450 matches
-
de gentil. Republicanii de la Ploiești au făcut sprafcă la casierie, la cutia comunei și la cutiile de pe la răspăurile bisericilor, în mermetiseală, în tejgheaua telegrafului și a poștei, așa încît, în șase ceasuri numai de existență cu desăvârșire republicană, veniturile statului ploieștean s-au evaporat - ca roua de pe flori - pentru a vorbi ca autorul colecției de poezii făcute când n-avea ce face. Știm deja ce a făcut când avea ce face. Așadar, pentru a scăpa de o ediție in folio a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încă nimic. Fraza, măgulirea patimelor de rând, duplicitatea și neadevărul sânt defecte atât de neînsemnate pe lângă altele ale lor încît par a fi virtuți. Aci nu mai e vorba de fraze, de libertate, egalitate și fraternitate sau de republică europeană ploieșteană, e vorba de crimă goală, de hoție pe șleau; nu mai avem a face cu balamucul, ci cu pușcăria. Scrisoarea d-lui Moldoveanu, care arată că guvernul rusesc renunțase de-a ne cere cară de rechiziție și că ceea ce n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de jucării, combinat cu ambițiile fără de margini ale nulităților partidului roș, ar fi pe deplin la largul lor, am vedea în curând, sub pretextul unor idei politice răsărite în țări străine, împărțindu-se țara în treizeci sau mai multe republici ploieștene cu prezidenți improvizați, cu ministerii alese de poporul suveran, încît toți Stan Popeștii și Pătărlăgenii ar avea ocazia de a sui în miniatură toate treptele măririi esterioare a oamenilor. Daca cineva ar voi să înființeze un ministeriu de marină în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
puteau întrebuința la ceva mai folositor, atunci e taxat de slugă boierească, de reacționar în sensul feudalității și se apelează în contra lui la-nfrățirea tutulor românilor. Românii toți, în înțelesul demagogiei, sânt însă toți prezidenții trecuți sau viitori ai republicelor ploieștene, și înfrățirea cu aceste elemente nu ni se pare deloc necesară pentru o reformă sănătoasă în viața statului român. [17 august 1879] ["D. MINISTRU DE ESTERNE... "] D. ministru de esterne nefiind încă întors din străinătate, Camerele, după propunerea d-lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
monarhismului și dinasticismului roșu, ea trebuie să-i vază din nou în opoziție. Aci își vor arăta arama. Aci se va putea constata daca în adevăr încoronarea regelui e și încoronarea vieții d-lui C. A. Rosetti și daca republica ploieșteană și revoluția în permanență e redusă azi la un singur campion, la tânărul Caligari, cel trimis peste granițele Franței. Demonstrandum est și a o demonstra nu o pot adversarii noștri decât în opoziție fiind. Oricine simțind aceasta, e natural ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și au avut, ca nealtul, o influență determinantă asupra caracterului culturei române. Ei bine, zace uitată statua lui, căci alte griji au patrioții. Onor. republică a Ploieștilor invită la inaugurarea (cu profir) a statuei Libertății, ridicată pentru a atesta virtutea ploieștenilor în susținerea drepturilor cetățenești, cu ocazia proclamării republicei de la 1869 - 70. Actul curios al invitării, care aduce aminte de căpăținele de zahăr nemțesc pe care patrioții promiteau să le taie pe atunci, [î]l lăsăm să urmeze întocmai. Monarhia ereditară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poștelor și cu banii cutiilor bisericilor, au apus la Fetelei pe dată ce reacțiunea s-a ivit sub forma unei companii de dorobanți. Le urăm virtuoșilor cetățeni chef mult, voie bună ș-o nouă ediție a republicei. Fie sigură tinerimea ploieșteană ca, cu o nouă proclamare a acestei forme de guvernământ, vor ajunge directori de bănci, cămărași de saline, adiutanți regali, deputați etc. [21 iunie 1881] ["O CONVORBIRE.... "] O convorbire pe care prințul Bulgariei a avut - o cu corespondentul ziarului englez
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu are din partea acestor oameni soarta celui francez, nu este a i se atribui lui. O stea fericită îl protege. Îngăduința celui ce răsplătește cu medalia Bene-merenti pasquilurile îndreptate contra persoanei sale și cu ranguri militare înalte pe prezidentul republicei ploieștene care i-a proclamat detronarea, îngăduința aceasta e desigur egală, daca nu superioară celei a lui Ludovic XVI. Da, regele e tolerant cu conspiratorii și rebelii, tolerant cu Chirițopolii și Mihăleștii, tolerant cu xenocrația fără de minte și inimă. Pericolul, amenințarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca și în Franța. Iată dar de ce nu este, nici poate fi contrazicere între cele ce spunem și cele ce facem. Monarhici am fost, monarhici am rămas; nici decorat-am pe Orășanu, nici înălțat-am în rang pe șeful republicei ploieștene. Rămâne ca roșii să dovedească cum înțeleg să puie în acord trecutul lor cu prezentul și în această dovadă [î]i vom priveghea pas cu pas. Căci monarhie ereditară și sufraj universal, monarhie și electivitate a magistraturii, după a noastră
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
publicarea în cestiune, considerând mai cu seamă provocarea venită din partea d-lui Stătescu, justificări nu găsim, o mărturisim cu părere de rău. E prea adevărat că în țara în care eroii militari ai lui 11 fevruarie și prezidenții de republică ploieșteană ajung oameni mari, în care ilustrarea tradării merge alături cu disprețuirea și înjosirea meritului, un om nu are, pentru împlinirea datoriei sale oricât de grele ar fi, decât razimul propriei sale conștiințe, unită cu amărăciunea de-a nu fi niciodată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-a format ca autodidact. A debutat editorial cu placheta Romanițe (1899), incluzând versuri scrise în 1897-1899, urmată de Boheme (1906) și Suave flori... (1912). Atras de gazetărie, colaborează la „Revista poporului”, „Povestea vieții”, în 1905 este director al publicației ploieștene „Munții noștri”, în 1909 ziarist la „Adevărul”, iar între 1914 și 1916 director la săptămânalul politico-economic „Contemporanul”. Cu simpatii de stânga, publică versuri și articole în revista „Avântul”, fondată de socialistul I. Apostolescu, în „Pagini literare”, „Familia”, „Ovidiu” (Constanța), „Ploieștii
VERNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
chiar și acuzațiile care urmăreau dovedirea complicității dintre Candiano și ceilalți . După ce definește revoluțiunea, el demonstrează că la Ploiești nu fusese vorba de așa ceva . Nicolae Fleva a susținut că la 8 august fusese vorba doar de o „adunare tumultuoasă” a ploieștenilor, care și-au manifestat entuziasmul la aflarea veștii că regimul a fost răsturnat : „O simplă comedie este evenimentul de la 8 august! Și se cere ca nisce actori nenorociți, dacă nu au fost aprobați de public, să fie osândiți la ocnă
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
doi ani am participat și la Concursul Internațional de Pian la Mezia Terme, la un alt concurs internațional la Padula, lângă Calabria, în sudul Italiei. Sunteți mereu într-un continuu dute-vino, pe lângă italieni și băcăuani revendicându-vă, în egală măsură, ploieștenii, unde de asemenea dirijați... Voi fi prezent, e adevărat, peste două săptămâni, la pupitrul Filarmonicii din Ploiești, unde voi asigura acompaniamentul cântăreților ajunși în faza finală a Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E un concurs nou în România și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
doi ani am participat și la Concursul Internațional de Pian la Mezia Terme, la un alt concurs internațional la Padula, lângă Calabria, în sudul Italiei. Sunteți mereu într-un continuu dute-vino, pe lângă italieni și băcăuani revendicându-vă, în egală măsură, ploieștenii, unde de asemenea dirijați... Voi fi prezent, e adevărat, peste două săptămâni, la pupitrul Filarmonicii din Ploiești, unde voi asigura acompaniamentul cântăreților ajunși în faza finală a Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E un concurs nou în România și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și aștept tramvaiul. Cum această capitală de giudeț este foarte săracă, mă urc în niște rame de tramvai, pe care orașe prospere din Europa Centrală, precum Praga sau Potsdam sau Dresda le-au donat (sau vândut pentru un euro?) municipalității ploieștene. Mersul în aceste adevărate corăbii urbane din tablă și oțel este în sine o mare aventură. Corabia se bălăngăne în toate direcțiile, accelerează și frânează brusc, în căutarea verdelui de la semafoare, țârâie, face ca toți dracii. Oamenii, de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
impresionantă (clasicii Beligan, Dinică, Uritescu, Moraru etc.) într-o sală arhiplină, chiar dacă prețul unui bilet a fost destul de piperat (25 de lei). Nici nu știu cum o astfel de piesă s-a rătăcit în micul meu oraș subcarpatic, de munte, vorba celebrului ploieștean. În afara avantajelor de a vedea o astfel de reprezentație live există și destule dezavantaje. Copii care nu văd, dar aud, bun prilej de a se înghionti și a comenta cu mami, râsul tipei din față, un râs ciudat și prost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
uite că i a fost dat să se întâmple. E un băiat bun care nu merită așa o emblemă, să fie hrană pentru gurile rele. Fata respectivă, aia deci, e o unguroaică prăpădită care mai are un copil cu un ploieștean. Acum vine al doilea. Unii zic că ar fi fost șmecheră și că ar fi vrut să pună mâna pe băiatul acesta. Nu i-a spus nimic decât numai acum două săptămâni. A rămas Liviu trăsnit. Vedeți, câte probleme? Nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
acoperiș de beton pe șir dublu de pilaștri, peronul tot de beton, stratul de asfalt așternut pe el s-a peticit cu beton, traversele căii ferate din beton armat, o jardinieră atîrnă nefolosită, tot de beton, se întrevăd plate cîmpurile ploieștene, nu sînt verzi! multiple șine și încrucișări, o linie cu vagoane de călători în descompunere și alte subiecte de interes, răsucirea spre sud, în clar mingea plasmatică a soarelui, alt miros, rafinăria Brazi, scăpătate coama de dealuri și cîteva piscuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de fine de an trebuia să dăm și examenul de capacitate (examen de treaptă) pentru clasa a noua, în cursul superior. Proba orală la „examenul de capacitate” (la toate materiile afară de „dexterități”) a demonstrat nivelul și orizontul cultural al elevilor ploieșteni, iar profesorii au remarcat coerența vorbirii și lipsa de trac. Față de cei veniți de la Ploiești, profesorii buzoieni aveau o pornire dușmănoasă. În special profesorul de istorie, Vasile Maciu, se purta ca un zbir, deoarece la examenul de diplomă al absolvenților
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
socialiste a chinuit mintea și a schimonosit sufletul tinerilor. Dar profesorii buzoieni, în majoritate, au înțeles spiritul nostru și au apreciat orizontul cultural. Elevii buzoieni, din cauza învățământului prea la obiect, nu puteau depăși stadiile strict indicate de manualul școlar. Profesorii ploieșteni ne lămureau în ora de curs lecția respectivă, apoi bibliografia o cercetam (prin studiu personal) ca să ne însușim și să ne lărgim cunoștințele gustând bucuria efortului în urcușul propriei noastre deveniri. La obiectele de studiu discursiv-narative (istorie, română, geografie, religie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
6-7 colegi; împreună dădeau tonul la orice acțiune bună în cadrul clasei sau al internatului. Dintre aceștia i-am încadrat pe Răfan Vasile și Popescu Alexandru. Geangu, Duțu și Bălănoiu și-au extins activitatea și în clasele unde nu era nici un ploieștean, și în care erau elemente excepțional dotate din toate punctele de vedere: sârguință la învățătură, moralitate etc. Au fost recrutați din clasa a șasea Naidim Marin, Bârsan Nicolae, Mărgărit Gheorghe și alții, iar clasa lui Geangu a devenit integral legionară
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
doi ani am participat și la Concursul Internațional de Pian la Mezia Terme, la un alt concurs internațional la Padula, lângă Calabria, în sudul Italiei. Sunteți mereu într-un continuu dute-vino, pe lângă italieni și băcăuani revendicându-vă, în egală măsură, ploieștenii, unde de asemenea dirijați... Voi fi prezent, e adevărat, peste două săptămâni, la pupitrul Filarmonicii din Ploiești, unde voi asigura acompaniamentul cântăreților ajunși în faza finală a Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E un concurs nou în România și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ajuns la destinație. Adică la capăt.". COLECTIV, adăugăm, este un recviem al realităților românești. Suntem devorați de un monstru numit corupția instituționalizată. Până aici, am cunoscut una dintre fațetele celui născut la 50 de ani după un alt celebru scriitor ploieștean, avangardistul Geo Bogza, autorul Poemului invectivă și al Jurnalului de sex. Părăsim tristul spectacolul oferit de jungla politică. Luăm, la întâmplare, un număr al revistei "Descoperă", unică în felul ei. Conținut și condiții grafice excepționale. Ce ne oferă sumarul? Iată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
lor înșiși. În fine, am avut noroc, am fost și sprijinit și ajutat și încurajat și uite că acum pot spune că "dezertarea" mea nu a sfârșit tragic. Concitadin, în sensul strict al cuvântului, nu sunt decât cu Nichita Stănescu ploieștean get-beget. Caragiale s-a născut în satul Haimanale (astăzi comuna I.L. Caragiale, în județul Dâmbovița), iar Eugen Simion vine de la Chiojdeanca, o localitate situată la nord-estul județului Prahova. Altfel, ok, de acord: cei trei pot fi considerați, cum spui, "trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
la 1866, a dat la iveală o culegere de versuri, al cărei titlu (genial!) este "Când n-aveam ce face". Candiano Popescu, avansat spre sfârșitul vieții la gradul de general de brigadă, îmi pare a fi o chintesență a spiritului ploieștean (deși omul venea dintr-o localitate buzoiană). Vasile Proca: Apelând la puterile imaginarului, fă, te rog, o călătorie în timp. DESCOPERĂ-te! Dă libertate fanteziei (cât se poate), pornind de la homo sapiens, trecând prin homo faber, homo ludens, homo religiosus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]