814 matches
-
Iacob Publicat în: Ediția nr. 815 din 25 martie 2013 Toate Articolele Autorului în seara asta In seara asta vreau să te simt ca pe-o aripă blând presărată peste pustiirile mele. In seara asta dărui-te mie ca o poemă ce n-am citit-o încă, ca o paletă de pictor din care să gust culorile tale. Și, când voi fi îmbătat de blândețea, cuvintele și culorile tale, voi fi cântec cu aripi de iubire pe care să-l murmuri
ÎN SEARA ASTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345398_a_346727]
-
mereu o neslăbită atenție înțelesurilor mitologice, literare, estetice, a putut surprinde totodată individualitatea corpusului de documente provenite dintr-o arhaitate foarte îndepărtată, Petru Ursache delimitându-se tranșant de înaintașii săi întru hermeneutică: A susține - scrie el - că nota caracteristică a poemei ar fi un simplu conflict profesional (- economic) între ciobani, cum se mai întâmpla în lumea satelor intrate pe calea istorierii, că unul dintre ei a dat bir cu fugiții de frica celorlalți doi; sau a crede că așa-zisul testament
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ERAI ÎN RAI Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Pentru Daniela Truică Poema drumurilor de metal Și focul nebuniei îngerești Poema biciclistului banal Și somnul greu din care mă trezești În destrămare totul mi se-arată Dar destrămarea va dura puțin Gustata mea din buze doar o dată Sorbita mea din cupe de venin
ERAI ÎN RAI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372281_a_373610]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ERAI ÎN RAI Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Pentru Daniela Truică Poema drumurilor de metal Și focul nebuniei îngerești Poema biciclistului banal Și somnul greu din care mă trezești În destrămare totul mi se-arată Dar destrămarea va dura puțin Gustata mea din buze doar o dată Sorbita mea din cupe de venin. Ce somn, ce destrămare ce venin? Sau despre
ERAI ÎN RAI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372281_a_373610]
-
sari. În brațe ne poartă văzduhul, Cu îngeri de foc grămădiți, Săraci ne-arătăm cu tot duhul Și trupuri purtăm vlăguiți. Aripile parcă sunt strânse, În pofte hapsâne de fel, Din palme durerile plânse, Își scutură lutul nințel. Să scriem poema pe-o coală, Că zău nu mai știu ce să zic, Atâta esență de boală, Ne face să fim de nimic. Privirea ne poartă-nainte, Durerile-n spate ne stau, Pe plaja aceasta cuminte, Cu soarele-n brațe te vreau
AICI SE AUD DOAR SUSPINE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375636_a_376965]
-
căutau un poem, sufletul îi este trezit, parcă, dintr-un somn adânc, fiind cuprins de mirare și iubire: „ fluture de vis, minune?! Inimă vie a lumii ești așa plăcută! La prima vede,/ înadins / făcută ca viața să curgă precum o poemă naivă pe corzi de lăută, / și blândă, să ne învârtă, fără durere la o masă rotundă / cu o rustică halbă cu bere și spumă, împreună./ străbatem fără să ne abatem visele toate; / oprim în fiecare haltă, gară măruntă ori mai
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
tu ți-ai visat opera, iubite Shakespeare; iar între înfățișările visului meu te afli tu, care ești ca mine, "mulți și nimeni" (Făuritorul). La fel în poemul Visul, în care Borges se vede scriind într-o celulă circulară "o lungă poemă despre un om scriind într-o altă celulă circulară". Și așa la infinit. Căci lumea există pentru a deveni o carte, postulatul lui Mallarme vine de departe. Sf. Pavel ne avertiza astfel: "Sunteți epistola lui Cristos ... scrisă nu cu cerneală
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Societății de lectură" pentru care propune un riguros program de revigorare. Ședințele literare cu "lepturiștii" devin adevărate sărbători culturale. Pe timpul vieții poetul publică doar în "Diorile Bihorului" vreo 16 poezii. Aici a mai publicat nuvela Corsoriul lui Horea și Cloșca, poema comică Luca Pescereanul. După moartea sa apare un număr al revistei Familia închinat "Memoriei lui D. Sfura" (nr. 43/26 oct. 7 nov. 1867), în care Iosif Vulcan adaugă patru poeme: Grânele vara se coc, Cătră lună, Amorul și Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Eminesciana; 32) * PERPESSICIUS. Eminesciana. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Dumitru D. Panaitescu. Iași: Junimea, 1983, 663 p. (Eminesciana; 33) * CIOBANU, Nicolae. Eminescu. Structurile fantasticului narativ. Iași: Junimea, 1984, 215 p. (Eminesciana; 34) * CUȚITARU, Virgil. Metamorfozele lui Hyperion. Studiu asupra poemei Luceafărul. Iași: Junimea, 1983, 200 p. (Eminesciana; 35) * TIUTIUCA, Dumitru. Creativitate și ideal. Iași: Junimea, 1984, 255 p. (Eminesciana; 36) * LOVINESCU, E. Mihai Eminescu. Ediție critică, prefață, note, variante, bibliografie și indice de Ion Nuță. Iași: Junimea, 1984, XLVI, 385
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lui Perpessicius la vol. Mihai Eminescu, Opere, 6, Literatura populară, Buc., Ed. Academiei R.S.R., 1963. 15 Art. Românii din Ungaria, Telegraful român, 13/25 mai, 1882; în Fragmentarium p. 664; De reținut: numele de "Someșiu" circula în părțile bihorene prin Poema Munților Beiușului a lui Dumitru Meciu: "...Dragoș voios a plecat, / Până-n Tisa a intrat / Și pe Someșiu l'a aflat / Și cu el îmbrățișat / Cătra Istru a plecat / Unde daca a sosit / Toți de el s-au îndulcit..." (Cântul IV
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
să fie și concluzia civilizatei teleaste, cea care, în miez de noapte, ne-a făcut cunoștință nouă, civilizaților teleconsumatori, cu civilizatul monstru (sacru). 18 noiembrie Minciuna stă cu regele la masă... ... Dar nu în sensul în care stătea în sărăntoc-năroada poemă vlahuță, atît de insignifiantă în legitimul regat al României, în schimb atît de imbecil-nocivă în comunism, omniprezentă în manuale, ca irefutabil argument antimonarhic. De data asta, de sfinții Mihail și Gavril, Minciuna (cu majusculă simbolică) chiar a stat la masă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mări apus.” Rigoarea și cizelura formei devin pandantul obligatoriu al unui cosmos armonic, ale cărui principii sunt lumina (solară) și muzica, euritmia. „Panta clasică din miazăzi” coexistă cu melosul și plasticitatea divină a „viorii din Cremona”, cântată într-o îndrăgită poemă, lucrată cu scrupul prozodic: „Vioara-i ca din lemn de trandafiri / și are umăr suplu ca Madona. // Cioplindu-și-o cu mâinile subțiri, / neîntrecutul meșter din Cremona, / încă-nainte de-a o isprăvi, / i-a ascultat în vise melodia. Cu
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
XVI-XVII, 1946-1948). Alte studii: Alexandru Marcu, Romanticii italieni și români (t. II, 1925), Vasile Alecsandri și Italia (t. III, 1927); Nicolae Cartojan, Legendele Troadei în literatura veche românească (t. III, 1927), „Fiore di virtú” în literatura românească (t. IV, 1928-1929), Poema cretană „Erotocrit” în literatura românească și izvorul ei necunoscut (t. VII, 1934-1936), Mihail Kogălniceanu-activitatea literară (t. XI, 1942); Pericle Papahagi, Numiri etnice la aromâni (t. III, 1927), G. Popa-Lisseanu, Un manuscris al Gramaticei lui Eliade Rădulescu (t. III, 1927); Sextil
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
elevul” Dominic Stanca (cu Oameni). Pagina de poezie din august 1941, intitulată Generația care se ridică, antologhează poeme de Ștefan Baciu, Emil Isac, Vlaicu Bârna, Lucian Valea, Ion Th. Ilea, celor de la A. alăturându-li-se și Aron Cotruș, cu poema Cuvinte către țărani. Între poeții celui de al doilea val este de consemnat Petre Bucșa, care devine unul dintre colaboratorii statornici ai revistei. După ocuparea Bucureștiului de armatele sovietice, Mihai Beniuc publică poema Mesaj garoafei roșii de la Cluj, iar în
ARDEALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]
-
alăturându-li-se și Aron Cotruș, cu poema Cuvinte către țărani. Între poeții celui de al doilea val este de consemnat Petre Bucșa, care devine unul dintre colaboratorii statornici ai revistei. După ocuparea Bucureștiului de armatele sovietice, Mihai Beniuc publică poema Mesaj garoafei roșii de la Cluj, iar în numărul 376/1945, Tudor Arghezi tipărește poezia Plugul. În ultima perioadă a revistei, apar și alte nume: Verona Brateș, Vasile Copilu-Cheatră, Vasile Bucur. În genere, mai ales în perioada în care periodicul s-
ARDEALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]
-
Cât privește folclorul propriu-zis, acesta interesează pe Nicolae Drăganu, Ștefan Buzilă ș.a. Pentru secțiunea traducerilor, e de reținut fragmentul din Poemation de secunde legione valachica sub Carola barone Enzenbergi de Antonio Cosimello (Antonius Cosimellus), tipărit de Iuliu Moisil (Extras din Poema ținutului grănițeresc al Năsăudului), care-i face autorului și biografia. E vorba de un poem scris în limba latină, între 1764 și 1767, la Năsăud și tipărit în mai multe rânduri, între 1767 și 1830, la Sibiu și la Oradea
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
B. republică și versurile lui D. Bolintineanu (din „Albina Pindului”), C. Bolliac, N. Rucăreanu, precum și studiul lui G. Vârnav-Liteanu dedicat scrierilor teatrale ale lui Alecsandri. Materialul critic publicat este, fără îndoială, original. Se comentează Manualul vânătorului de C. C. Cornescu, apoi poema lui N. Rucăreanu Vânătorul Carpaților și cartea lui Dimitrie Gusti, Ritorică pentru tinerimea studioasă. R.Z.
CURIERUL BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286593_a_287922]
-
studii, putând alcătui - însumate - o carte. SCRIERI: Simple fantezii pentru toamnă, București, 1926; Preludii în zori, București, 1928; 1917. Poeme de război urmate de „Basmul vieții”, București, 1936; Exil, București, 1937; Inscripții pentru Balcic, București, 1937; Stampe italice, București, 1939; Poema eternă. Basmul copilăriei. Basmul iubirii. Basmul morții, București, 1941; Poeme alese, București, 1942; Iisus, București, 1943; Poeme. Medalioane lirice, pref. Dumitru Micu, București, 1968. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii, introd. edit., București, 1940, Poezii postume, București, [1940] (în colaborare cu Al.
COLORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286333_a_287662]
-
că a făcut și studii gimnaziale la Brașov. Venind sorocul cătăniei, drăgușanul, copist în cancelaria unei companii din ținutul Făgărașului, fuge peste munți, în Țara Românească (1835). Un scurt răstimp e țârcovnic la Călărașii Vechi, funcție de care se plânge în poema Doamne ferește (1836). Se angajează apoi ca practicant la cancelaria administrativă. La Târgoviște, își câștigă existența ca preceptor de limba germană. Ajuns, în fine, la București, intră ca secretar într-o familie boierească. Întreprinzătorul tânăr, care știa să se facă prețuit
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
operei lui C. e scrisă în limba română. Modelul uman și cultural-politic al Antichității romane e adesea invocat în opera lui, iar latinitatea e trăită ca stare de spirit. În cronologia scrierilor sale, cea dintâi e Viiața lumii (1673), o poemă meditativă, rămasă în manuscris până în 1866, când a fost publicată de B.P. Hasdeu în revista „Satyrul”. Poema a circulat însă în copii-manuscrise. Conștiința finitudinii ființei reapare obsesiv la C., în versuri și în nararea istoriei umanității moldave de la începutul secolului
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
invocat în opera lui, iar latinitatea e trăită ca stare de spirit. În cronologia scrierilor sale, cea dintâi e Viiața lumii (1673), o poemă meditativă, rămasă în manuscris până în 1866, când a fost publicată de B.P. Hasdeu în revista „Satyrul”. Poema a circulat însă în copii-manuscrise. Conștiința finitudinii ființei reapare obsesiv la C., în versuri și în nararea istoriei umanității moldave de la începutul secolului în care a trăit. Având „simțul sublim al destinului” (G. Călinescu), el a fixat această idee, la
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
compuse în măsura de 12-13 silabe. Cezura cade elaborat, așa încât a doua jumătate a versului să nuanțeze, întărind ideea („Trec zilele ca umbra, ca umbra de vară”). Rima împerecheată e adesea studiată semantic („floare”, „trecătoare”; „lume”, „spume” etc.). Din retorica poemei, vag patetică, se degajă un discurs bine articulat pe ideea trecerii, necesare, a ființei și a extincției universale, asistată de puterea absolută a lui Dumnezeu. Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron Vodă încoace de unde este părăsit de Urechi vornicul de Țeara
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Se remarcă primul dicționar etimologic latin-român (aproape o sută de cuvinte din vocabularul de bază), secționat în substantive și verbe. Historya polskimi rytmami o Woloskiey Ziemi i Moldawskiey [Istoria în versuri polone despre Moldova și Țara Românească], sub titlul prescurtat Poema polonă, a fost scrisă în 1684, în timpul exilului în Polonia și închinată regelui Jan Sobieski. Poate fi citită astăzi în traducerea liberă, integrală, a lui P.P. Panaitescu. „Muza sarmată” e invocată retoric, spre a scuza imperfecțiunea formei în tratarea unui
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
liberă, integrală, a lui P.P. Panaitescu. „Muza sarmată” e invocată retoric, spre a scuza imperfecțiunea formei în tratarea unui subiect înalt. Intenția era aceea de a-l convinge pe regele polon asupra nobleței de origine a românilor. Sub influență clasică, poema începe: „Cânt țara-mi înlăcrimată și pe bieții locuitori” care au îndurat „scene de tiranie neroniană, prădăciuni, cruzimi de nepovestit”. Pe aceeași idee a antinomiei între bogăția de rai și nefericirea țării își va construi mai târziu Alecu Russo poema
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
poema începe: „Cânt țara-mi înlăcrimată și pe bieții locuitori” care au îndurat „scene de tiranie neroniană, prădăciuni, cruzimi de nepovestit”. Pe aceeași idee a antinomiei între bogăția de rai și nefericirea țării își va construi mai târziu Alecu Russo poema Cântarea României. Elemente de mitologie clasică sunt îmbinate cu informații istorice luate din surse enumerate de autor. Conținutul nu e decât o variantă la Cronica polonă. Partea cea mai poetică e descrierea edenului moldav, văzut de Dragoș și suita lui
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]