7,468 matches
-
când aveam 17 ani. Atunci am cumpărat această carte în turcă și am citit-o cu multă plăcere și bucurie. După această carte, în 1992 Kemal Özer împreună cu Engin Koparan au tipărit Antologia poetelor din România, care a cuprins 17 poete de prim rang. De asemenea, mai putem vedea și piese de teatru care s-au jucat pe scene ale teatrelor din Turcia: Kayıp Mektuplar (O scrisoare pierdută) a lui I.L. Caragiale, în 1963, la Istanbul Arena Theatre, în traducerea lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Reputatul sociolog, critic și scriitor Adrian Dinu Rachieru îl conturează pe Micul Călinescu astfel: „Cu gust semi-profetic, Artur Silveștri palpa originismul cultural, umplea goluri, evidenția și răspunsul autohton”. Dincolo de jertfă și iubire, într-un Peisaj lăuntric al unor Galaxii paralele, poeta și prozatoarea Melania Cuc, brodează chipul Maestrului: „Artur Silveștri avea caracter, avea cuvânt de onoare și se bucură cu adevărat să dăruiască, nu să primească... Veșnicirea lui este răspândită în monadele pe care le-a împărțit că un nabab prin
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Mare ce a fost-nu mai este astăzi nici tainica și nicidecum ascunsă, ori de factură dizidenta, ci este de acum înainte un punct de reper pentru orice intelectual ce se respectă, chiar și pentru cei ce i-au purtat sâmbetele”. Poeta și prozatoarea creștină Mariana Gurza, îl surprinde pe Artur în nimbul sau mistic: „Avem nevoie de o « hrană a spiritulu »i și Artur Silveștri a înțeles acest lucru. Într-o lume în care criza morală se adâncește, dânsul a vrut
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Am fost rugat să vorbesc la acest eveniment, m-a sunat doamna Maria Oprea, cea mai mare poetă a poeziei populare din România. Îmi pare rău că nu pot să fiu acolo, pensia mea de la Uniunea Scriitorilor nu mă ajută, este prea mică. Poeta Maria Oprea este un mare spirit al Apuseniului și sentimentului național. Plecăciunea mea, Poetă
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
să vorbesc la acest eveniment, m-a sunat doamna Maria Oprea, cea mai mare poetă a poeziei populare din România. Îmi pare rău că nu pot să fiu acolo, pensia mea de la Uniunea Scriitorilor nu mă ajută, este prea mică. Poeta Maria Oprea este un mare spirit al Apuseniului și sentimentului național. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! MARIA OPREA, POETA EROU DIN APUSENI! Doamna Maria Oprea este simbolul contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
poetă a poeziei populare din România. Îmi pare rău că nu pot să fiu acolo, pensia mea de la Uniunea Scriitorilor nu mă ajută, este prea mică. Poeta Maria Oprea este un mare spirit al Apuseniului și sentimentului național. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! MARIA OPREA, POETA EROU DIN APUSENI! Doamna Maria Oprea este simbolul contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit, cel care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
în Țara Zarandului ca o preoteasă dacică, poemele sale sunt învățături și incantații care pomenesc despre un popor drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și mucenici cum sunt și în jurul Bunului Domn. Poeta Maria Oprea este cronicarul istoriei și culturii noastre contemporane, vine în linie dreaptă din autorii domnești ai Letopisețelor și ai voievozilor pentru care pământul românesc era singura Evanghelie. Are în spiritul său un vuiet care ne cheamă să ne întoarcem
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
din autorii domnești ai Letopisețelor și ai voievozilor pentru care pământul românesc era singura Evanghelie. Are în spiritul său un vuiet care ne cheamă să ne întoarcem cu fața spre icoanele din care am primit Binecuvântarea și Legile strămoșilor. Destinul poetei Maria Oprea este împletit de ursitoare cu destinul României, așa cum lumina se împletește cu ea însăși până ajunge propria sa aură. Poeta și eroina populară din Apuseni îi este României și sieși, cântecul din Duhul lui Dumnezeu. Plecăciunea mea, Poetă
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
ne cheamă să ne întoarcem cu fața spre icoanele din care am primit Binecuvântarea și Legile strămoșilor. Destinul poetei Maria Oprea este împletit de ursitoare cu destinul României, așa cum lumina se împletește cu ea însăși până ajunge propria sa aură. Poeta și eroina populară din Apuseni îi este României și sieși, cântecul din Duhul lui Dumnezeu. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! Laurian Stănchescu
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
poetei Maria Oprea este împletit de ursitoare cu destinul României, așa cum lumina se împletește cu ea însăși până ajunge propria sa aură. Poeta și eroina populară din Apuseni îi este României și sieși, cântecul din Duhul lui Dumnezeu. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! Laurian Stănchescu
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
Monica Joita Un moment decisiv în receptarea poeziei române în Italia îl reprezintă recenta apariție, la prestigioasa editură italiană Donzelli, a volumului cu traduceri din opera Anei Blandiana, intitulat Un tempo gli alberi avevano occhi. Numele poetei române a mai apărut în peisajul editorial din Peninsulă grație traducerilor realizate în intervalul 1987-2002 de Adriana Mitescu, Marco Cugno, Marin Mincu, Luisa Valmarin, Bruno Mazzoni și Biancamaria Frabotta. Volumul de față cuprinde, între coperțile ce aduc a stampe japoneze
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
a stampe japoneze, o antologie din opera poetică a Anei Blandiana, de la Călcâiul vulnerabil (1966) la Soarele de apoi (2000). Nu putem decât să regretăm că alcătuitorii și traducătorii italieni ai recentei antologii nu au beneficiat de ultimul volum al poetei, Refluxul sensurilor (Editura Humanitas, 2004), care ar fi contribuit nu numai la completarea profilului spiritual al Anei Blandiana pentru cititorii italieni, dar mai ales la demonstrarea originalității sale în panorama poeziei europene de astăzi. Antologia ce poartă ca titlu interesanta
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
Renzi, Roberto Scagno, Adriana Senatore, Luisa Valmarin. Iubitorii și traducătorii italieni ai poeziei Anei Blandiana sunt Biancamaria Frabotta și Bruno Mazzoni, doi profesori universitari și cercetători italieni care trudesc de ceva vreme la transpunerea în limba lui Dante a harului poetei (B. Frabotta, Terra contigua, Empirěa, Roma 1999; sette poesie a cura di B. Frabotta e B. Mazzoni, în "il gallo silvestre", 2000, 13; Ana Blandiana. L'ombra delle parole a cura di B. Frabotta e B. Mazzoni, în volumul Poeti
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
Travesti (editura Voland 2000), Nostalgia (editura Voland 2003) și CD doppio (editura Pagine 2003). Afinitățile spirituale și prețuirea profundă a traducătorilor față de personalitatea umană și poetică a Anei Blandiana răzbat inclusiv din prezentările din finalul antologiei: traducerea unui eseu al poetei, intitulat semnificativ La poesia, tra silenzio e peccato, apoi o sensibilă confesiune a traducătoarei italiene (Verso una poesia povera) și scurtul dar esențialul studiu semnat de Bruno Mazzoni, cu modestie numit Nota, însoțit de un profil bio-bibliografic cu rol nu
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
spațiului sud-est european, dar și generației lirice a anilor șaizeci, supusă la noi unor reevaluări și chiar contestări. Cu acest scop pe jumătate mărturisit, traducătorii au ales poezii reprezentative pentru teme care, în opinia lor, perpetuează în contemporaneitate - prin vocea poetei din România - esențe lirice și sufletești perene. "Teme precum puritatea și căderea în păcat, moartea și supraviețuirea, dragostea ca aspirație către absolut și deopotrivă ca fugă de realitatea concretă conferă poeziei Ťmoderneť a Anei Blandiana o dimensiune atemporală care, refuzând
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
este strâns legată, în poezia Anei Blandiana, de cea a căderii în păcat, cred că "păcat", cuvânt nedespărțit în limba română de conotația sa biblică, pierde mult prin traducerea "colpa", precum în poemul Cădere (Caduta), unde, fiind vorba de îngeri, poeta pune întrebarea fundamentală " (...) ce păcat/ Le-a alungat făpturile din ceruri?", dând la final răspunsul: " (...) îngerii cad/ Nu din păcat, nu din păcat,/ Ci din oboseală". În schimb, "oboseala" este frumos tradusă prin "sfinimento" (mai aproape decât uzualul "stanchezza" de
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
rând la Ar trebui (Dovremmo), Hotarul (Il confine), Elegie de dimineață (Elegia del mattino), Poveste (Racconto), Leagăn (Culla), Din apă ieșeau trupuri albe de plopi (Dall'acqua uscivano corpi bianchi di pioppi) - ar sublinia, o dată în plus, faptul că "antipatia" poetei față de redundanța tropilor, față de frazarea metaforică, precum și "sărăcia transparentă a sintaxei", "repudierea abundenței lexicale", pentru a o cita pe traducătoarea italiană însăși, reprezintă - pentru orice cititor al poeziei Anei Blandiana - capcana întinsă de simplitatea care ascunde profunzimea, paradoxul mallarmean al
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
mă pocăesc, nu sunt "pe linie" nici a Ta - cum nu am fost nici pe linie ideologică-partinică..." (din Febra negației, 1990-1996) * ian. 1984 ("Nu-mi cereți să mai cînt...") "Anul 1984; am intrat în cel de al 50-lea an, poetă "păcătoasă, neglorioasă, visând aiurea, pe fond muzical de orgă și al zbaterii pulsului, extrasistolelor..." 14 febr. 1984 "Mă voi interna la Fundeni... Iarna nu s-a terminat încă dar eu nu mai rezist; sunt bolnavă de frig, de atmosfera înghețată
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
Nora Iuga și am deodată opt ani îmi spunea "ești mai bună poetă decît scriitoare" o să-i fac pe plac că prea demult n-am mai văzut cotiuga hingherilor pe rîul doamnei trecînd spre obor decînd ne-au dat indemnizația urcă mercurul în termometru de cameră și dantela galbenă de pe fața poetului mort
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
sintaxa ei post-modern-efemeră Aruncăm în aer orologiile, la frontieră, unde sinucigașii mai speră ca barca lui Don Caesar să nu eșueze... Două suedeze se pregătesc să ne facă respirație gură la gură - filantropie augură... POEMUL IOANID La stînga, la dreapta, poete Ioanid - poeții iar sînt răstigniți la zid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - gramatica ne dă în judecată pentru genocid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - confrații de Bahlui vîslesc perfid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - discipolii nu joacă
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
speră ca barca lui Don Caesar să nu eșueze... Două suedeze se pregătesc să ne facă respirație gură la gură - filantropie augură... POEMUL IOANID La stînga, la dreapta, poete Ioanid - poeții iar sînt răstigniți la zid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - gramatica ne dă în judecată pentru genocid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - confrații de Bahlui vîslesc perfid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - discipolii nu joacă șah, ci table, insipid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - talanga junimistă
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
să ne facă respirație gură la gură - filantropie augură... POEMUL IOANID La stînga, la dreapta, poete Ioanid - poeții iar sînt răstigniți la zid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - gramatica ne dă în judecată pentru genocid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - confrații de Bahlui vîslesc perfid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - discipolii nu joacă șah, ci table, insipid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - talanga junimistă e un pîntec gravid... 2 MAI. CARTE DE ÎNNOPTARE (MIRONIADA) A trecut și
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
La stînga, la dreapta, poete Ioanid - poeții iar sînt răstigniți la zid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - gramatica ne dă în judecată pentru genocid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - confrații de Bahlui vîslesc perfid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - discipolii nu joacă șah, ci table, insipid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - talanga junimistă e un pîntec gravid... 2 MAI. CARTE DE ÎNNOPTARE (MIRONIADA) A trecut și 1 Mai. Și 2 Mai... Urmează Vama-Veche. Se zărește, după Epavă
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
stînga, la dreapta, poete Ioanid - gramatica ne dă în judecată pentru genocid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - confrații de Bahlui vîslesc perfid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - discipolii nu joacă șah, ci table, insipid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - talanga junimistă e un pîntec gravid... 2 MAI. CARTE DE ÎNNOPTARE (MIRONIADA) A trecut și 1 Mai. Și 2 Mai... Urmează Vama-Veche. Se zărește, după Epavă Bulgaria lui Asan și Petru. Soarele se rostogolește dintr-o grecie într-alta
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
Sora mea de dincolo (1980), Urcarea muntelui (1986) pun în pagină obsesia unei conștiințe scindate între dorința de claritate interioară și dizarmoniile unui real ieșit din matcă, marcat de anomie și de indistincție. Tocmai de aceea, atitudinea lirică predilectă a poetei este aceea a retragerii în sine, a recluziunii în imaginarul propriei ființări, a retranșării în limitele făpturii proprii. Singurătatea își pune, așadar, pecetea pe versul acesta translucid și agonic, iluminat de palorile thanatosului și tentat, în aceeași măsură, de puritatea
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]