2,252 matches
-
vina pe altcineva?”, „Mușamalizeaz-o”. În paralel, textual se arată: „Cel mai trist loc de pe pământ e locul de muncă”. Bancurile antologate au o tematică vastă: blonde, brunete, Bulă, Ion și Măria, Scufița Roșie, Albă ca Zăpada, soacra, femeia, bărbatul etc. Poetica bancului paradoxist este următoarea: „Deoarece Dumnezeu nu reușește să urmărească chiar totul, a creat bătrânele, băncile și bancurile”. Despre brunete: „O brunetă merge la mama ei și îi spune: „- Mamă sunt însărcinată! / - Ceee??!! Unde ți-a fost capul? / - Pe pernă
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-cine-rade-bancul-ca-specie-paradoxista-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
cu fragment din românul "Eu nu ascult de nimeni" și Florentina Loredana Dalian cu partea a doua din "Eu, servitoarea"; - Rodica Cernea, Luca Cipolla, Florina Dinu, Angela Neguriță, Jenette Carp (Olanda), cu versuri alese selectate de autoare din creația lor poetica; - Stelian Gomboș, cu un interviu de excepție, "În memoriam - Poetul Grigore Vieru - Apologetul și Mărturisitorul -"; Acestea fiind zise, VĂ DORIM CĂLĂTORIE PLĂCUTĂ PRIN "REGATUL CUVÂNTULUI" ! Accesați aici: http://regatulcuvantului.editii.com/ http://regatulcuvantului.editii.com/regat 19.pdf Secretar directorat
CU DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cu_dor_de_eminescu_marian_malciu_1389992182.html [Corola-blog/BlogPost/365880_a_367209]
-
fotoni.../ Dincoace de ferestre, Verbul/ calcă țanțoș, până-ajunge/ în marginea ninsă,/ de unde-naintează prudent,/ pe partea de-argint-viu, carosabilă, logosabilă/ și verbos-abilă/ a hârtiei,/ făcîndu-se apoi nevăzut/ printre hematiile/ din auriculul drept/ al Poemului..” ( subl. n). Verbul calcă țanțoș ... ( ars poetica) Acest textualism de practician semiotician, face farmecul volumului inspirit titrat - aluziv la o „eră Arheopterix”: așadar a unei MUTAȚII a speciei (speței) umane. Poetul apelează atitudinal la oxymoron, ( procedeul stylistic „mușcătura nebunului”), și aici ne amintește de Adrian Botez, dar
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
că în acest tip de scriere „nu suntem în întregime nici spontani și nici inocenți” și accentuează: „Condiția diaristului este să sfideze codurile discursului literar, dar, în secret, nu face decât să inventeze un discurs bazat pe libertățile scriiturii”. În poetica acestei forme literare, E. Simion constată drept specific faptul că „indiferent de mediu și epocă, diariștii trec sistematic (...) prin dezgustul de viață” - taedeum vitae. Dezgustul de viață, pe care-l putem particulariza în spleen (Baudelaire), greață (J.P. Sartré) sau „lehamite
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-jurnal-de-caractere-si-stiluri-existentiale-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
George Stanca: Stiluri existențiale de Ștefan Vlăduțescu Din fericire pentru destinul lumii, cărțile nu ascultă de poetica explicită a autorilor. Nu numai că ele fac ce vor cu lectorii, dar fac același lucru cu creatorii lor. Ca o evidență irepresibilă identificăm această situație în cazul cărții lui George Stanca, „Epistolar” (București, Editura Adevărul Holding, 2011). Volumul este
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/george-stanca-stiluri-existentiale-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
ați obținut două premii la concursul literar “Tudor Arghezi”. Ce anume v-a determinat să începeți să scrieți? - Trăirea e xtatică este mult mai intensă decât se poate exprima în cuvinte! Același fenomen se întâmplă și în momentele de inspirație poetica... Adevărul revelat într-o fracțiune de secundă îți apare clar pe cerul minții și la lumină lui vezi ce nu ai văzut o viață. Aceasta este diferența între cei care simt, dar nu văd și poetul care simte și vede
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_apropierea_de_religie_este_o_cerinta_interviu_cu_scriitoarea_elena_armenescu_ciuhri.html [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
Aflat-am vieții — tainele și sensul. (Grăunte de lumină) Poezie simbol pentru întreaga operă a autoarei, este expresia unei conștiințe frământate, aflate în perpetuă căutare, eliberată de dileme doar prin acceptarea lui Dumnezeu. Ideea non-ființei, a morții escaladează și ea poetica volumului. Tristețea rămâne să acopere rănile. La această adresă,/ ca și cum nimeni n-ar fi locuit vreodată,/ liniștea provoacă durere.” (Casa cu veranda îndoliată) Sau: ”Azi, lampa este stinsă, nu-i nimeni la fereastră,/ Doar cetele de îngeri ce-așteaptă în
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1489136241.html [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
rele. Judecata minții precum și simțirile sufletului ne ajută în alegere. Abaterea de la calea bună are întotdeauna consecințele ei negative. Fie că este determinată de individ, fie de societate. Emilia Țuțuianu: Mi-a plăcut întotdeauna un gând al lui Aristotel din Poetica, cum că arta e tot istorie, e tot realitate, dar una net superioară celei din urmă, și mult mai filosofică, mai concentrată și prin urmare mai simbolică, făcând mai ușor accesibil sensul, ideea. Dumneavoastră, în ce relație vă plasați cu
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1430055697.html [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
unui aparat de fotografiat conectat la eul poetului ce surprinde stări ce se metaforizează prin destăinuire și se destăinuie prin comparația fără termenul de comparat. “Cuvintele, atunci când ai lucrurile în fața ochilor, vin fără să le chemi “, spunea Horațiu în Ars Poetica, 311, acest fapt se petrece și la Stan V. Cristea deoarece această poezie este o expirație a eului ce-și îmbogățește trăirea cu lucrurile și faptele ce vin spre el nechemate:”clipele reci curg, învolburate/ de cântecum meu; și ele
CONSTRUCŢIA POETICĂ-MOD DE A LĂRGII ARIA EXPRIMĂRII EULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Constructia_poetica_mod_de_a_largii_aria_exprimarii_eului.html [Corola-blog/BlogPost/366959_a_368288]
-
învățătura dată de cuvintele dumnezeiești și s-au ocupat cu geometria, pe care au descoperit-o egiptenii, sau cu astrologia, în mare cinste la haldeeni, sau în general cu cunoștința zadarnică despre forme și umbre. Pe mulți i-a preocupat poetica, retorica și descoperirea sofismelor, a căror materie este minciuna; nici poezia nu poate exista fără mit, nici retorica fără arta vorbirii și nici sofistica fără false raționamente. Așadar, pentru că mulți au neglijat cunoștința despre Dumnezeu, în râvna lor după dobândirea
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
ea ce idei o chinuie, cum o macină pe ea metrica și prozodia, cum împletește ea, amfibrahul cu... mă rog, toate prostiile cu putință, prostii de care sunt în stare numai geniile precoce. Numai că, zbaterile tinerei erau în zadar, poetica Marelui Poet nu se lega sub nici o formă. Ca să nu mai spunem că până la urmă tâmpita, că nu mai putea fi admiratoare, dădu drumul la tot felul de expresii hiperbolizate, răcnind din fundul bojocilor ditirambe foarte puțin măgulitoare pentru Maestru
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
Țene, presedintele național al ligii Scriitorilor, Al. Păltinean, Ioan Seni, Mircea Daroși, Ileș Floarea, Șubio Iuliana, Ion Dordoi, Valeriu Toderici, Antonia Bodea, preot Ioan Mărginean, Iulian Patca, care au subliniat frumusețea versurilor lui Raveca Vlașin înglopată în originală nouă specie poetica în formă fixă “dodecareflecții “, si Titina Nica Țene care a recitat câteva poezii din creația să. În încheiere, autoarea cărți lansate, Raveca Vlașin a vorbit despre laboratorul său de creație, apoi citind câteva poezii din volum. Manifestarea s-a bucurat
DOUĂ MANIFESTĂRI ALE LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401517451.html [Corola-blog/BlogPost/350612_a_351941]
-
că Traian, după ce a învins pe Decebal, s-a ospătat cu căpitanii săi”. Prima mențiune exactă cu privire la evenimentele petrecute în Troian în anul 106 e.n. ne vine de la Martin Opitz în poemul Zlatna sau Cumpăna dorului. Poem adevărat, autentică operă poetica și nu o dizertație verificată, Zlatna însumează deloc sistematic, evocări istorice, considerații arheologice, relatări geografice, mențiuni etnografice și antropologice, discursuri lirice - laude - privitoare la limba, viața și puterea de creație a poporului român” - Dumitru Micu. ,,Au trecut mai mult de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ranisstorum/ [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
lumii,(vezi tablourile lui Octavian Popescu). Iar tablourile lui Eugen Coța reproduc tot ce a dat Dumnezeu acestor locuri, convins că-i aparțin, dar înnobilându-le pe cât poate.Majoritatea acestor lucrări rezonează cu concepția și viziunea asupra naturii și cu poetica artiștilor.De fapt ei reconstruiesc o nouă lume, ei sunt învierea și viața cum se specifică în sfânta Scriptură.Acești artiști se situează întru natură, nu o privesc din afara ei,iar cum este Cornel Vana o și modelează apropiindo de
LUMINA MUNTELUI ÎN PROCESIUNEA ARMONIEI CULORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Lumina_muntelui_in_procesiunea_armoniei_culorilor.html [Corola-blog/BlogPost/360677_a_362006]
-
-uri cu cincisprezece până la douăzecișicinci de silabe. Haibun*** Interesant este faptul ca haiku se metamorfozează (complementează) și în alte forme literare, precum „HAIBUN” (俳文 - haikai scrieri), o combinație dintre poezie (haiku) și proza. Haibunul este compus dintr-o proza scurtă poetica, descriind de obicei imagini din călătoriile autorului. Hirocki Soto spune: „Haibunul este o filă dintr-un jurnal de călătorie”. Obligatoriu trebuie să conțină în interiorul textului sau unul sau, mai rar, chiar două haiku-uri, si un haiku (chiar o tanka
HAIKU & CO de GEORGE ROCA în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_haiku_co_george_roca_1340540407.html [Corola-blog/BlogPost/357651_a_358980]
-
a celor care și-au uitat părinții, față de cei ce nu-și iubesc țara și pământul natal. Ion Constantinescu recunoaște necesitatea educării prin poezie, poetul fiind un pedagog, cultivând realitatea ca pe o existență perpetuuă: strategia complementarității care funcționează în poetica sa cu aspect educativ. Această poezie, ca și poezia lui Arghezi, folosește metafore ale socialului, căci miticul e motivat prin dinamismul moralului. Aici, există o legătură foarte subtilă între planul vieții și acela al ficțiunii. O ușă secretă le desparte
ION CONSTANTINERSCU- TAINICE SPERANȚE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1439484233.html [Corola-blog/BlogPost/373259_a_374588]
-
ta de artă și s-o împărtășești altora. Pe moment, pentru unul scurt sau mai lung te poti felicită, cumva, pentru câte cuvinte frumoase ai folosit și cât de bine le-ai îmbinat sau combinat, așa după cum ar presupune artă poetica, însă doar timpul va arăta dacă ea a fost un metal prețios, ori între timp a ruginit, ori că rugina o fi mancat-o atât de mult, încât poate chiar vântul a spulberat-o dintr-o singură suflare?! Avem de
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_rimei_ro_romeo_tarhon_1369557226.html [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
de la „generalul“ aforistic, la un primar paremiologic-valahic paradoxism, sau la o „solie“ de sugestie cogaionică / zalmoxiană, chiar „intergalactică“ («să raportezi dezavantajul / la avantajul neștiut / nu-i totuși vorbărie goală» - și puțin poate fi mult, p. 63; cu focalizări de ars poetica: «...s-ar zice sunt o stare / un ceva nedefinit / un ermetic frig și soare / un penal zâmbind la zid» - fundături, p. 65; ori de Eu spațiat întru „respirarea“ punctelor cardinale: «eu cel ce e / și jos și sus / și vest
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
Literatura Română. Aveam în plan să scriu o poveste de spionaj, cu tentă științifico-fantastică, cu submarine și extratereștri. M-am lăsat însă influențat de cineva apropiat mie, si, în ultima clipă, am scris altceva, ceva ce se vroia o descriere poetica a răsăritului lunii în pădure... Bineînțeles că încercarea mea nu a progresat dincolo de zonă pe școală. Îmi aduc aminte bine dezamăgirea adâncă suferită atunci. Nu eram supărat pe persoană care, de altfel bine intenționată, m-a influențat să-mi schimb
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_taina_scrisu_daniel_ionita_1374489111.html [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
pe care reușea să-l transmită elevilor. Fără să pun mâna vreodată pe carte sau să mă uit măcar în treacăt pe notițele din clasă, luăm note de 8 și 9 la teze, în special la temele de analiză literară poetica. Dar eram supus, din când în când, privirilor și cuvintelor pline de reproș ale doamnei Pușpurică. Reflectând cu ajutorul maturității adunate, cât de cât, în cele patru decenii de atunci, îmi dau seama că acele reproșuri dulci-amârui, erau de fapt încurajări
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_taina_scrisu_daniel_ionita_1374489111.html [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
și eliminarea unor greșeli în aparență mărunte (cunoscuții știu bine cât „iubesc” eu muncă de detaliu...), au făcut că lucrarea să atingă un prag literar și profesional care să reprezinte cu cinste, după părerea criticilor străini, adâncă și minunată spiritualitate poetica românească pentru cititorul de limbă engleză. Lansările de carte ale lucrării au fost un vis... Mă refer nu doar la faptul că au fost minunate (au fost!!! - din nou Ana Munteanu și Editură Minerva au avut o contribuție crucială!), dar
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_taina_scrisu_daniel_ionita_1374489111.html [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
fascinația nostalgică și melancolică a identității colective. Deși un exilat aflat departe de țară, el păstrează în inimă valorile națiunii căreia îi aparține, prin naștere, și le cântă. Mai mult, sentimentul național se transformă la acesta într-o adevărată ars poetica, în care elementele de bază, puse într-o permanentă antiteză, sunt devastatoare prin adevărurile pe care le transmit: „De jarul și amarul tuturor/ Inima-i o vistierie plină/ Să curgă mierea și veninul ei/ Prin pana mea de umbră și
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_iubirea_devine_mesagerul_cerului_versuri_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
ca moduri de a rezolva dialectica între filosofie și poezie, moduri radical deosebite, dar unite prin refuzul punctului de vedere hegelian. Istoria ideilor își descoperă mai târziu coerența, istoricul tinde să se confunde cu logical. Ipoteza hegeliană trebuie căutată în poetica simbolistă și postsimbolistă. Tot aici trebuie căutat raporturile între poezie și filosofie. Ideeia “purificării “ și cea a “reîntoarcerii “ se integrează în conceptual de complex al poeziei moderne. Dar nu fără să servească unor rosturi metafizice. Resping în acest context speculația
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie.html [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
citit Leș Fleurs du Mal - publicarea, accidentala după cei mai mulți, a primelor traduceri din Baudelaire sub semnătură lui Vasile Pogor, în numărul 3 al Convorbirilor literare din 1870. Pentru gustul și detașarea ironică a traducătorului - ca să nu o discutăm pe cea poetica - ilustrativa este replică acestuia în legătură cu înființarea Convorbirilor, comparabilă cu cea a lui Verlaine despre “decadisme”: “Poate o denumire potrivită ar fi Convorbiri literare, spune Iacob Negruzzi; Bravo, răspunde Pogor de departe: Convorbiri literare nu zice nimic. Cela n'engage a
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Eveniment--Comemorari/george_anca_1497600283.html [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
transcris, la rândul sau Arghezi transcrie din Baudelaire idei critice. Totuși le vedem, originare și regenerate după lungă lor evoluție, apărând dintr-un unic și vast creuzet care este spiritul arghezian, într-o aparentă, revoluta înstrăinare de sine: discursul de poetica. Modernitatea, până la clasicismul ei, lasă să răsune în poetica lui Arghezi hamletianul strigat al lui Rimbaud de a fi modern. Proiectarea și reflectarea ei din lumea lui Eminescu îi gravează originalitatea românească, inexprimabila. În mărturisirea poetica, Arghezi sugerează, insinuează, construiește
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Eveniment--Comemorari/george_anca_1497600283.html [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]