30,920 matches
-
ceai, apoi îl informă, fără să facă risipă de vorbe, pe socrul său despre cele petrecute. În ultima vreme casa le fusese vizitată de mai multe ori de o comisie, care le inspectase fiecare colțișor de locuință, din subsol până în pod, tot socotind spațiul locativ și contabilizând cât din acest spațiu le era cu adevărat necesar... Ultima dată, un ofițer de miliție brunet și mătăhălos, le arătase un document parafat și semnat de comisie, prin care se decisese ca jumătate din
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
stat. De pe creneluri, lăncieri șolticari le aruncau chifle, gogonele, măsline, ce se găsea. Arthur scoase un pachet de Kent pe care scria Citiți povestirile din Canterbury! și mitui un bodyguard mascat, care mânui un scripete ce scârțâi îndelung din țâțâni. Podul se coborî, grilajul se ridică. Avu noroc. Regele tocmai își bea cafeaua, iar regina citea ziarul. “Știu răspunsul, Majestățile Voastre!”, strigă Arthur, dând ușile de perete. “Stai jos, tinere, ia o cafeluță din Bizanț, să-ți mai tragi sufletul”, zâmbi
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
e orașul meu, numai al meu. casele, transparente, nu au uși și în fiecare dintre ele mă zăresc pe mine însumi. merg pe străzi și străzile sunt vii, își schimbă configurația, mă conduc mereu în altă parte. ajung pe un pod: malul celălalt nu există, dincolo de pod nimic nu e. caut biserică, n-o găsesc - biserică e lichidă și curge. câțiva câini aleargă spre inima sângerânda, încă palpitând, a unui înger. nici zi, nici noapte - doar rază fascinantă a morții strălucește
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
casele, transparente, nu au uși și în fiecare dintre ele mă zăresc pe mine însumi. merg pe străzi și străzile sunt vii, își schimbă configurația, mă conduc mereu în altă parte. ajung pe un pod: malul celălalt nu există, dincolo de pod nimic nu e. caut biserică, n-o găsesc - biserică e lichidă și curge. câțiva câini aleargă spre inima sângerânda, încă palpitând, a unui înger. nici zi, nici noapte - doar rază fascinantă a morții strălucește. din slavi se prăbușește un cuvant
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
au gîndit că a fost adăpostit într-una dintre casele de pe aici. Dintr-un motiv sau altul, casa noastră li s-a părut cea mai suspectă. Erau siguri că noi îl ascundem pe amărîtul ăla... Oricum, au căutat minuțios, din pod pînă-n pivniță, uitîndu-se peste tot după urme de sînge. Sărmanii bătrînei înspăimîntați de la etaj n-au înțeles nimic din ce se petrece. Au fost scoși din pat și tîrîți la parter, desculți, în cămăși de noapte, livizi de frig, ca
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
fantastică a lucrurilor", despre lucida "jupuire a conștiinței", despre demnitatea de tragedie antică ce ar caracteriza atît de fascinantele "experiențe interioare". În 1937, în Istoria literaturii române contemporane, E. Lovinescu semnalează și el "debutul remarcabil" al tînărului scriitor. Sînt primele poduri, încă mobile, ce leagă continentul literaturii interbelice cu reliefuri atît de capricioase de o conștiință insulară, fragilă, dispusă în orice moment să se dezbare de inutilitățile și deșertăciunile lumii, ca și de propria-i identitate. Ecleziast modern, configurat pe dramaticul
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]
-
orașului, printre stinghiile gardurilor, prin rețelele de sîrmă ghimpată care apărau fermele, viile, padocurile de găini și curci, pătrundeau, chiar prin hornurile caselor și pe sub paturile oamenilor. Le știau metopolisienilor toate mișcările, ce au în magazii, în lăzi și în poduri, ce au în cămări și în grajduri, cu cine stau la masă și cu cine fac dragoste. Populația de dedesubt afla și spurca tot ce se întîmpla deasupra (sublinierea mea)" (p. 233). Un fel de apocalipsă pigmentată satanic e conturată
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
mai adâncă sau mai puțin, cât el de adâncă, / fiecare purtând cu sine râpa lui..." sau "scriu, visez, ard, mintea se-ncinge / până la roșu, până la abur..." Acest Geo Dumitrescu mi se pare cel mai interesant. "Singura rugăciune neiertătoare..." După antologia Podul apărută la Cartea Românească în 2000, iată încă o selecție din poezia lui Ioan Es. Pop, de această dată mult mai subțire, însă în variantă bilingvă română-engleză. Ioan Es. Pop este, alături de puțini, recunoscut deopotrivă atât de critică cât și
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
boreal sora mea seamănă o amiază cu tine: pictează pe câmpuri, vangoghian, mari adevăruri și incantația; apoi barizul muiat într-o mână de stele, pe umerii ei, o fac să fie un warrior sarmat petrecut în legendă ferecat în zale podul vin până la pod: ești mereu acolo, te sprijini ca nimeni de transcendent îmi aduci și azi autograful: esența dimineții de aur din colecția regală de manuscrise văzduhuri se schimbă 'ntre ele; zile și nopți s-au alchimiat noaptea ies prin
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
seamănă o amiază cu tine: pictează pe câmpuri, vangoghian, mari adevăruri și incantația; apoi barizul muiat într-o mână de stele, pe umerii ei, o fac să fie un warrior sarmat petrecut în legendă ferecat în zale podul vin până la pod: ești mereu acolo, te sprijini ca nimeni de transcendent îmi aduci și azi autograful: esența dimineții de aur din colecția regală de manuscrise văzduhuri se schimbă 'ntre ele; zile și nopți s-au alchimiat noaptea ies prin dâra lactee vin
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
mine: trupe de păpușari plecîndu-se ceremonios la sfîrșitul reprezentației/ capetele de cîrpe ale păpușilor nimic altceva decît aceste puncte-puncte pe linia norocului. în mulțimea de gură-cască surdo-muții își plimbă surîsul pe cer!) * * * nu mă mai plimb/ nu mai trec peste podul cu patru melci de ipsos la capete; la marginea poligonului de tir nu se mai adună cei care pariau pe navete de bere că vor împușca cît mai multe dintre statuile de placaj și hîrtie: nopți la rînd ai fost
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
Exact așa cum făceam când eram un copil cu picioare foarte repezi și paisprezece kilometri erau nimic pentru mine. Acum erau alții mai iuți decât mine dar nu mă lăsam deloc, mergând cât puteam de repede, de dragul întrecerii gratuite. Am traversat podul Lidingö într-o stare euforică, de parcă ieșisem din gravitația pământului. Cu vântul mării în păr, privind cu ochi arzători stâncile albastre ale amurgului. Îngeri cu trompete pluteau în aerul de cobalt. Pietre verzi zburătoare, fântâni de vis cu sirene și
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
aștepta. De două săptămîni, dacă nu mă înșel, începuse repetițiile la Teatrul de Comedie. Teatrul ei. Teatrul unde a strălucit și unde a fost adorată. Invitația asta i s-a părut formidabilă și o emoționa. Ca și revenirea. Și iarăși podul de piatră s-a dărîmat, a venit apa și l-a luat. A luat și rîsul formidabil al Vasilicăi Tastaman, un rîs năvalnic și cotropitor, care îi antrena toată ființa, cu toate împlinirile și neîmplinirile, cu toate iubirile, tăcerile, cu
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
intra în universul romanului este conceptul de "umbră", elaborat și reelaborat în tot cursul lui. Umbra poate avea sensul de stafie, spectru, fantomă. Ea poate fi de asemeni locul unde se ascund stafii, spațiul dominat de îngerul morții (ca-n podul copilăriei, unde naratorul la persoana întîi avea "impresia că..., la intrarea mea, o stafie se retrăgea mai în umbră, mirată că un copil atît de firav se strecurase, iscoditor și temerar, în acest imperiu în care domnea numai îngerul morții
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
le vorbește mult statuilor doar-doar va vedea aburul desînsuflețirii lor deșurubându-se din axa sinelui venit pe sus cu un vierme în cioc, sihastrul mă încuie în labirint așa simt că întâlnirea interioară are loc pe imensitatea verde a unui pod de castel unde bărbații singuri desfac de pe umerii unor femei însingurate solzii apatici de discontinuitate
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
Dealul Spirii și din Izvor pînă-n Precupeții Noi și Tirchilești". In jurul centrului se grupează "mahalaua Mihai-Vodă... mahalaua Negustorilor... mahalaua Oțetarii", în sud "mahalaua Dobroteasa... domeniul Cocioc" iar în nord "Bucureștii noi... Hierăstrăul vechi". Ele erau legate sau despărțite de "Podul Gârlii... Podul Mogoșoaii / Calea Victoriei" (tăiată recent de "Cheiul Dâmboviței")... apoi "Podul Târgului de-afară / Calea Moșilor... bulevardul... (această ingenioasă și minunată producțiune a tehnicei moderne", azi regina Elisabeta)... "bulevardul Pake... bulevardul Colței" la început. Intre aceste artere majore se plasează
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
și din Izvor pînă-n Precupeții Noi și Tirchilești". In jurul centrului se grupează "mahalaua Mihai-Vodă... mahalaua Negustorilor... mahalaua Oțetarii", în sud "mahalaua Dobroteasa... domeniul Cocioc" iar în nord "Bucureștii noi... Hierăstrăul vechi". Ele erau legate sau despărțite de "Podul Gârlii... Podul Mogoșoaii / Calea Victoriei" (tăiată recent de "Cheiul Dâmboviței")... apoi "Podul Târgului de-afară / Calea Moșilor... bulevardul... (această ingenioasă și minunată producțiune a tehnicei moderne", azi regina Elisabeta)... "bulevardul Pake... bulevardul Colței" la început. Intre aceste artere majore se plasează un întreg
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
jurul centrului se grupează "mahalaua Mihai-Vodă... mahalaua Negustorilor... mahalaua Oțetarii", în sud "mahalaua Dobroteasa... domeniul Cocioc" iar în nord "Bucureștii noi... Hierăstrăul vechi". Ele erau legate sau despărțite de "Podul Gârlii... Podul Mogoșoaii / Calea Victoriei" (tăiată recent de "Cheiul Dâmboviței")... apoi "Podul Târgului de-afară / Calea Moșilor... bulevardul... (această ingenioasă și minunată producțiune a tehnicei moderne", azi regina Elisabeta)... "bulevardul Pake... bulevardul Colței" la început. Intre aceste artere majore se plasează un întreg hățiș de "strade" mai mari sau mai mici precum
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
în cel mai pur stil Louis XV... în salon, odaie de dormit, în odaia de dormit, sofragerie, în biurou, salonul, în sofragerie, odaia servitorilor, în odaia servitorilor, bucătărie și-n bucătărie, biuroul... sofrageria e luminată de sus, din tavan, prin pod... policandrul (liniștea ciucurilor de cristal) din tavanul salonului... cu parchet"... Atîta doar că, ne mai fiind constrîns de dimensiunile scenei, depășește cadrul strîmt al spațiilor interioare pentru a urmări peisajul urban în complexitatea sa. Iată cum se recompune, din diverse
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
se spărgea deasupra lor. Mulți se înecau. Unii, puțini, care-și făcuseră din această retragere o misiune eroică, izbuteau să ajungă dincoace cu steagurile pe care le salvaseră. Se scuturau ca niște cîini, clănțănind din dinți. Un vuiet continuu - singurul pod, tragic și imaterial - unea cele două maluri. La un moment dat, pe cheiul aglomerat își făcu apariția un ofițer superior. Stînd în picioare în automobil, cu binoclul automat de gît, dirijă ieșirea din port a tuturor ambarcațiunilor. Din păcate, nu
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
că e "cât coporia coasei", așa și era de lung și de gros, avea pete galben-portocalii pe corp asemeni salamandrelor - și despre ele se spune că aduc ploi mari. Chiar după primele ore de rupere de nor se făcuse praf podul dinspre Câmpulung, trebuia ori să găsesc un drum pe ocolite peste vârf spre Șuici, ori să aștept, asumându-mi absența de la servici, să văd cum vor evolua lucrurile. Am rămas, evident mai mult în casă. Ca în Boccaccio, seara, fără
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
cald, iute, impur hormonul fricii dătător de putere neputința de a mai minți de a nu mai tăcea Și a zis Domnul către mine - ia o carte mare și scrie deasupra cu slove omenești Maher-Salal-Has-Baz (grabnic-prada-apropiat-jaf)" Purtător de coroană în podul cu cărți Puer Aeternus Salvat Zi plină Zi plină, redacție, montaj, aer condiționat care-ți excită amigdalele, nervii se dau în vileag vaz, gust, miros izbitor de mine însămi indecentă totală, muzica dată la maxim nimic nu ne-a rămas
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
pentru că m-ai învățat cea mai grea lecție dintre toate. Rămas bun, draga mea. Cei care doresc să-și ia rămas bun de la Andreea o pot face duminică la capela Bisericii Sfânta Maria de pe strada Iani Buzoiani 1 (la baza podului Grant) ). Slujba de înmormântare va avea loc la biserica de lângă capelă luni la ora 12:00, iar înhumarea la Cimitirul Sf. Maria. http://www.youtube.com/watch?v=inx13j4NnQM
Scrisoare pentru Andreea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82361_a_83686]
-
șomează, protestatarii stau spăsiți la coadă chitului McDonald’s, numai tu, din catifeaua aceea istorică, ți-ai tras cîteva costume pe cinste pentru care te invidiez. Te invidiez că la Praga marijuana-i mai ieftină decît pîinea și adolescenții pe poduri ling timbrele impregnate cu krak. Te invidiez că ești uns din trei în trei zile doctor honoris causa; și maică-mea speră s-ajung doctor în litere s-o vindec de plămîni - n-am ajuns. Te invidiez că ți-ai
La plecarea lui Havel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82430_a_83755]
-
masă. aici se face dimineață vine noaptea doar dacă clipesc din ochi. aici pot să stau rezemată de umărul tău. atât. doar aici. nu ai ajuns. nu vei ajunge. pentru că au ridicat între noi munți de conserve biblioteci au dinamitat podurile. mult înainte de a ne fi născut. ți-o dăruiesc. pagina asta scrisă cu cerneala neagră a așteptării. cu sângele îngroșat al spaimei. sânge bolnav. în care ura își tot aruncă semințele de câteva generații. mă vor. morții mei dragi. o
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]