1,463 matches
-
la masă în fața vilei Belvedere era servit de un călugăr cu aceeași mâncare cu care eram serviți noi la vilă! Orașul stațiune Băile Herculane este străbătut de apele râului Cerna. Râu domol pe timp secetos dar învolburat atunci când timpul este ploios. Podurile peste râul Cerna sunt lăsate și ele să se autodistrugă, căci asfaltul ce ar trebui să le acopere e plin de gropi, grilajele din fontă turnată se pare sunt cu vopseaua coșcovită, iar capetele de pod care aveau vreodată
PLIMBĂRI PRIN BĂILE HERCULANE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360829_a_362158]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > OAMENI BUNI.. ÎN UMBRĂ! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1252 din 05 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Într-o zi mare din asta tare ploioasă, Când n-ai scoate un motan din casă, Pe străzi umbra mi-o preumblam, Ea mă ajută.. în eul cel urmăream. Eu în față, ea.. politețea o socoate, Făcând parte dintre lumi ‘roboate’, Doar o știiam far’a o bagă
OAMENI BUNI.. ÎN UMBRĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360956_a_362285]
-
liniștit amurg Și ține până-n zorii ce se scurg, Răstimp iubirii să îi punem nimb. E-un anotimp mai cald decât o vară Și decât iarna uneori geros, Mai înflorit decât o primăvară Și trist ca toamna, când și când ploios. E timpul dat de Zeu, ce ne-nfioară Și sufletul ni-l face mai duios. COCORI Noi suntem peregrini precum cocorii, Prin toamna-aceasta blândă, liniștită, Care ne cheamă-n taină, ne invită Să-mprăștiem și ploile și norii. Îi vom
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
tot mai sus. De capricii nici cale întoarsă, Nici mai multe întâlniri nu vor fi. Te scufunzi încet în șuvoaiele ruperii de Nori. N-ai nicio scăpare. Dar Trec câteva secunde, Ceasuri sau veacuri, Și, poate, mii de ani. Sezonul ploios trece, Cum totul trece în această lume. Și, ca întotdeauna, Întâlnirea avu loc. Îi mărturisești ei, iubitei, Toate suferințele și temerile tale. Iar femeia zâmbește brusc trist Și spune liniștită: Știi, Mai îngrozitor decât toate este Să mă uit în
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
sunt aproape inexistente. Acum e toamnă târzie, uneori ceva mai zburlită, adică plouă și e ceva-ceva mai rece... Așa că... dacă amintesc acum de „Salonul de toamnă” parizian, instalat la Tel Aviv, nu trebuie să mire pe nimeni... Era o sâmbătă ploioasă. Mai întâi cu soare. Un soare cu dinți! Era rece și vânt puternic. Apoi cerul s-a umbrit în gri închis, și valurile Mării Mediterane se înfruntau cu malul, cu stâncile, cu timpul, cu istoria și legenda, ridicând stropi mari
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
sunt aproape inexistente. Acum e toamnă târzie, uneori ceva mai zburlită, adică plouă și e ceva-ceva mai rece... Așa că... dacă amintesc acum de „Salonul de toamnă” parizian, instalat la Tel Aviv, nu trebuie să mire pe nimeni...Era o sâmbătă ploioasă. Mai întâi cu soare. Un soare cu dinți! Era rece și vânt puternic. Apoi cerul s-a umbrit în gri închis, și valurile Mării Mediterane se înfruntau cu malul, cu stâncile, cu timpul, cu istoria și legenda, ridicând stropi mari
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
Publicat în: Ediția nr. 1156 din 01 martie 2014 Toate Articolele Autorului voi știi să te zugrăvesc frumos demonstrându-te dincolo de aparențe pe cerul ideii și voi avea ce să povestesc umbrelor când mă vor ține de mână prin ținutul ploios și-mi vor arăta jungla lumii într-o altă lumină îți voi scrie povestea cu stele cândva la capăt de înserare să te citească păsările tăcerii cu zbor și timp înflorit când eu mă voi numi uitare Sursa foto: Internet
AŞA CUM TE VĂD AZI de AURA POPA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367449_a_368778]
-
Toate Articolele Autorului Acum, când în sfârșit am ajuns la odihnă așteptării și nemaiavând nimic de făcut, prin cap îmi trec o sumedenie de amintiri din viața petrecută, unele plăcute, altele dimpotrivă, după cum se arătă ziua: când era mohorâtă și ploioasa, gândurile erau pe măsură, când era luminoasă și optimistă, la fel.Un barometru sufletesc. Iată, azi când m-am trezit, soarele își trimetea prin fereastră razele-i binefăcătoare, încălzindu-mi oasele și sufletul. M-am trezit zâmbind, spre surprinderea soției
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
sunt aproape inexistente. Acum e toamnă târzie, uneori ceva mai zburlită, adică plouă și e ceva-ceva mai rece... Așa că... dacă amintesc acum de „Salonul de toamnă” parizian, instalat la Tel Aviv, nu trebuie să mire pe nimeni... Era o sâmbătă ploioasă. Mai întâi cu soare. Un soare cu dinți! Era rece și vânt puternic. Apoi cerul s-a umbrit în gri închis, și valurile Mării Mediterane se înfruntau cu malul, cu stâncile, cu timpul, cu istoria și legenda, ridicând stropi mari
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
gât și pelerine de culoare verde prevăzute cu ciucuri la capătul șireturilor care te ajută să le sumeți, toate fluturând în rafalele brizei care năvălește dinspre ocean ori dinspre golf, alternativ, cu umbreluțe multicolore care sunt folosite atât pe vreme ploioasă cât și toridă, atât pentru vizitiu cât și pentru clienți. Cele câteva zile în care am vizitat Frisco nu mi-au fost îndeajuns să-l cunosc pe cât aș fi vrut, exact în “inima” dinamicii sale social-economice și culturale, vizitarea cât
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
timp, sau în traiste de cânepă zdrențuite, unde brațul nostru șovăielnic se cufunda cu teamă, riscând să scoatem din străfundurile misterioase cine știe ce făpturi năstrușnice, ce populau pe atunci imaginația și mintea noastră, stimulate de poveștile spuse de tata în serile ploioase și negre de iarnă, la gura sobei pe a cărei plită fierbinte se coceau turte din făină albă, pe care le ronțăiam cu nesaț toată familia. Nici nu mi-am terminat eu bine lamentările, că bunica apucă un buchet de
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
total de 58 de comitate sau districte și are capitala la Sacramento. Profilul longilin al statului California și varietatea de etaje pedoclimatice, dincolo de fondul său oceano-mediteraneean, face posibilă prezența a două sezoane : unul uscat, de primăvară până în toamnă și celălalt ploios, restul de anotimpuri. Face excepție zona deșertică din sudul statului, cea mai mare parte din Deșertul Mojave și Vale Morții (Death Valey) - pe care California o împarte generos cu statul vecin Arizona. Cu toate că această regiune este relativ întinsă și că
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
cu aceleași versuri, ca și la plimbarea lui prin sat. Caloianul a fost pus pe o scândură și i s-a dat drumul să curgă la vale pe apa pârâului din marginea satului, strigând în urma lui ca anul să fie ploios și plin de roade. Această dezgropare poate coincide cu ziua paparudelor, o altă tradiție populară, când, dacă este o zi călduroasă, participantele la ritual încing o hora și se udă una pe cealaltă cu apă, invocând din nou apariția ploilor
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
zgârâie nori 52. la trei iepurași un coș de ouă - bună treabă! 53 Pădurea arsă - cu pene zgribulite păsări fără cuib 54 un pumn de bănet pentru sufletul unui pom - cui să-i pese? 55 Un zmeu galben în ziua ploioasă singurul soare 56 boii osteniți- scârțâind spre arie un car cu stele 57 In gardul de lemn un copil bate toaca- sar așchii 58 miros de rășini scara nouă spre turlă - tropăit de copii 59 în mărul uscat un cuc
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
testament Și mi le-am legat de nume. Prin vremuri revin tradiții, Spre a fi perpetuate. Chiar dacă sunt superstiții, Duc legende mai departe. Dacă-n zi de Blagovește, Vremea e capricioasă, La fel va fi și de Paște, Mohorâtă și ploioasă. 25 Martie Autor Maria Filipoiu Din vol.„Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Referință Bibliografică: „Blagovește dezleagă la pește -Tradiții de Buna Vestire / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1905, Anul VI, 19 martie 2016. Drepturi de Autor
„BLAGOVEȘTE DEZLEAGĂ LA PEȘTE -TRADIȚII DE BUNA VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368654_a_369983]
-
Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-mi doresc să reîntorc banala iarnă Ce a plecat furiș sfidând întreaga țară Aș vrea în schimb o simplă primăvară Decât iarna cea mizeră, ploioasă și amară. Aș vrea să zburd printre zambile Dalbi ghiocei, iriși, lalele sau narcise Să petrec clipe efemere incredibil de umile Să mă ridic din somnu-mi greu și fără vise. Mi-s în parcul trist și nu mă pot abține
AI UITAT CE-AI ASCUNS ÎN ASTĂ IARNĂ ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363712_a_365041]
-
mari în care punea câte o lingură de sare și le așeza cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea lunilor. Acele cupe de ceapă care aveau de Sfântul Vasile mai multă umezeală în ele, avertizau că lunile respective vor fi ploioase. Așa „decretase” mama Ioana și anul acesta după studierea cepelor sale în ziua de Sfântul Vasile, că lunile de iarnă vor fi geroase și pline cu zăpadă, aproape până prin martie, când v-a cădea ultima “nea a mieilor”, imediat după
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
descrețesc puțin frunțile și ne încântă prin faptul că atâtea spații verzi pline de flori specifice primăverii capătă nuanțe mai vii în lumina soarelui, iar veverițele se zbenguiesc mai vioi pe crengile copacilor. De obicei vremea aici este înnourată și ploioasă, de aceea o zi însorită produce întotdeauna destindere și bucurie. Stând în acea stație atenția ne-a fost atrasă de un tânăr ce cred că avea în jur de nouăsprezece ani, era după fizionomia lui țigan român. Am observat că
PORTRETUL UNUI CERȘETOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364768_a_366097]
-
înlocuită, treptat, cu deznădejdea. Traiul îngrozitor de aspru al soldaților le scăzuse moralul. Tranșeele pline de noroi, de excremente și de trupurile camarazilor morți, de șobolani care colcăiau, răspândind boli, infestând mâncarea, apoi febra tifoidă, holera și dizenteria făcând ravagii, vremea ploioasă și frigul pătrunzând până în oase - erau tot atat de necruțători inamici ca cei din tranșeele de vizavi. Acolo, pe „frontul de Vest”, fiecare clipă era trăită ca și cum ar fi fost ultima, fiecare tânăr învăța, în școlile tragice ale existenței, că viața nu
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
nimeni, întrucât precizase de la bun început că nu se va amesteca, invocând ”motive personale”. Totuși, dacă exista măcar o șansă infinitezimală de a-l face să se răzgândească și să intervină cumva, eram hotărât să o încerc. Într-o după-amiază ploioasă, cenușie, când aproape aveam impresia că plouă cu acid în ferestre și că orice ieșire afară ar fi devenit fatală (știam însă că nu e adevărat, ploaia de pe Pământ era absolut inofensivă), am interogat-o pe sora mea, una dintre
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
se simțise îndrăgostită, cu trăiri care i-au redat pentru câteva momente, primăvara vieții când doar visa, dar nu și savura acele tainice dorințe specifice tinereții. Dalia lăsa la malul mării împlinirea visului său interstelar, vis născut într-o noapte ploioasă de sfârșit de primăvară, când zburând printre aștri, s-a întâlnit cu prințul călare pe armăsarul său negru, împodobit cu harnașamentul poleit cu aur. A luat-o pe cal și amândoi îmbrățișați au alergat spre castelul de cleștar ridicat pe
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
se întinde. Lacul Tiberiadei reprezintă unicul rezervor natural de apă dulce al Palestinei. De n-ar fi el, locuitorii Palestinei ar suferi de sete, iar pământurile ei ar fi sărace și pustii. Când lacul se umple (de obicei după iernile ploioase), cantitatea de apă potabilă pe care o conține ajunge la 3985 milioane metri cubi. Râul Iordan, dimpreună cu izvoarele sale din nord, constituie furnizorul de bază, vărsând anual în Kinneret 603 milioane metri cubi de apă. În afară de aceasta, o cantitate
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
8. casă fără stăpân - doar vântul mai umple cămara goală 9. vechiul hambar - acoperită de volburi coasă ruginita 10. pâlc de pădure - o secure a nimănui printre cioturi 11. groapă de gunoi - o muzicuța veche își află stăpân 12 zi ploioasa - două lebede albe înoată alături 13 noapte cu stele - dinspre capita cu fan iarăși chicoteli 14. vechiul felinar - noapte de noapte luna îl luminează 15 nechezat de cai - urletele lupilor rămase-n urma 16 vechiul fanar- o băsma uitată în
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349883_a_351212]
-
Tocmai pentru că este simbolist pur, la Bacovia „plouă, plouă, plouă”, dar mohoreala este numai un aspect exterior. Esența ploii stă - știe oricine - în puterea ei fertilizatoare. Când ți se pare că Bacovia stă să moară de plictis în poeziile lui „ploioase”, el vorbește, în realitate, de cea mai mare potențialitate de viață masiv comasată în câteva versuri. Optimismul numai nu explodează de sub simbol”, spune autoarea. Se spune despre Bacovia că este un poet trist, că versurile sale sunt deprimante. Și totuși
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
Tocmai pentru că este simbolist pur, la Bacovia „plouă, plouă, plouă”, dar mohoreala este numai un aspect exterior. Esența ploii stă - știe oricine - în puterea ei fertilizatoare. Când ți se pare că Bacovia stă să moară de plictis în poeziile lui „ploioase”, el vorbește, în realitate, de cea mai mare potențialitate de viață masiv comasată în câteva versuri. Optimismul numai nu explodează de sub simbol”, spune autoarea. Șapte poeme În “Optimismul bacovian”, Angela Monica Jucan analizează șapte din cele mai cunoscute poezii ale
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]