2,904 matches
-
saramurei de pește după obiceiul din deltă. Singurul inconvenient sunt țânțarii . Dar cei care se tem de ei își pot continua pelerinajul peste podul de peste Dunăre în apropiere de Cernavodă unde se află centrala termonucleară. Tot de acolo traversează întregul podiș dobrogean Canalul Dunăre-Marea Neagră, operă a fostului dictator, ca de altfel și platformele marine de petrol, combinate, siderurgii și multe altele, ca să nu ducă lipsă cei care l-au împușcat fără judecată dreaptă și de pe urma căruia s-au îmbogățit prin
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos. Acelor cărora nu le-a fost hărăzită această moștenire, Le-a spus că au nevoie doar de un șevalet, de o pensulă, de
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
această Troiță-RSB) ! Pământul nu-i va primi, iar Ei vor căuta mai departe în lumea nouă, spune cartea sfântă...!” „...Se vor cățăra prin sate îndepărtate și prin țancuri (n.n: țancuri=zgomote ascuțite și asurzitoare, cu rezonanță metalică), vor traversa podișuri și munți și vor trece prin ape vijelioase și tulburi. Și tot ce vor atinge cu picioarele lor marea Familie Regală se va schimba în aur, (n.n: prin aceasta Troiță - RSB): pământurile aride vor deveni mănoase, mlaștinile vor seca
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
și cu noii oamenii solari din Terra Mirabilis...” „...Si tot atunci, în chiar clipa aceea, primul dintre români va spune surorii și femeii lui: - Să adunam lumea și pe toți românii de pretutindeni!” „...Între lanțul muntos din Fortăreața Carpatică și podișurile Transilvaniei, se vor aduna lume multă și români de pretutindeni. Toți vor urma pe batrânul Rege Soare Mihai I al României. Toți vor crede în Marea Familie Regală, unită și puternică. Căci strălucirea cuvintelor și a ochilor batrânului nostru Rege
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
Greșeli grave: ( ... ) 1. «Autonomie pentru Transilvania: Banat, Crisana, Maramures, Transilvania»: Într-un fel foarte ciudat autorul prezintă Transilvania ca fiind suma mai multor provincii sau țări plus Transilvania! Ceva de genul «am un munte, un deal, o câmpie și un podiș, adică un podiș». Trans-silvania, adică ținutul de peste Silvania (vechi nume al Crișanei), are ca vecini Oltenia, Muntenia, Moldova, Bucovina, Maramureșul, Crișana (sau Silvania sau Partium) și Banatul. Niciuna dintre acestea nu este Transilvania. Niciodată aceste provincii sau țări nu au
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
Autonomie pentru Transilvania: Banat, Crisana, Maramures, Transilvania»: Într-un fel foarte ciudat autorul prezintă Transilvania ca fiind suma mai multor provincii sau țări plus Transilvania! Ceva de genul «am un munte, un deal, o câmpie și un podiș, adică un podiș». Trans-silvania, adică ținutul de peste Silvania (vechi nume al Crișanei), are ca vecini Oltenia, Muntenia, Moldova, Bucovina, Maramureșul, Crișana (sau Silvania sau Partium) și Banatul. Niciuna dintre acestea nu este Transilvania. Niciodată aceste provincii sau țări nu au format un întreg
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
udat de lacrimi pragul; În Cristuru e prăpăd! Imnul românesc și steagul Nu se-aud și nu se văd ! Crișul, Mureșul, Târnava Poartă jalea în aval. Nesfârșită e gâlceava; Nu e liniște-n Ardeal. Munții stau să răbufnească; Fiebe galbenul podiș! Vatra sfântă strămoșească E tăiată-n curmeziș. Se anunță o furtună Cu efect devastator: Impostorii vor să pună Pe cultură sigla lor. Atmosfera prevestește Un pericol iminent! Tot ce sună românește Capătă un alt accent. Graiul nostru plâns pe vetre
VATRA ROMÂNEASCĂ de ELENA ANGHEL în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351856_a_353185]
-
1965, n.a.) la liceul din Băneasa Dobrogei, fostul raion Adamclisi, la câțiva kilometri de Oltina, comună mare, nu departe de fluviu, pitoresc scăldată de apele lacului Oltina, din salba de lacuri din vecinătatea Dunării, populate cu pește specific zonei de podiș arid și uscat. Vița de vie și porumbul erau celelalte două importante resurse agricole ale așezării. Fusesem coleg de promoție și prieten cu Dumitru, fiul lui Ilie Dincu, devenit în toamnă student la Agronomia bucureșteană. Nu cred că relațiile și
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
să găsești reviste illustrate în altă limbă. Chiar și pe ilustrate scrie doar în engleză... Se susține că la formarea Marelui Canion pe lângă Rio Colorado au mai contribuit și zăpezile, înghețul, vântul, dar mai ales mișcările tectonice, care au umflat podișul până la altitudinea de 2.793m și l-au crăpat. Prin această despicătură de platou, și-a croit Rio Colorado, drum spre Pacific. Podișul Kaibab are roci relativ noi, adică doar de 225 milioane de ani! Dar cine oare poate măsura
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
Rio Colorado au mai contribuit și zăpezile, înghețul, vântul, dar mai ales mișcările tectonice, care au umflat podișul până la altitudinea de 2.793m și l-au crăpat. Prin această despicătură de platou, și-a croit Rio Colorado, drum spre Pacific. Podișul Kaibab are roci relativ noi, adică doar de 225 milioane de ani! Dar cine oare poate măsura imensitatea timpului!? Arheologii în halatele lor albe din laboratoare? Nu sunt oare și ei oameni? Chiar dacă au ochelarii pe nas, niște microscoape și
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
învățat despre toate bogățiile solului și ale subsolului țării mele; le știam pe de rost. Acum, chiar dacă a rămas numai cuvântul „frumoasă” din această propoziție, eu te iubesc, așa săracă, cum ești! Îți iubesc toate formele de relief; munții, dealurile, podișurile, depresiunile, văile, câmpiile, cu tot ce a mai rămas din ele. Dar mai presus de toate acestea, iubesc oamenii; oamenii și istoria acestui popor încercat din toate vremurile, pe înaintașii care s-au luptat pentru noi, cei de astăzi, să
O ALTFEL DE SCRISOARE, DE 1 DECEMBRIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350913_a_352242]
-
Ieri în lumea creștină se întâmplă să se sărbătorească sfanțul Casian, iar sâmbătă hramul mănăstirii ridicată în cinstea Patronului ce-i poartă numele, aflată pe locurile în care s-a născut sfanțul, adică undeva în podișul Casian din Dobrogea (jud. constantă). Zona Aflată într-o zonă feerica, mănăstirea Casian, care astăzi își sărbătorește "aducerea aminte" în cinstirea sfanțului căreia îi poartă numele, a fost construită pe locul unde ochiul se încântă prin priveliști de neiutat pentru
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
către binecuvântare Divină și iubirea de Dumnezeu și de semeni. Nu întâmplător s-a construit această mănăstire chiar lângă grota în care se spune că a trăit sfanțul Casian (deși, nu prea cred..), plus că în începuturile creștinismului pe acest podiș se află o așezare monahala, ce acum în acest fel s-a reluat ca idee. Sfanțul Casian Etimologia și semnificația numelui Casian, cu derivatul feminin de Casiana, denotă faptul că decurge din latinescul Cassius - nume de origine latină, însemnând =" a
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
acele locuri ale bisericii apusene (azi catolice, după Marea Schizma), moaștele sale fiind și astăzi păstrate în mănăstirea sfanțului Victor din Marsilia. De aceea, si spuneam că în ciuda faptului cunoscut exact a locului nașterii în urbea care îi poartă numele: podișul Casian, loc. Casimcea și satul Casian (cu aprecierea inexacta totuși a datei), având ca dovadă și predestinarea numelui de a cunoaște viața monahala în deplinătatea profundă a cuvântului, prin completarea credinței trăite în spațiile largi și libere, anume în incursiunea
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
și natura. Din păcate omul nu poate concepe natura și ia contact numai cu peisaje. Omul montan este mult diferit de omul marin având fiecare procedee de viață, respectiv alimentare, distincte. Cu atât mai mult diferă omul largilor câmpii și podișuri care poate obține hrana prin culturi. Fiecare om din aceste categorii vede Divinitatea „asemănătoare” lui. Astfel fiecare tagmă preoțească si-a creat propriul Dumnezeu Adevărat și consideră drept „eretici” toți evlavioșii unui alt Dumnezeu. Natura fiind însă unică este normal
SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352174_a_353503]
-
marginea prăpastiei de 1.600 de metri, dar simțurile noastre o percep ca fiind mult mai adâncă. Cel mai bine vezi cu ajutorul telescoapelor așezate din loc în loc, pe marginile genunei. Prin ele prindeau contur mai clar văgăuni, prăpastii, culmi, munți, podișuri. Model creat în unul din muzeele științifice care explică eroziunea pământului de-a lungul milioanelor de ani. Straturile de roci tăiate în trepte că de un cuțit bine ascuțit, felurit colorate îți oferau o privire în istoria îndepărtată a pământului
MARELE CANION DIN ARIZONA – ACOLO UNDE NATURA A PLASMUIT SUBLIMUL de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356359_a_357688]
-
cer, trupul meu fremătând de vară va va așterne la picioare nisipuri, din ochii mei de culoarea oceanului se vor înaltă valuri uriașe. Nu va mirați... Eu sunt picătură de viață care pulsează. În mine stau Apusenii ascunși, ape și podișuri, din rîsul meu pornesc rîurile spre Dunăre și înspre Mare. Din respirația mea s-au înălțat munții, dealurile, palmele mele, intine, sunt astăzi sub ochii voștri podișuri. Sunt doar o pată roșie pe albul zăpezii mustind vise, în jurul meu răsună
ROMÂNIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355158_a_356487]
-
sunt picătură de viață care pulsează. În mine stau Apusenii ascunși, ape și podișuri, din rîsul meu pornesc rîurile spre Dunăre și înspre Mare. Din respirația mea s-au înălțat munții, dealurile, palmele mele, intine, sunt astăzi sub ochii voștri podișuri. Sunt doar o pată roșie pe albul zăpezii mustind vise, în jurul meu răsună doine , balade și-n jurul meu bătucita sub opinca zăpadă zvâcnește precum sângele. Nu va mirați dacă în miez de noapte veți auzi triluri de păsări, călăreți
ROMÂNIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355158_a_356487]
-
Acasa > Stihuri > Momente > VARĂ DE NISIP Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 907 din 25 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Podiș pe fruntea mea lată, urme de văi. Se-ntunecă clipele înghesuite în buzunare, mâinile-mi scapă din vedere oamenii. Se ridică oasele din rădăcini și se mișcă. Poveștile se deșiră prin cuvinte amestecate, apele nu mai contenesc, trec pârleazul, vine
VARĂ DE NISIP de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346165_a_347494]
-
o zonă ardelenească a noastră și case rustice, cu nimic mai deosebite ca cele românești. Orașul ca urbe era doar pe malurile Meusei și ale Sambrei, în rest totul era pitoresc, ca un simplu cătun ridicat într-o zonă de podiș. Pe malul apei, însă clădirile erau impunătoare și moderne, iar navele de pasageri sau șlepurile, stăteau ancorate la cheu, ori vânturau apa limpede și curată a râurilor, cu elicele lor aflate în mișcare. Erau clădiri cu două, trei sau patru
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
școală și aducerea lor la bunici. Ce m-a impresionat pe mine, intrând întro zona rurală cu drumuri asfaltate și fără de gropi, a fost când într-un sat cu nimic mai deosebit de un alt sat din România în zonă de podiș, nu știu dacă erau în el câteva sute de locuitori, exista un stadion de fotbal cu nocturnă. Nu era ea la standardele impuse de FIFA, dar se putea juca fotbal de agrement sau competițional la nivel sătesc, la orice oră
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
R.S.S. în contul armistițiului... În acea situație de robie în care țara era ocupată mișelește prin trădare, eroul nostru se înscrie la Academia de Înalte Studii Comerciale în paralel cu planul de pregătire a Rezistenței armate în munții subcarpatici ai podișului Moldovei, pe versantul Uturea-Solonț, începând cu luna Mai 1946, unde amenajează un depozit de armament, cu inițiatorul rezistenței, Gheorghe Ungurașu, Neculai Ungurașu, Neculai Ungurașu-tatăl lor, Eugen Berza, părintele Sărăcuțu, Neculai Măgirescu-maior invalid de război, Marin Țucă, artilerist-genist căpitan, Neculai Popa
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
ar veni, după unii autori, dintr-un cuvânt cu sensul „tare, puternic“. Relația cu vechiul popor al hitiților, despre care se știe că au avut temeinice legături cu Peninsula Balcanică, nu trebuie considerată o ficțiune căci „se prea poate ca Podișul Anatolian cu munții și pădurile sale, să le fi amintit (hitiților - I.C.) de probabila lor patrie de odinioară - spațiul carpato-dunărean, cetatea Transilvaniei, mai cu seamă că între numele lor, het și get s-a putut face o apropiere etnonimică incontestabilă
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
un neam își conduce spre despărțire, cu pasul gândului îngreunat și demobilizat de supărare, o căprioară a pajiștii lui, pe care-o va plânge de-acum roua în iarbă, norii sub văzduh, umbra sub frunză, apa între maluri, câmpia, colinele, podișul și munții Bucovinei. Prima solista profesionistă, angajată, a ansamblului „Ciprian Porumbescu”, din Suceava, Artemiza Bejan, a fost românilor moldoveni sol înaripat cu aripi de melos, înflăcărat cu dragoste de cultura neamului său, juruit lui să-i panseze rana, să-i
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
ajutor cu binecuvântare de Sus, românul s-ar fi pierdut în taigaua vrăjmașilor sau în hoarda trădătorilor. Toată Moșia geografică, cu întregul relief, cu bogățiile lui variate la suprafață și-n sânul pământului, cu râuri, cu lacuri, cu munți, cu podișuri, cu câmpii, cu aer, cu soare, cu floră și faună, cu oameni, cu surâsuri de cer și cu pădure cu tot sunt averea inalienabilă și veșnică a Patriei noastre binecuvântată de Cel Care ne-a dăruit-o. La împărțitul țărilor
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]