Recenzii”, „Note literare” și „Idei, oameni, scrieri”. Poezie semnează Ștefan Mateescu, N. Andreiovici, Constantin Apostol, S. Avramescu, G. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288997_a_290326]
-
67 20. Documentele citate de Constantin Bacalbașa sunt reproduse după: „Relațiuni asupra evenimentelor petrecute la Ploiești în ziua de 8 august curent“, TRC., an. VIII, nr. 845, 13/25 au gust 1870, p. 1. orașe din Moldova și Muntenia, însă ploieștenii, nerăbdători sau având ambițiunea de a fi început ei cei dintâi, au pornit mai înainte de vreme.21 Valul antidinastic creștea. Ministerul Manolache Costache Epureanu primește la Cameră un vot de neîncredere pe la jumătatea lui decembrie 22, iar domnitorul, de voie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
i-a conferit, ca recunoaștere a întregii activități în afirmarea spiritualității băcăuane, titlul de Membru de onoare al comunității academice. În anul 2004 a primit titlul de Cetățean de onoare al orașului Ploiești pentru merite artistice și promovarea culturii muzicale ploieștene peste hotare. 3. Costică BARBĂRASĂ Sunt născut pe 6 februarie 1928 în satul Bichești, com. Boghești, jud. Vrancea. Absolvent al școlii primare din satul Giurgioana și al Liceului de Băieți Tecuci. În anul 1950 am promovat examenul de admitere la
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
avut loc conferințe despre centrii energetici ai corpului uman (chakre), urmate de filme documentare și audiție de muzică Indiană clasică. * Muzica Sahaja Yoga. Concerte de muzică Indiană clasică au loc în diferite case de cultură din România. Exemple: concertele grupului ploieștean Nirmal Bhakti, urmate de expuneri ale tehnicilor yoga în versiunea Sahaja. Potrivit filosofiei hinduse, căutătorii adevărului urmează diferite căi pentru a atinge mukti sau eliberarea, realizarea sinelui. În muzica Indiană clasică, se urmărește emiterea notei perfecte swara. În sanscrită, „swa
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
doi ani am participat și la Concursul Internațional de Pian la Mezia Terme, la un alt concurs internațional la Padula, lângă Calabria, în sudul Italiei. Sunteți mereu într-un continuu dute-vino, pe lângă italieni și băcăuani revendicându-vă, în egală măsură, ploieștenii, unde de asemenea dirijați... Voi fi prezent, e adevărat, peste două săptămâni, la pupitrul Filarmonicii din Ploiești, unde voi asigura acompaniamentul cântăreților ajunși în faza finală a Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E un concurs nou în România și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
stanțe satirice și politice, care i-au adus notorietatea. Între 1918 și 1922 a colaborat cu proză la „Universul”, „Dimineața” și „Rampa”, iar în perioada 1932-1943 susține o intensă activitate publicistică în „Cele trei Crișuri”, „Pământul” și în numeroase reviste ploieștene, cele mai multe articole apărând sub genericul Figuri culturale din Bucureștii de ieri și de azi. S-a bucurat de prețuirea și prietenia multor personalități - M. Sadoveanu, Cincinat Pavelescu, Em. Bucuța, I. Petrovici ș.a. -, cu care a purtat o bogată corespondență. Volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286438_a_287767]
-
semenilor, euforic. Îi consideră pe toți frații lui, e generos. Bețivul de provincie e respingător, libidinos, n-are maneră și i se pune frecvent pata. Îi detestă pe toți. Nici măcar pe sine nu se suportă. Între cele două războaie, un ploieștean angajase un vagabond care, de câte ori îl vedea trecând pe bulevard, trebuia să strige cât îl ținea gura: „Să trăiți dom’ senator!“. Pentru a-i crește acțiunile escrocului. La fel, bețivii provinciali, pentru că le-au murit lăudătorii, se gratulează reciproc. Își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]