1,541 matches
-
afla ca prin minune împreună, bucuria întâlnirii cu alții ca tine a fost imensă... Eram un grup de tineri de la Filologia clujeană, Marian Papahagi, Eugen Uricaru, Ion Mircea, Dinu Flămând, regretatul Marcel Constantin Runcanu, prea repede dispăruta Olimpia Radu, Petru Poantă, Vincențiu Iluțiu, Ion Maxim Danciu, Zoltan Rostas, Ioan Peianov, Virgil Mihaiu, admirabilii Peter Motzan și Franz Hodjak, toți gata să scriem dezinteresat, cu plăcere, despre ceea ce consideram esențial, hotărâți să nu trișăm, să nu parvenim. Să fim pe măsura paginilor
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
special să-i vadă acolo, fie aceia care își lăsau, deja, liniștiți metrourile să treacă. Nimeni nu se mai grăbea niciunde. Teatrul, muzica, pantomima, dansul suspendaseră grijile, anxietățile, obligațiile. M-am încărcat, și eu, de bucurie, de zîmbetul necenzurat, de poante, de rîsul celorlalți. Nu mi-au plăcut toate spectacolele pe care le-am văzut la Masca. Am avut obiecții poate la anumite puneri în scenă, la anumite limite ale actorilor, mult prea vizibile, la unele excese de dragul unor șabloane învechite
Centru și margine by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7022_a_8347]
-
și de ecouri slabe, cenușii, ale cărților citite, poze ale unor eroi sub arme, față cu realitatea propriei concentrări. Sub două versuri din Apollinaire (din Merveille de la guerre), încap cîteva cronici de neliniște și duioasă pierdere cu firea, strecurînd cîte-o poantă tristă ("A plecat poetul în război/ Peste mări și peste țări de vis./ Omul lui pe care l-a cîntat/ Trebuia acum să-l fi ucis" - Plecarea poetului) printre litanii de împăcare cu soarta: Crească pomul, putrezească mîna;/ Tot risipă
Campania din Rusia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7029_a_8354]
-
face fără dificultate, comicul de situație, mai mult decât cel de limbaj satisface ușor un public care nu cunoaște câtuși de puțin ceva despre întregul tablou al regimului totalitar. Mungiu et Co apelează adeseori la gag și la scheci, păstrând poanta pe final și declanșând o reacție în lanț a râsului eliberator. Nimic grav nu se desprinde din această comedie ușoară, ci doar impresia că tot regimul a fost doar o glumă proastă de care însă se putea râde în hohote
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
lui Mungiu aceeași inteligență care face din 4,3,2 o capodoperă, indiferent de Palme d’Or-ul primit, acel aliaj prezent în filmele lui Corneliu Porumboiu, mai ales în Polițist, adjectiv, o inteligență care să nu mă reducă la poantă, la gag, la un fel de „Cascadorii râsului“ ceva mai evoluat. În același timp cred că regizorul a fost puțin contaminat și de spiritul lui Tarantino, și în mai mare măsură de cel al lui Kusturica. Prima influență poate fi
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
cuvinte, dacă dăm la o parte aparența facilă a bancurilor, dedesubt vom afla o schemă logică pe care o vom regăsi în alcătuirea marilor probleme filosofice. Cum s-ar spune, bufonii și gînditorii sunt mult mai apropiați decît bănuiesc, căci poantele primilor și speculațiile celorlalți se ridică pe aceleași premise logice, ceea ce înseamnă că între un om care glumește și unul care gîndește, deosebirea ține de temperament și de grad de detașare. Filosoful se identifică cu problema, chinuindu-se și făcînd
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
acela de a ne buimăci modul în care percepem lucrurile, de a întoarce lumea cu susul în jos și a scoate la lumină adevărurile ascunse, adesea stînjenitoare, despre viață. Ceea ce un filosof numește revelație pentru un glumeț e doar o poantă." (p. 8) Cu o asemenea viziune, autorilor nu le rămîne decît să depisteze tiparele logice din care iau naștere bancurile, căutînd apoi exemple de corespondență între un anumit gen de poante și un anumit gen de probleme speculative. În final
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
filosof numește revelație pentru un glumeț e doar o poantă." (p. 8) Cu o asemenea viziune, autorilor nu le rămîne decît să depisteze tiparele logice din care iau naștere bancurile, căutînd apoi exemple de corespondență între un anumit gen de poante și un anumit gen de probleme speculative. În final vom avea o istorie a filosofiei în variantă bufă, adică o colecție de glume care ilustrează structura gîndirii speculative. Se înțelege, volumul te pune într-o încurcătură de principiu, căci, deși
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
tot așa există filosofi care, atunci cînd scriu, nu au sare și piper, aruncîndu-și cu lopata șiragurile de fraze moarte. Și unii și alți suferă de o lipsă de sevă histrionică, dar în nici un caz de profunzime. A spune că poanta unui banc are același rang ca revelația unui filosof înseamnă să amesteci planurile, confundînd arta punerii în scenă cu mesajul adus de ea. A doua confuzie ține de degradarea filosofiei la treapta unei discipline care macină la nesfîrșit chichițe logice
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
poți spera să scrii o carte de substanță ideatică. În schimb, poți spera să scoți o antologie cu care să înseninezi fruntea cîtorva blazați care, în timpul deplasării cu trenul, trebuie să-și umple și ei timpul cu ceva. Mecanismul unei poante hilare nu e logic, ci psihologic. Glumele reușite sunt cele care încalcă o interdicție, iar nu cele care surprind o contradicție. E nevoie de cenzură ideologică sau psihologică ca un banc să reprezinte acel gen de supapă care stîrnește explozii
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
rîs. În schimb, cu un raționament defectuos și cu o greșeală de logică nu faci pe nimeni să rîdă, decît poate pe jucătorii de șah. Rîsul, adevăratul rîs, cere alte condiții de apariție decît schemele logice. Tocmai de aceea între poanta unui banc și revelația unui filozof nu e nici o asemănare. Nu ingeniozitatea rațională sporește savoarea bancului, ci piedica constrîngătoare pe care trebuie s-o încalce. Dacă farmecul bancurilor ar ține de un calapod rațional, atunci efectul lor ar fi minim
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
lor (pp. 119-120, despre koan-ul zen). Dacă ele ar fi fost multiplicate pînă la numărul de pagini cîte cuprinde catea, atunci am fi avut de-a face cu un volum cu miez. Așa însă, spectacolul e deprimant. O antologie de poante în care filosofia e luată ca pretext, autorii emanînd un iritant aer de superioritate bășcălioasă. O carte haioasă scrisă de doi șmecheri, atît și nimic mai mult.
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
sunt Birgit Cullberg - care a fost la București și a dansat, în cadrul celebrei companii create de ea, Cullberg Ballet, într-o coregrafie concepută de unul dintre fiii ei, Mats Ek - sau William Forsythe, creatorul unui gen de dans modern pe poante. Cum se întâmplă uneori cu unii dintre dansatori, ei se pot dovedi, la un moment dat, și coregrafi de valoare, cum este și cazul lui Massimo Gerardi, care a montat spectacole de dans la o serie de teatre, tot din
Flashback by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6787_a_8112]
-
am dat o „voluminoasă sinteză", eventual o monografie a romanului postbelic, iar Gheorghe Grigurcu, în treacăt, pentru că se consumă în nesfârșite atacuri la adresa lui Marin Preda și Nichita Stănescu, în loc să redacteze „ample monografii" închinate literaturii actuale. Al. Călinescu, Cornel Ungureanu, Petru Poantă și alți critici pe care N. Breban îi prețuiește au la fel vina de a se fi depărtat de „literatura vie". O excepție : „fina, frumoasa și energica Irina Petraș" care a publicat recent „o impresionantă Panoramă a literaturii române contemporane
Trădarea criticii? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6796_a_8121]
-
pe care numai văzîndu-l și te aștepți să toarne bancuri din el cu toptanul, bucata asta de om îți dă peste cap așteptările, și te răscolește la propriu. În loc de giumbușlucuri frivole, Dan Puric vine cu înțelesurile unui mesaj tragic. În loc de poante dătătoare de bună dispoziție, Dan Puric te încarcă cu o undă de înfiorare creștină. E atît de direct și fără de perdele în ceea ce spune, ba chiar atît de neduplicitar în bruschețea seacă cu care rostește numele unor proscriși despre care
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
plan, formidabil, parcă de sine stătător este cel muzical. Compoziția originală a Adei Milea aduce un tip aparte de umor, de ironie, un soi de complicitate a duhurilor care nu au nimic înspăimîntător sau amenințător. Intervențiile lor sînt ca o poantă, ca o evadare în alt fel de fantastic, unul pașnic, domestic, naiv, ca un basm pentru copii. Copii ceva mai mărișori...Ariel cîntă, duhurile cîntă, cîntatul devine contaminant, se întinde pe insulă și se vîră în fiecare colțișor, în fiecare
Voi zbura cu albinele... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7458_a_8783]
-
doi,/ Două călcâie ai, da, numai două,/ Și sâni numai doi, numai doi.// Două urechi ai, da, numai două,/ Și două sprâncene lungi, prelungi, urâte,/ Doi umeri, da, și șolduri numai două,/ Dar gemete, dar scrâșnete, dar chiote, cîte...". (Două) Poanta sugrumată de simboliști învie, iată, cu delicii. O rugăciune păgînă, păstrînd ceva din schepsisul romantic al iubirii ademenite cu ură, e În codrul crud: În codrul crud am omorât o mierlă/ Ce fluiera pe-o creangă'n vârf cu rouă
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
un copil râde de 300 de ori pe zi, iar un adult doar de 15 ori pe zi. Bărbații și femeile nu au aceleași gusturi când vine vorba de amuzament. În urma unui studiu realizat de psihologul Richard Wiseman, bărbații preferă poantele răutăcioase, chiar agresive. Femeile preferă jocurile de cuvinte datorită faptului că tind să aibă mai multe abilitități lingvistice. Dacă o persoană are un râs ascuțit și aspru, înseamnă că aceasta se bucură de răul altuia. Cei care râd tare au
Un copil râde de 300 de ori pe zi, iar un adult doar de 15 ori pe zi. Ce nu mai ştiai despre râs () [Corola-journal/Journalistic/68348_a_69673]
-
calambururi și nestăvilitelor investigări în zona ludicului. Traducerile din poezia lui Anavi Ádám, datorate lui Șerban Foarță și lui Ildiko Gábos, pun în evidență un tip uman rar: cel a cărui identitate provine din știința de a masca gravitatea în poantă și suferința în zâmbet. Anavi Ádám s-a identificat cu valorile unui modernism relaxat, transpus într-o cuceritoare plăcere de-a trăi. În 1999, când a împlinit nouăzeci de ani, am hotărât să-l sărbătorim, la Timișoara, în fiecare an
Ați vrea să trăiți o sută de ani? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7537_a_8862]
-
e unul apocaliptic. Iar cina, pregătită cu dăruire chiar de el, contrastează în chip ciudat cu toate acestea. ș...ț Cioran spune: aforismele mele pot să sune așa sau cu totul altfel, conținutul lor e lipsit de importanță. Nuanța lingvistică, poanta, Witz-ul, punctul culminant reprezintă esențialul. Iată cum trebuie să-i înțelegem întreaga operă. ș...ț Cioran: comunismul a creat un nou hiat, ca și creștinismul. Două planete - dinainte și de după. Hitler a fost un produs al lui Lenin, în orice
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
de ftizie la 21 de ani, Ioan Ciorănescu, mai cunoscut astăzi ca frate al savantului umanist Alexandru Ciorănescu, lasă multe promisiuni în manuscris. Stancu îi culege abia trei poezii, care nu seamănă una cu cealaltă, mai puțin o înclinare spre poanta melancolică, spre hazul controlat cu gravitate. Iată o premonitorie, poate, Ante Mortem: "Cum poate fi? Cum poate fi?/ Spaimă sau zâmbet, noapte sau zi?/ Dracii-au să vină în convoi/ Cu cozi, cu copite, cu părul vâlvoi/ Și-o să răpească
Poezia la 1934 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7352_a_8677]
-
un goliard care a pierdut, scriind pe carte poștală, gustul baladelor: "Mon foie, je l'ai donné aux vins,/ Mon coeur, je l'ai donné aux Dames." Parodiile, nelipsite din orice petrecere ușoară, între lume care știe a vorbi în poante, își iau și ele locul în carte. Calea vinului e aținută cu o oarecare La steaua, stoarsă de regretele ei înalte, și preschimbată în joc de cuvinte, nu fără tîlcul lui: "Cotnarul vostru din Maxut/ Încet la cap se sue
Între pahare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7632_a_8957]
-
în toate nenorocirile ei: corupția și cinismul clasei politice, dramele "amărăștenilor" din mahalele ori sate, masacrele ordonate chiar de oamenii puterii și lupta gherilelor. Se naște treptat un roman postmodern trepidant, ritmul alert are drept concurență neloială o cascadă a poantelor și a situațiilor de un comic împins încet-încet spre absurd. Inserțiile de nume reale, de momente ale conflictelor ce au frământat Mexicul de multă vreme, dau narațiunii o densitate extraordinară. De la o pagină la alta râzi singur, te-apucă plânsul
Răul și Răii lumii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7486_a_8811]
-
să aibă. În vreme ce Oana a declarat că ar vrea să poată cânta ca Emeli Sandé, Dezbrăcatu a mărturisit că și-ar dori să aibă talentul de a spune bancuri. „Eu îmi doresc să ai talentul de a ține minte și poanta”, a observat Mihai Găinușă.
Dezbrăcatu o așteaptă pe Andreea Marin să cânte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71730_a_73055]
-
filosofic, literații sunt condamnați la acadele semantice pe bază de metafore facile. De aceea nu i-am înțeles niciodată pe cei care îl citesc în „Dilema veche” ca să se amuze subtil în contul istețimii lui rafinate, jubilînd în marginea unor poante trîntite la capătul unui paragraf înaripat. A-l privi pe Andrei Pleșu ca pe un rapsod înzestrat cu diblă și glagore, a cărui facondă reușește să dea de pămînt cu ipochimenii zilei e un mod sigur de a-i nesocoti
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]