900 matches
-
partid anticlerical, precum și întinsele zone ale liberalismului italian și spaniol sau ale radicalilor francezi. Atît evoluția Bisericii cît și extinderea secularizării și pericolul prezentat de stînga muncitorească au determinat aceste partide să renunțe la ideologia lor virulentă pentru a deveni pluraliste din punct de vedere religios. Partidele anticlericale nu dispun de monopolul asupra anticlericalismului, dar lui li se datorează existența. Ele oferă, în schimb, complementul politic al democrației creștine. Aceste două familii provenite din clivajul Biserică / Stat au dat culoare vieții
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
înțelegerea cunoașterii, • a surprinde diferite elemente ale ei, • a analiza diferite caracteristici și relații, • a exprima nivelul cultural al problemei, • a contura consecințe variate, • a evidenția metodologii variate de construcție a cunoașterii, proceduri, procese, dificultăți, • a surprinde experiențe și concepții pluraliste, • a se adapta la specificul domeniului abordat, • a se adapta la prioritățile educației urmărite, obiective, • a nu se abate de la norme etice ale dialogului, • a vedea utilitatea practică în diferite contexte, • a pregăti diferite decizii, • a stimula participarea, afirmarea diferențiată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
opinie intolerantă... 2. Societățile totalitare impun unanimitatea în domeniul valorilor. Multe dintre comunitățile tradiționale sunt, de ase-menea, unanime, iar "oamenii cumsecade" îi sancționează pe cei care nu gândesc la fel ca ei. Dar dacă se relaxează constrângerile, societatea devine, treptat, pluralistă. Coexistența sistemelor de valori divergente se numește toleranță. Dar ea poate să dea naștere și unor opoziții ferme. Conflictele de valori au tendința să fie mai dure decât conflictele de interese, deoarece sunt însoțite de emoții și agită pasiunile. Când
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a competiției, în timp ce marile forțe spirituale predică dra-gostea pentru aproapele și dreptatea. "Morala burgheză" este respinsă din același motiv. Ea este esențial o morală a aparențelor: totul e în regulă atâta timp cât fațada este intactă. O societate de indivizi liberi și pluralistă, în care coexistă o mulțime de opinii și de valori diferite, chiar opuse, nu poate supraviețui fără un minim de toleranță. Dacă la început toleranța era o alternativă pentru a evita conflictele sângeroase (în special războaiele religioase), puțin câte puțin
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
doză de bun-simț." Argumente care trebuie respinse Vrem să prezentăm trei argumentări frecvent folosite și care, contrar celor nouă criterii precedente, duc la judecăți de valoare nefondate și la acțiuni dăunătoare. 1. Prima pornește de la ideea că într-o societate pluralistă, unde coexistă mai multe concepții politice și morale, va fi acceptat ceea ce a proclamat majoritatea democratică. Or, pare destul de clar că majoritatea nu poate fi un criteriu nici al adevărului, nici al corectitudinii. O societate de-mocratică poate produce devieri care
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
liderul partidului, a redevenit președintele țării, cu 61,5 % din voturi. Practic, după alegerile din 1992 în România se poate vorbi de conturarea a doi poli politici: FDSN-ul, simbolizând stânga, și CDR-ul25, de dreapta, dar nu și de sistem pluralist real, de vreme ce nici un partid nu a mai deținut singur majoritatea și puterea absolută în Parlament. Se poate spune că perioada 1992-1996 a fost caracterizată de stabilitate în plan politic, dar guvernarea a fost în permanență asociată cu comunismul, corupția și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a acestora. Situația nu s-a schimbat în esența ei nici când sistemul comunist a încercat să cosmetizeze sistemul electoral, în sensul că în aceeași circumscripție au fost acceptate două sau chiar trei candidaturi. Nu era vorba de o alternativă pluralistă sau pluripartitistă, alegerea se făcea în continuare între membrii aceluiași partid, aceștia fiind desemnați de aceeași forță politică și pe aceleași criterii și opțiuni politice. Cel mult se putea vorbi de alegeri între candidați, bazate pe anumite caracteristici personale 10
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
deciziilor individuale și de grup, ci și de statele și societățile în care operează cei cu putere de decizie. Aceștia nu acționează într-un vid politic, ci în cadrul dezbaterilor politice, influențate de presiunile sociale și de factorii internaționali. În democrațiile pluraliste, părțile interesate influențează politica externă prin grupuri de interese și partide politice, pe când în regimurile dictatoriale aceste influențe sunt mult mai puțin evidente 88. Grupurile de interese și opinia publică își exercită influența inclusiv prin intermediul legislativului. Unele democrații au sisteme
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
la nivel internațional, toți parlamentarii aleși reprezintă interesele, ideile și valorile alegătorilor nu numai în parlamentul național, dar și în Adunarea Parlamentară, și sunt potriviți pentru stabilirea unor legături eficiente între diferitele niveluri de guvernare. Mai mult, adunările parlamentare sunt pluraliste în componență, așa cum atât guvernul cât și parlamentarii opoziției sunt reprezentați în funcție de numărul de locuri în parlamentul național. Aceasta constituie o diferență semnificativă în cazul Adunării Generale a ONU unde, delegațiile naționale își formulează politicile având în vedere prioritățile guvernului
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
nivel internațional, toți parlamentarii aleși reprezintă interesele, ideile și valorile alegătorilor nu numai în parlamentul național, dar și în Adunarea Parlamentară internațională, și sunt potriviți pentru stabilirea unor legături eficiente între diferitele niveluri de guvernare. Mai mult, adunările parlamentare sunt pluraliste în componență, așa încât atât reprezentanții puterii cât și parlamentarii opoziției sunt reprezentați în funcție de numărul de locuri deținut în parlamentul național. Introducerea unei dimensiuni parlamentare organizațiilor guvernamentale, indiferent de domeniul de activitate și de profil politic, economic, de securitate sau consacrate
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
privatizarea, generalizarea, declinul practicii, necredința și scientizarea." Borlandi et al., 2009, p. 720). Sociologia religiei trezește mai ales interesul instituțiilor ecleziale. Universul protestant este primul care apreciază instrumentul sociologic ca un mijloc eficace pentru înțelegerea unui mediu social de acum pluralist și secularizat. În Statele Unite, fenomenele religioase devin obiectul unei analize sistematice în anii '20: în 1921 se creează un Institut de Cercetare Socială și Religioasă. După 1935, mai multe denominații protestante constituie departamente de cercetare vizând optimizarea strategiei lor pastorale
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
neviabile și chiar ca o amenințare la adresa integrității și coeziunii comunității de care aparțin aceștia. Aceste atitudini au la bază convingeri religioase puternice și nenegociabile, ceea ce conduce la exprimări tranșante, uneori defensive, alteori ostile. În aceste condiții, dezvoltarea unor atitudini pluraliste sau inclusiviste este imposibilă și ar avea ca efect o puternică disonanță cognitivă. Tabelul 10. Frecvența atitudinilor față de comunitățile virtuale religioase Obiectul atitudinii Pozitivă Negativă Neutră / neexprimată Ambivalentă Comunitatea virtuală religioasă din care face parte subiectul 24 3 5 12
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
operează în și prin toate interacțiunile frecvente (asta e o condiție indispensabilă), împreună cu mâna vizibilă a intervenționismului de stat (alt rău necesar, la rândul lui temperat de structurile intermediare) sau împotriva sa. La noi, o spun uneori ricanând amar, românul, pluralist și flexibil cum îl știm, a inventat teoria și practica mâinilor invizibile: foarte multe mâini care-ți umblă prin buzunar, te pipăie și te jefuiesc. La noi, instituțiile/organizațiile/companiile publice și multe din cele private nu constituie un mecanism
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Janos Kádar, ambii fiind moderați și antistaliniști. Însă aceștia nu puteau reinstitui ordinea, pentru că rebelii vedeau în ei niște susținători ai unei schimbări și mai importante. Nágy sprijinea revendicările lor cu privire la anularea Pactului de la Varșovia și instituirea unui sistem politic pluralist. Moscova nu putea permite o astfel de schimbare revoluționară în Ungaria; modelul polon era o extremă a liberalismului lui Hrușciov. Așadar, pe 4 noiembrie, tancurile și-au făcut din nou apariția în Budapesta și au deschis focul împotriva demonstranților. Kádar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de apărarea pozițiilor sale oficiale și devenind accesibile atît altor confesiuni creștine, cît și ateilor. Democrația creștină apare ca un curent politic democratic de inspirație creștină, autonom față de instituțiile bisericești, dar avîndu-și rădăcinile în tradiția creștină; creștin-democrații acționează în cadrul societăților pluraliste și secularizate, avînd ambiția vădită de a duce o politică bazată pe mesajul evanghelic, cu valori proprii creștinismului. Ei sînt mesagerii unei viziuni asupra lumii conforme Evangheliei și magisteriului pontifical. Aceste partide sînt Weltanschauungsparteien. Pe 17 martie 1990, într-un
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai bine drepturile Bisericii? Altfel spus, era democrația un ideal pentru Pius al XII-lea? Unul din fundamentele democrației este pluralismul. Or, Biserica lui Pius al XII-lea și Pius al XII-lea însuși înțelegeau greșit funcționarea unei societăți politice pluraliste. Dezbaterile politice, nevoia de a accepta compromisurile impuse de aritmetica parlamentară îl deranjau. Giulio Andreotti, excelent observator, atît datorită legăturilor sale cu Vaticanul, cît și prin rolul jucat în democrația italiană după 1946, notează că la Pius al XII-lea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
etic. De aceea, Emmanuel Mounier, căutînd un răspuns spiritual la criza morală din acea perioadă, propunea, împotriva a ceea ce el numea "dezordinea stabilită", o "revoluție personalistă și comunitară", fondată pe trei principii esențiale: instituții comunitare care să implice o societate pluralistă și care să permită omului să se integreze și să se dezvolte în sînul "organismelor intermediare"; o economie în slujba omului: continuator al tezei sociale a papilor, el condamna capitalismul care distruge omul; un internaționalism personalist care vizează bunul comun
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
è e come dovrebbe essere, îi reproșa partidului că nu era atent la revendicările Sfîntului Scaun față de Statul italian. La celălalt pol, Guido Miglioli dorea reprezentarea proletariatului. Linia "centristă" a lui Sturzo, majoritară, promitea un partid democratic, cu o viziune pluralistă a societății. Organizarea PPI beneficia de rețeaua formată din numeroasele organizații și asociații catolice prezente în Peninsulă, fără a mai socoti rețeaua diocezană și parohială. El putea să se sprijine mai ales pe Confederația Italiană a Muncii, o regrupare a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
deschiderea spre lumea modernă. Era o nouă generație, care nu cunoscuse decît fascismul; ea genera un nou antifascism catolic, care nu viza doar reînchiderea parantezei, ci dorea să construiască o alternativă catolică la regim, propunînd, imediat ce era posibil, un Stat pluralist, personalist și social. În felul acesta s-a copt un program ce prevedea prezența catolicilor în societatea civilă și politică. Aceste reflecții au dus, în 1943, la redactarea "Codului Calmaldoli", un veritabil program de refacere creștină a națiunii. Succesiunea la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Uniunea creștin-democrată bielorusă Frontul popular din Bielorusia (1) Letonia Uniunea creștin-democrată din Letonia Polonia Mișcarea pentru Republica Creștin-democrată Rusia Uniunea creștin-democrată din Rusia Partidul creștin-democrat din Rusia Mișcarea creștin-democrată rusă Ucraina Partidul republican ucrainean Partidul creștin-democrat din Ucraina (1) Organizație pluralistă incluzînd un curent creștin-democrat PARTIDE MEMBRE ALE INTERNAȚIONALEI CREȘTIN-DEMOCRATE Georgia Partidul național-democrat din Georgia Uniunea democrat-creștină din Georgia Concluzie Criză a democrației creștine? Iată că de mult timp se vorbește de o criză a democrației creștine. În 1978, Roberto Papini
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
acest subiect în două mari categorii: una care explică evoluția economico-socială printr-un factor unic și privilegiat, cealaltă printr-un ansamblu de elemente diverse. În primul caz, discutăm despre teorii moniste, adesea deterministe, în cel de-al doilea despre teorii pluraliste, sau "posibi liste". 3.7.1. Teorii moniste Mai mulți autori au invocat factori de ordin geografic, de pildă Montesquieu, cu teoria sa privind climatul, germanul Jurgen Ratzel acum 120 de ani, Paul Krugman și Robert Kaplan, economist, respectiv geopolitician
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cea care le determină conștiința" (din Prefața la Critica economiei politice, 1859). În alte texte, Marx a exprimat concepții mai puțin radicale, concedînd în particular o mai mare autonomie factorilor non economici, în particular luptei politice. 3.7.2. Teorii pluraliste Concepțiile pluraliste sunt, probabil, mai realiste, dar mai puțin nuanțate și mai puțin tranșante. Ele sunt, de asemenea, mai puțin frapante și mai puțin atrăgătoare. De la un autor la altul, ele prezintă diverse variante. De exemplu, pentru André Marchal, un
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
le determină conștiința" (din Prefața la Critica economiei politice, 1859). În alte texte, Marx a exprimat concepții mai puțin radicale, concedînd în particular o mai mare autonomie factorilor non economici, în particular luptei politice. 3.7.2. Teorii pluraliste Concepțiile pluraliste sunt, probabil, mai realiste, dar mai puțin nuanțate și mai puțin tranșante. Ele sunt, de asemenea, mai puțin frapante și mai puțin atrăgătoare. De la un autor la altul, ele prezintă diverse variante. De exemplu, pentru André Marchal, un sistem economic
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
viitorului 111 3.4. UTOPISMUL TEHNOLOGIC 112 3.5. ECONOMIE ȘI CULTURĂ 117 3.5.1. Schimbarea tabuurilor 118 3.6. GEOPOLITICA EMOȚIILOR 120 3.7. ARICIUL ȘI VULPEA 123 3.7.1. Teorii moniste 125 3.7.2. Teorii pluraliste 127 3.8. MENIRE ȘI ALEGERE 128 4. NOUA GRAMATICĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE 131 4.1. GEOECONOMIA O ABORDARE EPISTEMOLOGICĂ 134 4.2. PUTEREA (GEO)ECONOMIEI 138 4.2.1. Putere economică și putere globală 138 4.2.2. Puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
parte viitorul. Partidele nu ezită să comunitarizeze în funcție de circumstanțe, evitând totodată să facă un necesar efort de reevaluare globală. Cum poate fi incitată o națiune atât de reticentă în a-și accepta multiplicitatea să acționeze pe viitor ca o națiune pluralistă, liberă, egalitară și revigorată de energia caracterului ei mixt în sfârșit digerat? Aceasta este posibila rezolvare a concurenței între victime. Pe 29 ianuarie 2001, Adunarea Națională vota o lege prin care se recunoștea genocidul armean din 1915. Pe 21 mai
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]