KorAP: Find »[drukola/base=plot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...20 >

480 matches

Corola-publishinghouse/Science/266_a_513

to his awareness that he was illegitimate [....] But his greatest challenge is to square Louis XIII's suspicious vindictiveness with acceptance of his wife's pregnancy. Levi argues that it was all Richelieu's idea and that he șold the plot to the king aș the only way to defeat Gaston's ambitions and guarantee the dynasty's survival". footnote> Cu toate acestea, curtea regală franceză nu este singura din istorie care ridică suspiciuni privind legitimitatea unora dintre membrii săi. Richard

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636

to give prominent thought to some vision-related aspects, this hâș not been done at the expense of other equally significant characteristics. On the contrary, whenever opportunity hâș risen, I have tried to single ouț and to exploit passages, characters or plot developments which might facilitate the reader's understanding of Blake's poetry. Keywords: William Blake, Romanticism, poetics, interpretation Résumé Le Démiurge de Londres propose une approche interprétative de la poétique de William Blake, dont l'œuvre n'a pas fait l

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208

se concetrează mai degrabă asupra aspectelor sale formale și mai puțin asupra conținutului propriu-zis. După Gergen și Gergen (1988), orice poveste, orală sau scrisă, se poate caracteriza printr-o dezvoltare a intrigii care poate fi evidențiată printr-o „analiză a plotului”. Cele trei modele de bază vor fi atunci: progresia, regresia și firul narativ constant. O poveste a vieții se caracterizează de obicei prin combinarea acestor trei modele. În unul dintre studiile realizate de acești autori, subiecți provenind din două grupuri

[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
analizei categoriilor formei. În cadrul acestei perspective, ea a elaborat un instrument de evaluare a funcționării cognitive într-o narațiune și a sugerat astfel modalități de detectare a expresiilor emoționale într-un text. Rivka Tuval-Mashiach s-a adâncit în analiza structurii plotului poveștii ca întreg. Ea a utilizat, în plus, analiza de conținut pentru înțelegerea dinamicii familiilor persoanelor intervievate. Michal Nachmias, cercetătoarea cea mai experimentată din echipa noastră, s-a ocupat de amintirile din prima copilărie și importanța lor într-o interpretare

[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
a acestui tip seamănă la bază cu cea din cazul bărbaților, ea tinde totuși să prezinte distorsiuni mult mai frecvente în traseul spre punctul superior al graficului. Un al doilea grup (trei femei) amintește de ceea ce Gergen și Gergen numeau plotul „fericiți până la adânci bătrâneți” (1988). Acest grup, fiind dominat de axa familiei, presupune stabilizarea de îndată ce familia începe să se contureze. Ca și în povestea Sarei, o fază inițială de necazuri și erori în viața acestor femei tinde să se încheie

[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
principalele distincții pe care le-a impus modelul nostru simplificau adesea în mod exagerat practica propriu-zisă a cercetării narative. Când ținta cercetării era forma poveștii, în varianta ei integrală sau pe categorii, conținutul nu putea fi totuși ignorat. Dimpotrivă, conținutul plotului ori segmente ale sale sunt esențiale în caracterizarea și înțelegerea formei. Separarea abordării „integrale” și punerea ei în contrast cu abordările „categoriale” sunt, în realitate, la fel de obscure ca și distincția dintre „conținut” și „formă”. O spunem deci încă o dată, aici nu avem

[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
texts of male identity from early to late middle age: On the emergent proeminence of fatherhood”, în J. Demick, K. Bursick și R. DiBiase (eds), Parental development (pp. 203-224), Lawrence Erlbaum, Hillsdale, NJ. Feldman, C., Bruner, J., Kalmar, B. (1993), „Plot, plight and dramatism: Interpretation at three ages”, Human Development, 36(6), pp. 327-342. Fielding, N.G., Lee, R.M. (1991), Using computers in qualitative research, Sage, Londra. Fisher-Rosenthal, W. (1995), „The problem with identity: Biography as solution to some (post)modernist dilemmas

[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743

trebuie prezisă) în cîmpul din dreapta Dependent, iar variabila inteligența muzicală (VI) în cîmpul Independent. Pentru verificarea condițiilor 3 și 4, activăm butonul Plots, iar aici trecem Zrezid pe axa Y și Zpred pe axa X, bifăm Histogram și Normal probability plot (pentru a verifica normalitatea distribuției reziduurilor) și clic Continue. Activăm apoi butonul Save, iar aici, în cîmpul Residual, bifăm Standardized și Studentized (pentru identificarea unor posibile cazuri extreme), apoi, în cîmpul Distances, bifăm Cook’s (pentru identificarea unor posibile cazuri

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
axa X (pentru a verifica asumpția că predictorii și reziduurile sînt necorelate - condiția 3). Bifăm apoi Histogram (pentru a verifica dacă reziduurile standardizate sînt distribuite normal, așa cum ar trebui pentru ca modelul nostru să fie valid - condiția 3) și Normal probability plot (pentru a verifica normalitatea distribuției reziduurilor prin comparație cu abaterile de la curba normală - condiția 3) și clic Continue. Activăm butonul Save, în cîmpul Residuals bifăm Standardized și Studentized, în cîmpul Distances bifăm Cook’s, clic Continue și OK. În continuare

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
de la un autor la altul (vezi Leech, Barrett și Morgan, 2005; Sava, 2004; Field, 2002). Demersul care urmează are la bază analiza în componente principale. Așadar, vom lăsa selectată opțiunea standard, analiza în componente principale. În cîmpul Display selectăm Scree plot (testul Scree al lui Cattel pentru a decide numărul de factori extrași), lăsăm bifată opțiunea Unrotated factor solution, apoi în cîmpul Extract bifăm opțiunea Number of factors și specificăm numărul de factori ce vor fi extrași (trecem cifra 3 deoarece

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686

Merrill Publishing Company, Columbus, Ohio. Manolescu, M. (2005), Evaluarea școlară, Meteor Press, București. McGrath, J.E. (1984), Groups: Interaction and Performance, Prentice-Hall, New York. McKim, R. (1980), Experiences in Visual Thinking, Brooks/Cole Publishing, Monterey. Metzger, M. (1993), „Teaching Reading. Beyond the Plot”, Phi Delta Kappan Magazine, noiembrie. Miller, G. (1956), „Information and Memory”, Scientific American, august. Moore, K.D. (1992), Classroom Teaching Skills, McGraw-Hill, Inc., New York. Moore, K.D. (1994), Secondary Instructional Methods, WCB Brown & Benchmark, Madison. Morgan, G. (1989), Creative Organization Theory: A

[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607

Acest tip de mișcare cuprinde în sine identitatea și alteritatea, unitatea și multiplicitatea. Pluralitatea este posibilă datorită diferențelor de mărime ale cercurilor parcurse, de viteză, de direcție. Prin natura lor, corpurile celeste sunt fie imobile (stellae fixae I, 17, 16  Plot. II, 1, 8), fie comportă o mișcare circulară (stellae vagae I, 17, 16;  Plot. ibid.); având o esență intermediară, ele nu rămân identice cu sine precum lucrurile inteligibile (  Plot.). Mișcarea circulară simbolizează și imită actul de reflecție și de întoarcere

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
este posibilă datorită diferențelor de mărime ale cercurilor parcurse, de viteză, de direcție. Prin natura lor, corpurile celeste sunt fie imobile (stellae fixae I, 17, 16  Plot. II, 1, 8), fie comportă o mișcare circulară (stellae vagae I, 17, 16;  Plot. ibid.); având o esență intermediară, ele nu rămân identice cu sine precum lucrurile inteligibile (  Plot.). Mișcarea circulară simbolizează și imită actul de reflecție și de întoarcere în sine echivalent cu mișcarea sufletului (Plot. II, 2, 1:     ;   ). Este compusă din mișcarea

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
lor, corpurile celeste sunt fie imobile (stellae fixae I, 17, 16  Plot. II, 1, 8), fie comportă o mișcare circulară (stellae vagae I, 17, 16;  Plot. ibid.); având o esență intermediară, ele nu rămân identice cu sine precum lucrurile inteligibile (  Plot.). Mișcarea circulară simbolizează și imită actul de reflecție și de întoarcere în sine echivalent cu mișcarea sufletului (Plot. II, 2, 1:     ;   ). Este compusă din mișcarea corpului și mișcarea sufletului: primul se mișcă rectiliniu, al doilea încearcă să îl rețină. Materia

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
mișcare circulară (stellae vagae I, 17, 16;  Plot. ibid.); având o esență intermediară, ele nu rămân identice cu sine precum lucrurile inteligibile (  Plot.). Mișcarea circulară simbolizează și imită actul de reflecție și de întoarcere în sine echivalent cu mișcarea sufletului (Plot. II, 2, 1:     ;   ). Este compusă din mișcarea corpului și mișcarea sufletului: primul se mișcă rectiliniu, al doilea încearcă să îl rețină. Materia astrelor este focul (ex illis sempiternis ignibus, I, 14, 4; Plot. II, 2), ajuns în ultima regiune a

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
întoarcere în sine echivalent cu mișcarea sufletului (Plot. II, 2, 1:     ;   ). Este compusă din mișcarea corpului și mișcarea sufletului: primul se mișcă rectiliniu, al doilea încearcă să îl rețină. Materia astrelor este focul (ex illis sempiternis ignibus, I, 14, 4; Plot. II, 2), ajuns în ultima regiune a cerului, trebuie să se miște circular, tinzând mereu să se miște în linie dreaptă, dar neavând spațiu pentru a se înălța, alunecă în jurul sferei (Macrob. Comm. I, 17, 10 ideo vero caeli motus

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
pentru a se înălța, alunecă în jurul sferei (Macrob. Comm. I, 17, 10 ideo vero caeli motus necessario volubilis est quia cum semper moveri necesse sit, ultra autem locus nullus sit quo se tendat accesio, continuatione perpetuae in se reditionis agitur; Plot. I, 2, 1). Sufletul transmite astrelor mișcarea circulară care este naturală, spontană și eternă (Comm. I, 17, 8 igitur et caeleste corpus, quod mundi anima futurum sibi immortalitatis particeps fabricata est, ne umquam vivendo deficiat, semper in motu est et

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
este naturală, spontană și eternă (Comm. I, 17, 8 igitur et caeleste corpus, quod mundi anima futurum sibi immortalitatis particeps fabricata est, ne umquam vivendo deficiat, semper in motu est et stare nescit, quia nec ipsa stat anima qua impellitur; Plot. II, 2, 1). Macrobius încearcă să ofere o soluție problemei fundamentale a întregii astronomii antice: în ce fel, pornind de la mișcările simple (circulare și uniforme), să ia în considerare mișcarea contrară a planetelor menționând mișcarea diurnă (I, 17, 6-7 de

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Inteligibile care sunt Lumea Sensibilă (I, 14, 15).41 Sufletul Universal nu suportă niciun tip de modificare prin faptul că ordonează, guvernează și administrează Corpul Universal, creația sa, ci continuă să contemple realitățile inteligibile (Comm. incorporalitas animae I, 14, 20; Plot. Enn. IV, 3, 9). Sufletul este ca o lumină care pornește de la o sursă și continuă să se atenueze treptat până la obscuritatea materiei. Universul este etern, obscuritatea nu va înceta niciodată să fie iluminată, iar acțiunea prin care sufletul dă

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
corp viu (corpus animatum), care posedă o activitate internă analogă sufletului. Sufletul Universal va acționa cu atât mai bine, cu cât va întâlni corpuri dispuse să-l primească, ca niște imagini sau oglinzi în care se reflectă (I, 14, 15; Plot. IV, 3, 11), este acțiunea naturală prin care sufletul îndreaptă, atrage lucrurile spre Lumea Inteligibilă. Relația Sufletul Universal Corpul Universal este echivalentă cu o uniune fără amestec (unio inconfusa;        ; Porph. Symm. Zetemata), de vreme ce Sufletul își are sălașul în Lumea Inteligibilă

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
lui Tityos, Tantalos, Ixion, Sisyphos reprezintă remușcare, cupiditatea, indecizia și ambiția (I, 10, 12-16). Când descrie transformarea sufletului, care trece de la unitate la dualitate, de la sferă la con, redă, de fapt, modalitățile de adaptare ale lui la corp (I, 12 Plot. Enn. IV, 8). Căderea sufletului în trup nu se referă decât la partea inferioară și de mijloc a sufletului, fiecare suflet are o parte rațională, superioară (   ratio - I, 6, 42 - prima animae pars; I, 14, 7 - purissima pars) ale cărei

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
de vreme ce, sufletul este singurul care îi procură și îi asigură viața (II, 12, 10). Echilibrul Universului decurge din echilibrul Sufletului Universal (nemuritor), care animă Corpul Universal (parțial muritor) și sufletul uman (nemuritor), care dă viață corpului (muritor) (II, 12, 15-16; Plot, II, 2, 12). Macrobius preia o imagine și idee stoică (Cicero), care însă se mulează pe sistemul neoplatonician al său: omul este microcosmos, sufletul omului guvernează, domină trupul, după cum Sufletul Universal guvernează Universul (II, 12, 11 ideo physici mundum magnum

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
de capacitatea de a contempla sau o soartă nefastă (), care determină uitarea ( oblivio) viziunilor inteligibile care ar fi putut să ajute sufletul și îi schimbă complet natura: dintr-o substanță ușoară și înaripată, devine greoaie și își pierde aripile (248bc; Plot. IV, 3, 26; Synesios V, 3). Macrobius preia teoria reminiscenței 48 și susține pierderea amintirii lucrurilor divine odată cu descensus-ul sufletului și obținerea reamintirii (cognitio repetita, lectio) prin disciplina și exercițiul logic al gândirii. Cel de-al doilea pasaj, în care

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
II, 9, 290D, Censorinus XIII, 1. 37 Este de fapt o critică a stoicismului care susține fragmentarea sufletului, sufletul individual fiind o scânteie a Sufletului universal; v. Plotin IV, 8, 8; V, II, 1-2 et passim. 38 cf. Tim., 35A, Plot. I, 1, 8; IV, 2, 1; Porphyrios Sententiae V. 39 cf. Plotin, I, 1, 8; unii teoreticieni susțin că prin Macrobius s-a transmis această doctrină și imagine în Evul Mediu. 40 Imaginea lanțului de aur este de inspirație homerică

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Pluton îl au ca sursă principală pe Numenius. 44 Cercetătorii consideră că Macrobius s-ar referi la Aristotel și școala peripatetică cf Aristotel De generatione et corruptione I, 6; De Caelo I, 3, Phys. III, 2-3, VIII, 5. 45 Neoplatonicienii, Plot.III, 4, 6; IV, 3, 17; Porphyrios Sententiae XXIX. 46 De fapt, locul din care începe descinderea este în punctul de intersectare dintre Gemeni și Săgetător, Macrobius îl urmează pe Porphyrios (De antro nympharum XXVIII), a cărui eroare provine din

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]