4,286 matches
-
variate deschideri cosmice: de la nemărginitele spații revărsându-se neîntrerupt în descrierea cosmogenezei din Scrisoarea I, la spațiile abisale din Mortua est!, Rugăciunea unui dac, Melancolie, Strigoii, episodul "Orfeu" din Memento mori: de la responsabilitatea cosmică în iubire, din finalul poeziei "Pe lângă plopii fără soț": "Tu trebuia să te cuprinzi/ De acel farmec sfânt/ Și noaptea candelă s-aprinzi/ Iubirii pe pământ." la responsabilitatea geniului pe de o parte față de lumea care l-a adoptat prin poetizarea ei, pe de altă parte, față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice ierboase, ci și prin speciile de fag - Fagus orientalis și Fagus taurica, care vegetează alături de Fagus silvatica. În luncile râurilor Siret, Jijia, Bahlui se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie), unde cresc sălcii, plopi și arini. În arealele în care băltirea este permanentă, la marginea lacurilor, râurilor, cresc trestia, stuful, stânjenelul de baltă, săgeata apei etc. Pe terenurile unde se produc frecvent alunecări s-au amenajt plantații de pin, cătină și salcâm (Târgu Frumos
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
tocmai ceea ce abia acum începe să miroasă? Și vine amurgul care face atât de frumoasă amiaza, preocupat de ceea ce e concepția, curgerea râului, promenada. Este o zi liniștită de primăvară călduță, își deschide soarelui verdele pufuleț al născutului frunziș al plopilor; surâde râul; este neted oceanul cerului, fără altceva decât ușoara spumă a norilor la apus; aerul, cărnos și umflat de arome. Se simte băiatul pe pajiște ca păpădia prin aer. De partea cealaltă a râului, orașul cu turnurile și capitelele
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
dedublată imaginea orașului, friză în marmură albastru-deschis încrustat, email fără volum. Este o carte deschisă. Și își amintește când de copii prindeau muște și le presau într-o hârtie îndoită pentru a obține o figură simetrică, principiul caleidoscopic. Și privește plopii reflectați în ape, și-și amintește versurile lui Menaguti: În cristalul fluidului limfatic se profilează în margine plopii care în ape se unduiesc, și nicio clipă tremurătoarea imagine nu o susține aceeași apă... Sufletul lui Apolodoro se frământă și se
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
când de copii prindeau muște și le presau într-o hârtie îndoită pentru a obține o figură simetrică, principiul caleidoscopic. Și privește plopii reflectați în ape, și-și amintește versurile lui Menaguti: În cristalul fluidului limfatic se profilează în margine plopii care în ape se unduiesc, și nicio clipă tremurătoarea imagine nu o susține aceeași apă... Sufletul lui Apolodoro se frământă și se îmbibă în această viziune; nu-și simte respirația. Nu are frumosul email vreo inscripție pe spate, pe o
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
îi pare Clarita mamei tale?". Capitolul XI Cu invazia dragostei, ce maree de melancolie! Este o simțire a vieții ca o topire, este un vis de a dormi mereu în brațele Claritei. Merge la plimbare pe malurile râului; din albii plopi ning semințe înaripate, fulgi de viață. Și vede cum se îmbulzesc oamenii să vadă ceva. Vede plutind pe ape, adus de curent, un mort. Pare că doarme, legănat de valuri suave. Merge să se odihnească în puful de semințe al
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ning semințe înaripate, fulgi de viață. Și vede cum se îmbulzesc oamenii să vadă ceva. Vede plutind pe ape, adus de curent, un mort. Pare că doarme, legănat de valuri suave. Merge să se odihnească în puful de semințe al plopilor. "Omul viu se duce la fund, mortul plutește gândește Apolodor și începe să se agite în el sângele patern, principiul lui Arhimede cântărește acum mai puțin decât apa... greutatea specifică mai mică decât zero14; viu cântărea mai mult, deasupra de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
urmează, potrivindu-și pasul său cu al lor. Picioarele Claritei se duc și vin în cadență, marcându-se alternativ contururile sale în fustă, și-i ondulează un vânticel cârlionții de la ceafă, vânticelul care prefiră prin fragedul frunziș de primăvară, verdele plopilor care se trezesc, despărțindu-se de iarnă... Vai, ce frumos! Ce frumos! "Și eu care credeam că nu o iubesc! Acum, acum înțeleg cât de înnebunit eram după ea". Adierea care îi mângâie fața vine de la ea și îi aduce
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
uie sufletul, el cere de la lumina stelelor, de la oglindă lini?țiț? a lacului În care acesta se reflect?, de la seninul cerului pe chipul c?ruia str?luce?te luna, de la ramurile copacilor ce bat În geam ?i de la fream?tul plopilor, senin?tatea gândurilor ?i Împ?carea durerii, lini?tea ?i Împlinirea pe care numai iubirea i le pot da: „ ?i dac? ramuri bat În geam ?i se cutremur plopii E că În minte s? te am ?i-ncet s? mi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de la ramurile copacilor ce bat În geam ?i de la fream?tul plopilor, senin?tatea gândurilor ?i Împ?carea durerii, lini?tea ?i Împlinirea pe care numai iubirea i le pot da: „ ?i dac? ramuri bat În geam ?i se cutremur plopii E că În minte s? te am ?i-ncet s? mi te-apropii. ?i dac? stele bat În lac Adâncu-i luminându-l E că durerea mea s-o-mpac Inseninându-mi gândul ? i dac? norii de?i se duc De iese
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
durerea mea s-o-mpac Inseninându-mi gândul ? i dac? norii de?i se duc De iese-n luciu luna E că aminte s?-mi aduc De tine-ntotdeauna " ??i dac?..) O coresponden?? tainic? leag? universul naturii de sufletul poetului: imaginii plopilor ce tresar ?i a ramurilor care bat În geam Îi corespunde emo?ia reg?sirii icoanei iubitei În inima să; luminii lacului În care se reflect? str? lucirea stelelor Îi corespunde seninul gândului luminat de speran??? ?i lini?te; str
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care la noi, cel puțin deocamdată, nu știu să se fi ivit. Pentru că impresia la lectura textelor tînărului dramaturg este un ciudat amestec de deja lu și de noutate izbitoare. Este, metaforic vorbind, impresia pe care ar lăsa-o un plop cu frunze de stejar. Sau, vorba dramaturgului însuși: " Totdeauna am fost convins că dacă Sir Falstaff ar fi fost prezent la Elsinor, lucrurile ar fi mers mai bine pentru Hamlet și toți ceilalți". Dar piesele lui Horia Gârbea mai denotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
să meargă Împreună spre cetate și negustorul primi bucuros, căci Înțelese ca aceștia nu erau drumeți oarecare.Și au mers Împreună cât au mers, au vorbit de una, de alta, iar către amiază au făcut un popas la umbra unui plop de la marginea drumului.Sf.Petru a scos din desagă o ulcică cu apă. Bău și negustorul, căci apă nu avea la el. Și niciodată nu mai băuse așa o apă limpede și rece. Sf. Petru a scos din desagă o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pășuni de coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru a se prinde pește; - Zăvoi - pădurice din Lunca Siretului formată din plopi, răchite, sălcii, arini, pe teritoriile satelor Buda, Lespezi, Heci;Zăvorul Sirețelului - loc mai strâmt al Văii Sirețelului, înainte de a pătrunde pe teritoriul satului Dumbrava. V.S. 1.3 ISTORICUL CERCETĂRILOR ZONEI În ceea ce privește comuna Lespezi, au apărut de-a lungul timpului lucrări
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernoziomuri levigate slab și moderat în locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
le va respinge în faza lui eroică spre-a le prelua, apoi, în felurite forme. Puneți, bunăoară, față-n față Balada morții (foarte cunoscută, și ea) cu Balada Popii din Rudeni: "Colo-n vale, unde drumul/ Taie luminișuri rare,/ Printre plopi se vede fumul/ Hanului din Vadul-Mare.// Calul, vesel, simte locul/ și s-abate scurt din cale, - / C-a-nvățat și dobitocul/ Patima sfinției-sale...// Iar hangița iese-n ușă,/ Bucuroasă de cîștig./ Ochii-i rîd spre căldărușă:/ - Frig, părinte?/ - Strașnic frig
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
cireșului, nucului, frasinului, salcîmului, paltinului, gîrniței, precum și a altor specii de foioase valoroase din punct de vedere silvic și ecologic; ... b) cultură în zone corespunzătoare a molidului, bradului, laricelui, duglasului și pinilor. ... Se interzice extinderea speciilor de rășinoase, salcîmului și plopilor în zone favorabile culturii stejarului și gorunului. Articolul 15 În scopul asigurării permanentei pădurilor și a funcțiilor lor de protecție, precum și pentru creșterea suprafețelor ce se regenerează pe cale naturală, se vor promova tratamente intensive cu regenerare sub adăpostul arborilor, adoptindu-se
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
silvice. În fondul forestier și în vegetația forestiera din afara acestuia se interzic tăierile rase. Tăieri rase se pot face numai în condițiile și cu aprobările prevăzute de lege, pe suprafețe mici, sau in benzi în arborete pure de molid, salcîm, plopi euramericani, salcie selecționată, arborete puternic afectate de doborîturi de vînt, rupturi produse de zăpadă, cu fenomene de uscare prematură, precum și în cazurile cînd se fac lucrări de refacere-substituire în arborete slab productive care nu se pot reface sub adăpostul arborilor
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
al poetului George Topârceanu. „Noi am trecut Dunărea și ne-am dezrobit țara; voi treceți culmile și întregiți neamul” este ̀îndemnul unui veteran din 1877 către ostașii din primul război mondial, dar placa din bronz cu acest înscris lipsește. Plopii fără soț. Șoseaua Bucium Acest grup de plopi este unul din cele trei cunoscute la Iași. Primul grup se presupune a fi fost cel din fața casei de pe strada Asachi cu Nr. 14, unde a locuit familia Micle cât timp Ștefan
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
și ne-am dezrobit țara; voi treceți culmile și întregiți neamul” este ̀îndemnul unui veteran din 1877 către ostașii din primul război mondial, dar placa din bronz cu acest înscris lipsește. Plopii fără soț. Șoseaua Bucium Acest grup de plopi este unul din cele trei cunoscute la Iași. Primul grup se presupune a fi fost cel din fața casei de pe strada Asachi cu Nr. 14, unde a locuit familia Micle cât timp Ștefan Micle a fost rectorul Universității. Al doilea, se
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
a fi fost cel din fața casei de pe strada Asachi cu Nr. 14, unde a locuit familia Micle cât timp Ștefan Micle a fost rectorul Universității. Al doilea, se spune că se găsea în poarta „unei case cu cerdac și cu plopi în poartă" din Tătărași unde s-ar fi aflat și un „înger blond". Casa Elenei Micle, Str. Șt. O. Iosif, Nr. 18 Ștefan Micle nepot al Veronicăi avea gospodărie și vie ̀în „Piscul Socolei". Soții Gheorghe și Elena Micle
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
și vie ̀în „Piscul Socolei". Soții Gheorghe și Elena Micle, urmașii lui Ștefan, primesc în schimbul casei din Piscul Socolei, dărâmată de comuniști, casa din Șt. O. Iosif, nr. 18. Aici a copilărit cunoscutul actor Virgil Raiciu. Biserica Bucium, Str. Plopii fără soț Este ctitoria domnitorului Ioan Teodor Calimachi (1758-1761) român, de origine din Bucovina. Biserica este sfințită în 1762 de fratele său Mitropolitul Moldovei Gavril Calimachi, ctitorul Catedralei vechi din curtea Mitropoliei. În 1887, bisericii i se adaugă pridvorul clopotniță
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Șoseaua Bucium, Nr. 36................................................... ..50 Biserica Socola Mică, Fundac Socola, Nr. 9.................................................... ........52 Hanul Trei Sarmale, Șoseaua Bucium............................................... ...................... 54 Prima școală din Bucium, Șoseaua Bucium............................................... ..............56 Fosta primărie a Comunei Bucium, Șoseaua Bucium.............................................. 58 Vulturul din Bucium, Șoseaua Bucium............................................... .....................60 Plopii fără soț, Șoseaua Bucium............................................... ................................62 Casa Micle, Str. Șt. O. Iosif, Nr. 18................................................... ........................64 Biserica Bucium, Str. Plopii fără soț.................................................. .......................66 Casa Theodor Pallady, Bucium............................................... .................................68 Schitul Bucium Prodrom, Str. Păun, Nr. 14................................................... ........... 70 Han în Bucium, Șoseaua Bucium............................................... .............................72
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
54 Prima școală din Bucium, Șoseaua Bucium............................................... ..............56 Fosta primărie a Comunei Bucium, Șoseaua Bucium.............................................. 58 Vulturul din Bucium, Șoseaua Bucium............................................... .....................60 Plopii fără soț, Șoseaua Bucium............................................... ................................62 Casa Micle, Str. Șt. O. Iosif, Nr. 18................................................... ........................64 Biserica Bucium, Str. Plopii fără soț.................................................. .......................66 Casa Theodor Pallady, Bucium............................................... .................................68 Schitul Bucium Prodrom, Str. Păun, Nr. 14................................................... ........... 70 Han în Bucium, Șoseaua Bucium............................................... .............................72 Vila Grierul, Șoseaua Bucium............................................... ...................................74 Schitul lui Tărâță, Sat Pietrăria............................................ .....................................76 Biserica Păun, Sat Păun................................................. .......................................... 78 Stejarul din
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
-se la orizont într-un spațiu eliberat de orice, inspirând dorința de lansare spre distanțe extinse. După ce am coborât din autobuz, am văzut o apariție pe șoseaua încinsă de căldura verii. În pustiul asfaltului și foșnetul frunzelor de la sălciile și plopii de pe marginea drumului, mi s-a părut că văd... Ea e un fel de ființă aparte, și mi-am dat seama de asta după ce am văzut-o de câteva ori. În primul rând, în preajma ei toată natura pare să se
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]