1,203 matches
-
Basarabia vedem naționalitatea noastră oprimată în mod sistematic; în Ardeal și Țara ungurească asemenea. Amândouă puterile - deși singure de vină la răspândirea ideii dacoromâne, căci marea Ecaterina și Iosif II sânt părinții acestei idei - persecută azi niște biete plaiuri de plugari, despre cari presupun că s-ar putea răspândi prin ele ideea ce singure {EminescuOpXI 332} au semănat-o. Deosebirea între persecuție și persecuție e numai o deosebire de sistem, nu de esență. Rusia-i strivește, Austria-i macină. Din românii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
golim noi; n-am găsit oameni bogați ca să-i sărăcim noi". Evident nu; nici n-aveați de unde le găsi pline, căci a fost de-ajuns ca la 1866 să fiți un an la putere ca să-ncărcați un biet stat de plugari cu datorii de sute de milioane. Ați creat o cauză permanentă de mizerie și vă mirați că urmările acelei cauze sânt asemenea permanente? Nu lungimea timpului, ci ceea ce unul în acel timp a făcut, va să zică actele sale, sânt cauze determinante
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Apostol 1.Secția Agrară 2.Direcția Politică a Ministerului Agriculturii 3.Sindicatele Tov. C. Pârvulescu Președinte al Comisiei de Control Tov. Chivu Stoica: 1.Secția Industria Grea 2.Secția Industria Ușoară 3.Direcția Politică a Transportului Tov. Petre Borilă Frontul Plugarilor Comitetele Naționale Tov. Emil Bodnăraș Ministru al Forțelor Armatei R.P.R. Tov. Ana Pauker U.F.D.R. Tov. Gheorghiu-Dej: Biroul Politic este deci de acord cu această împărțire a muncii pe linie de partid. Va trebui să întărim serios Secția Agrară. Trecem
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sesiune, până la 1 iulie 1953. (...) Tov. Groza: Mi-e și jenă acum să citesc materialul, după critica făcută primului material. (citește)... ...În legătură cu greșita încadrare în categoria chiaburilor, am avut un caz cu țăranul Petre Lupu, președinte de plasă al Frontului Plugarilor și primar în sat, cu 1½ ha pământ, care a fost încadrat chiabur fiindcă cu 11 ani în urmă a avut o fată la vacă. Am ordonat anchete peste anchete și au venit rapoartele că este chiabur. Toată lumea și-a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
coloana vertebrală a operei lui N. Bălcescu. N. Bălcescu a avansat ideea justă că la baza oricărei societăți se află raporturile sociale, mai precis, proprietatea, adică un element de natură economică. „Deosebirea ce se vede - spune el - în starea muncitorilor plugari între mai multe popoare își are pricina în instituțiile ce cârmuiesc proprietatea”. Fără proprietate - sublinia el - „libertatea și egalitatea e minciună”. N. Bălcescu a înțeles că la baza regimului boieresc, feudal, stătea proprietatea, care a tras după sine și „confiscarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istorică poate fi socotită ca atare numai în măsura în care a avut sprijinul poporului și a slujit poporul. O deosebită însemnătate teoretică și, pentru epoca lui N. Bălcescu, practică, prezintă studiile istoricului muntean privitoare la descompunerea feudalismului. Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri (1846) și versiunea franceză, Question économique des Principautés Danubiennes (1850), care stau la baza concepției social-istorice a lui N. Bălcescu, Mersul revoluției în istoria românilor (1850) ș.a. pun în lumină ideea că marile proprietăți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
compasul. Ei făurit-au sabia, carul de luptă și securea, Si pregătiră trîmbița pentru-ncleștare și-al verii flaut, Si toate-acele arte ale vietii le preschimbară-n arte ale morții. 175 Clepsidra o disprețuiră, căci simplă să lucrare Era că a plugarului lucrare, si roată morii, Care-n Cisterne apă o ridícă, o striviră și-n flăcăraie-o pîrjoliră Fiindcă-a să lucrare era că a păstorului lucrare, Și-n locul lor întortocheate roți închipuiră, Roată peste roată, 180 Ca să-i uimească
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o mare dedesubt; și nici un Glob Rătăcitor nu hoinărește, ci Stele De văpaie răsar în noapte din Ocean; și-un Soare În fiecare dimineață, precum un Om ce-i Nou-născut, cu cîntece și bucurie se arătă Chemînd la Truda să Plugarul și la odihnă să Pastorul. 835 El úmblă pe Munții cei de Veci, cerescul glas nălțîndu-și-l, Vorbind noapte și zi cu-ale înțelepciunii chipuri de-Animale, Care,-nviate din Marea de văpaie, reînnoite umblă pe Pămînt; Căci Tharmas turmele pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
zoa pl. ființe vii (v. Ezechiel; Sf. Ioan) Zoa și constelațiile lor morfo-funcționale (adaptat după S. Foster Damon, 1973, p. 212) Punct cardinal NORD EST SUD VEST Zoa UrthonaLos Luvah Urizen Tharmas Semnificații Imaginație Emoție Rațiune SimțireTrup Profesii Fierar Țesător Plugar Pastor Metale Fier Argint Aur Arama Elemente Pămînt Foc Aer Apă Spirite ale naturii Gnomi Genii Zîne Nimfe Trup Cap Inima Stomac Pîntece Locuri Nadir Centru Zenit Circumfer. Stări Zei Oameni Materie Vegetație Arte Poezie Muzică Arhitectură Pictură Simțuri Ureche
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nelimitându-se la tabloul complex al componentelor socio-profesionale, culturale și etnice ale societății românești din epocă, ci extinzându-se, geograficește, de la Europa Occidentală până la Extremul Orient. Sunt reconstituite plauzibil cele mai diferite sfere de viețuire, de la cele mai modeste, ale plugarilor ori târgoveților de condiție umilă, până la cele ale potentaților cărora le aparține decizia în materie de politică internațională. Alături de personaje ficționale, imaginate de autor conform unei tipologii cuprinzătoare, în romanele ciclului se mișcă și personalități istorice cu existență atestată (ca
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
artisttc "2. Despre viața de artist" Artistul este o excepție: trândăvia lui e un fel de muncă, iar munca lui un fel de repaus; el este, rând pe rând, elegant și neglijent; va Îmbrăca, după bunul său plac, când haina plugarului, când fracul celui care ține pasul cu moda; artistul nu se supune legilor: el le impune. Și atunci când nu se ocupă cu nimic, și atunci când reflectează la o capodoperă fără să pară ocupat; și atunci când strunește un cal cu zăbală
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
greu de obținut În spațiul economic limitat al comunității; i) rituri de competiție: sărbătorile declanșează numeroase concursuri, bazate fie pe confruntarea forței fizice, fie pe testarea abilităților (cel mai bun călăreț, cel mai talentat cântăreț sau dansator, cel mai harnic plugar, cel mai rapid tăietor de lemne), fie pe noroc. Regulile jocurilor, asemenea celor specifice riturilor, sunt fixate de tradiție și nu pot fi Încălcate decât cu riscul unor sancțiuni sociale sau morale grave. Prin aceste jocuri, comunitatea afirmă anumite valori
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
locuite de români, tehnica agricolă era destul de avansată: brăzdarul de plug asimetric și plugul cu rotile, ce asigurau un randament agricol sporit. S-au aflat și râșnițe pentru măcinatul cerealelor, dar și depozite de cereale, gropi, hambare în pământ. Agricultorii, plugari și păstori, erau autohtoni, români și slavi, supuși, temporar și zonal, puterii alogenilor. În acest context, putem să reamintim porunca unei căpetenii avare, de la sfârșitul secolului al VI-lea, către localnici (autohtoni) carpato-dunăreni: "ieșiți, arați și semănați, noi nu vă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al lui Aurelian, evacuarea Daciei, la anul 275, nu putea fi integrală: au rămas țăranii, care trăiaui în bune raporturi cu goții și care n-ar fi permis plecarea lor -ce puteau face barbarii, care nu erau nici păstori, nici plugari, cu pământul gol (fără oameni)"?15 În legătură cu părăsirea Daciei de către Aurelian, în 275, s-a născut "una din cele mai vajnice întrebări din istoria poporului român" (Xenopol): populația locală, daco-romană, a rămas în nordul Dunării, după părăsirea regiunii de către romani
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în perioada de feudalizare a societății transilvane este transformarea țăranului din om liber într-unul dependent, plătind dijmă sau făcând clacă, ba chiar devenind iobag. Dar atât țăranii liberi cât și cei dependenți își păstrau caracteristicile economice: ei rămân mereu plugari și au mijloace proprii de subzistență. Izvoarele din secolele XII-XIII desemnează populația sătească sub mai mulți termeni: populi (locuitori, oameni), rustici (țărani), aratori (plugari, agricultori), villani (săteni), homines libri (oameni liberi), habitatores (locuitori), hospites (oaspeți), coloni (coloni, țărani), iobagiones (iobagi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
iobag. Dar atât țăranii liberi cât și cei dependenți își păstrau caracteristicile economice: ei rămân mereu plugari și au mijloace proprii de subzistență. Izvoarele din secolele XII-XIII desemnează populația sătească sub mai mulți termeni: populi (locuitori, oameni), rustici (țărani), aratori (plugari, agricultori), villani (săteni), homines libri (oameni liberi), habitatores (locuitori), hospites (oaspeți), coloni (coloni, țărani), iobagiones (iobagi), vulgares (oameni de rând sau de jos), pauperes (săraci), plebei (oameni de jos), inquilinii (jelerii), ministeriales (slujitori), famuli (servitori, slugi), dușnici (robi dăruiți), libertini
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secole ? Închegați ca neam creștin încă din secolul al X-lea, ei și-au continuat existența istorică, sub conducerea cnejilor lor româno-slavi, în vechile vetre de dăinuire ale obștilor. Ei duceau o viață simplă, mai curând patriarhală, de păstori și plugari, încadrați în uniuni de obști, cnezate și voievodate, așa cum apucaseră din vechime, de la începuturile neamului românesc. Aflați sub dominația neamurilor turanice de nomazi asiatici, ei plăteau dijmele cerute de stăpânitorii pământurilor (ținuturilor) lor, fără a mai fi supărați de cineva
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
, Nichifor (24.XII.1889, Bulbucata, j. Giurgiu - 21.VIII.1972, București), poet, eseist și memorialist. Stana și Nedelea Dobre, plugar sărac și, în răgazul muncilor agricole, cărăuș în București, își trimit fiul, în 1904, la Seminarul Central din capitală. Ambițios, având și exemplul preotului și învățătorului din satul natal, Ion N. Dobre obține rezultate bune, dar la absolvire, în 1912
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
toate reformele întreprinse (reorganizarea armatei, secularizarea moșiilor mănăstirilor închinate, împroprietărirea țăranilor), prin paginile lui I. Ghica (Reflecții politice), Cezar Bolliac (Unitatea României), Radu Ionescu (Unirea, o eră de progres) și reluând studiul lui N. Bălcescu, Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri. Poezia publicată (Mihail Zamphirescu, C.D. Aricescu, Gr.H. Grandea, I.C. Fundescu, G.G. Meitani, Gr. Serrurie) e angajată, direct legată de imperativele epocii, dar adesea deficitară sub raport artistic. N. T. Orășanu și Gh. Sion cultivă
DAMBOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
Mizantrop, misogin, găsindu-și seninătatea doar în natura care îl tămăduiește de nevroze, poetul se încarcă de înverșunare și, cu frustrări de proletar, fierbe de ură atunci când se lovește de strâmbătatea care, în profitul câtorva paraziți, îmbrâncește în mizerie neagră plugari și salahori, șomeri și prostituate. Un scrâșnet de mânie asprește aceste congestionate, grandilocvente „poezii sociale” cu verb dur, tăios, metalic, în care invectiva, imprecația, profetismul sonor nu exclud împroșcările de sarcasm. În anii puterii populare, semețul coboară de pe baricade, ancorând
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
COȘĂRĂU, Constantin (1861, Pereliotî-Transnistria - 1934, Odessa), poet și traducător. După ce a făcut studii pedagogice, a fost învățător în Tatarbunar. În 1918 se refugiază în stânga Nistrului. Primele sale versuri apar în anii 1924 și 1925 în coloanele ziarului „Plugarul roșu” și ale revistei „Moldova literară”. În 1928 a tipărit, la Balta, prima plachetă de Poezii. Versurile lui C. abordează o tematică ocazională, fiind marcate de influența folclorului. A tradus din A. Pușkin, I. A. Krâlov, N. Nekrasov ș.a. Este
COSARAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286432_a_287761]
-
Rozaliei și al lui Neculai Corlaciu. După ce a urmat clasele primare și cele de liceu la București, a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București în 1947. Este angajat corector la ziarul „Timpul”, apoi redactor la „Frontul plugarilor” și la revista „Flacăra” (1848-1851), responsabil cultural la Casa Scriitorilor ș.a. În 1954 este exclus din Uniunea Scriitorilor, fiind reprimit în 1965. Din 1968 până în 1972 este redactor-șef al revistei „Almanahul literar”, editată de „România literară”. Colaborează la „Albatros
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
Istorie, Filosofie și Literatură din Leningrad. Va fi profesor, din 1936, la Institutul Pedagogic din Tiraspol. Concomitent, desfășoară o activitate intensă de susținere a intereselor sovietice expansioniste, pe teritoriul Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești. Primele versuri îi apar în ziarul „Plugarul roșu”, iar editorial debutează în 1930, cu placheta Versuri felurite, urmată de Tiraspolul (1932), Avânturi (1933), Lumini și umbre (1935), Cântece și poezii (1939), în care sunt evocate principalele momente din construcția social-economică și culturală a Transnistriei din deceniul ’20-
CORNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286423_a_287752]
-
CRAINICUL MARAMUREȘULUI, gazetă apărută la Sighet, lunar, de la 19 iunie 1932 până la 15 august 1935, redactor responsabil fiind Gh. Nișoreanu. Poezia lui Aron Cotruș Către plugari ține loc de articol-program, el semnând și în al doilea număr poezia Maramureșul și apoi Pătru Opincă. Gh. Dăncuș este autor al unor Contribuții folclorice, iar din literatura italiană se reține un fragment tradus din romanul lui Ignazio Silone, Fontamara
CRAINICUL MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286472_a_287801]
-
și poporul de la țară curgea spre dânsul de aproape și de departe și era în popor o iritație atât de împătimită și o mișcare atât de vie ca și când ar fi fost vorba de-a se răsturna lumea și fața pământului. Plugarii își părăseau plugul, ciobanii turmele și, înarmați cu bețe și măciuci numai, luptători neînarmați și cete fără orânduială se puneau sub ordinele lui Lachanas, având cea mai tare încredere că sub așa conducere vor birui pretutindenea. În puțin timp alergase
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]