377 matches
-
ca curu de dură, clar. Da bretonu ăla atârnă peste ochii ăia rimelați de seară și ruju ăla roșu aprins... ce pizdă durere ești tu... Îmi dau seama că mă benoclez la ea și că Drummond Îmi poate gini privirea pofticioasă, da nu, lesbiana o privește la fel de pătrunzător, probabil Îi place și ei de ea. — Mda, s sigură că te-am mai văzut, repetă ea. Păi cum ai mai fost și ieri aici, iar io ți-am pus Întrebări, asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
poate să bea singură? Mă dorești dar nu mă poți avea. Numele meu e Robertson. Am luat numele bărbatului meu. Sunt a lui. Dacă ar fi fost aici acum, v-ar fi redus la tăcere, pe voi, mutrelor rânjite și pofticioase. N-ați putea să vă ridicați niciodată la Înălțimea lui Bruce al meu. Nu sunteți bărbați. Lecții private Viermi. Nu-s prea fericit. Am citit mai multe despre ei la bibliotecă. Acolo lucrează și o pipiță meseriașă. Când mă plictisesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și-a făcut o oareșce reputație darmăsar n poliție, zâmbesc eu, țuguindu-mi buzele și băgându-mi și scoțându-mi alene pixul din mâna pe care mi-am strâns-o Într-un pumn. — A da? zice ea cu o privire pofticioasă. Asta-l pune la punct pe domnul Lennox. Și Încă n-am terminat. — O da, dacă tioi Îndupleca vrodată să te rentorci la lucru, ăsta-i omu tău, sigur. Mi s-a spus că-i cel mai tare. Maisie știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
că... [BILL] Am spus că asta-i tot segent Draper! ANNABEL se răsucește pe călcâie și iese furioasă. Ce morții măsii avem aici? Căcatu ăsta Înseamnă că Toal se fute cu boarfa de Drummond sau că e doar o dorință pofticioasă a puțoiului? Dintr-odată am devenit interesat de cariera de scenarist În devenire a domnului Toal! Las manuscrisul să cadă pe podea, dar iau hotărârea să nu-l arunc În foc. Brett n măsa Davidson... voce monotonă, plată și stinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Episodul 17 DRUMURI SUD-EST EUROPENE Nu vom mai zăbovi asupra feluritelor bucate ce s-au adus la acel ospăț obișnuit de la începutul secolului al XVII-lea. O insistență prea mare asupra mesei (repetăm, obișnuităî ar putea părea Cetitoriului o divagație pofticioasă, tezistă. Ne vom mărgini doar a spune că, după ce personajele s-au îndestulat și și-au făcut binemeritata siestă, sosi vremea plecării. — Și acum, încotro? - spuse hanul, privindu-i curios pe dunărenii prăvăliți la umbra unor tătăroaice în floare. — Mărite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care-l aveau în urmă cu 350 de ani tinerele fete de boier. în fața Despinei, peste masă, Iovănuț continua să se simtă vinovat deoarece, dacă Cetitoriul își aduce aminte, la un moment dat junele călugăr surprinsese fără voie mișcarea eminamente pofticioasă făcută de Despina de a duce la gură o ditamai ciosvârtă de berbec șiroind de sos, iar fata, observând privirea tânărului și citind în ea o tăcută dezaprobare la adresa lăcomiei ei când poate că pe întinsul Moldovei, în cătunele pitite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să pască și-n locurile pe unde au trecut tătarii, cazacii, leșii și cine mai trece în general, pe la noi. Am zis bine? Tot mai bine, tot mai bine! - răspunseră boierii. Mulțumit, Sima-Vodă bău cu înghițituri lungi, apoi văzând privirea pofticioasă a paharnicului, îi dădu acestuia paharul să bea și el puțin. Lângă Metodiu, vistiernicul Ximachi își reluase sfaturile pentru drumul către Papă. Ce-i șoptea, ce-i spunea, noi nu vom ști-o niciodată. Am putea-o afla cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bucurie reținută a pescarului creștin: „La masă!” Cât ai zice pește, sumedenia de Agarici și micuța Știucî năvăliră în jurul unei mese lungi de brad încălecând lavițele fixate pe stâlpi groși în pământ, înșfăcând lingurile scurte într-o copilărească gălăgie și pofticios freamăt. Slavă domnului, tacâmuri erau destule, așa că mica busculadă sfârși în veselie: copiii apucară lingurile și cu o dexteritate uluitoare, începură să le învârtă în jurul degetului arătător, ca pe niște elice, exercițiu ce vădea o îndelungată practică în așteptarea mâncării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ocupat cu înlăturarea și grabnica înghițire a ultimelor urme din sosul de lobodă ce mai adăsta în farfurii. Până și bunii noștri călugări, ale căror stomacuri nord-dunărene erau oarecum obișnuite cu desele năvăliri de foamete migratoare, păreau cuprinși de febra pofticioasă a celorlalți. Doar într-un târziu, una din cele două femei, ușor ciupită de vărsat, spuse: Ați pomenit adineauri, stimate căpitane Tresoro, un cuvânt care ne-a făcut pe mine și pe sora mea Amada să tresărim: cuvântul „pârlit”. Apăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
suntem trei - răspunse Radu Stoenescu Balcâzu. Eu, țiganul care le frige și - aici boierul roși ușor - o fată care mi le aduce mie înăuntru, seara, după ce s-au culcat toți. îi dau și ei câte una că e tânără și pofticioasă. Episodul 181 îN CARE POVESTITORII SUNT OBOSIȚI Da, există și asemenea cazuri: o dimineață mohorâtă, cețoasă, de noiembrie, o stare vizibilă de mahmureală, zgomotul tenace, apropiat al unui perforator, un pix care scrie prost - toate acestea și multe altele pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de vanilie și niște lapte. Molfăind, mă gândeam că, dacă ar fi fost o prăjitură, vara trebuie să fi avut gustul acesta. Cornul moale, surprinzător de elastică, crema caldă, de culoarea unui gălbenuș, zahărul crănțănind Între dinți... Ca un zeu pofticios, am devorat un anotimp Întreg din câteva Îmbucături lacome. După ce mi-am luat un Tageblatt și țigări de la chioșc, am deschis ușa de la clădirea În care locuiam și am pășit În bezna rece și liniștitoare. Când ochii mi s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
nepot venea atât de des la San Francisco nu era doar obligația de a participa la aceste evenimente sociale, ci și atracția Încă nemărturisită pentru o fată pe care o Întâlnise În acel grup. Dikran Stamboulian a privit cu ochi pofticioși mâncarea așezată pe masă și s-a Întins după un borcan cu ayran. Era o rețetă americanizată, cu prea multe cuburi de gheață. În castroanele de lut de nuanțe diferite se aflau multe din felurile sale de mâncare preferate: fassoulye
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
caraghios, bănuiesc, în mândria mea și probabil asta l-a decis pe Profet să-mi azvârle disprețuitor halatul Laurei și să-mi întoarcă spatele. Băiețandrul a repetat vorba urâtă, însoțind-o și de un gest, a mai aruncat o privire pofticioasă spre Laura care plângea, ghemuită, de spaimă și a luat-o și el pe urmele Profetului, dispărând în bălării. ― Dacă mă violau? se văicări Laura după ce-am rămas singuri. ― Ia lasă prostiile, i-am zis destul de brutal, furios că
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
se face milă de Roxana. În pauză, mă duc la ea și-o întreb ce mai face. Nu-mi răspunde, întoarce capul. Scot din buzunar o ciocolată și îi ofer jumate. O ia și o înfulecă pe loc. Mă privește pofticioasă. O privesc îndrăgostit lulea. De fapt, nu-mi doresc decât să fiu Harry Potter și s-o fac să dispară măcar ora asta. În aceeași seară, am visat-o pe Roxana. Era o vampiriță sexy. În toată școala eram doar
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
interogatoriu? Să Încerci metoda cu privirea Încruntată? Verific cum merg căutările și În zece, maximum douăzeci de minute vin și eu. Ar trebui să Își dea drumul la vorbă până atunci. Watson se ridică câteva clipe, aruncă o ultimă privire pofticioasă către feliile groase de budincă și crema galbenă aburindă și apoi porni să-i facă viața lui Duncan Nicholson și mai nefericită. Logan primi un scurt raport de la ofițerul administrator În sala de conferințe: echipele de căutare nu descoperiseră nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
sărac este în casele voastre! 15. Cu ce drept călcați voi în picioare pe poporul Meu, și apăsați pe săraci?" zice Domnul, Dumnezeul oștirilor. 16. Domnul zice: "Pentru că fiicele Sionului sunt mîndre, și umblă cu gîtul întins și cu priviri pofticioase, pentru că pășesc mărunțel, și zornăie cu verigile de la picior, 17. Domnul va pleșuvi creștetul capului fiicelor Sionului, Domnul le va descoperi rușinea." 18. În ziua aceea, Domnul va scoate verigile care le slujesc ca podoabă la picioare, și sorișorii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
ce altceva, spune-mi, este fumul, dacă nu o întunecime în fapt ?” „Tutunul este [...] păgubitor sufletului și corpului”, este „o imagine a pedepsei veșnice”, este „tiranul cel mai cumplit”, iar „cei care îl folosesc sunt mai sălbatici decât fiarele, mai pofticioși decât femeile însărcinate, [...] mai nelegiuiți decât hoții și jefuitorii” (228). Fără ca Infernul să fie numit per se, dar fiind definit destul de precis (loc al păcătoșilor, întunecime, pedeapsă veșnică etc.), retorica lui Nicolae Mavrocordat se apropie de dogmatica ame- nințare cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Gura politicianului minciuni grăiește. * Imunitatea este o formă mascată de protecție a infractorilor. Nu întotdeauna legea pedepsește fără-de-legile. * Adesea, făcătorul legii este și încălcătorul ei. * Ca să fii demnitar, mai întâi trebuie să fii demn. * Și miniștrii fără portofoliu au portofele pofticioase. * Dacă parlamentarii sunt oameni corecți, la ce le mai trebuie imunitate? Ei și așa sunt imuni la durerile țării. * S-a făcut parlamentar pentru a avea un somn mai liniștit. * Nu întotdeauna durata vieții este egală cu substanța ei. * Moda
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
-și iluziile acelea care se îngrămădeau în colțul cel mai întunecat de vis dulceag risipit în coșmar sleit de zvârcolire.Și ea gândea încrezătoare: „poate ne om regăsi cândva,în nopți lăptoase, mirosind a flori de tei și a viață pofticioasă, cu incisivi pregătiți, gata să muște ca dintr-un măr biblic al păcatului”. Gândurile de pe șine s-au regăsit pentru un moment și au visat un vis cutremurător...A durat douătrei secunde, cât durează visele visate de mulțimile șterse, comune
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
existe o Ema... să-ți spun, să râzi, să ai o vinișoară mică la tâmplă și nici o aluniță pe spate, să porți pantaloni din ăia idioți, cu turul jos, de care nu suport, să mănânci bomboane. Multe. Să fii pantagruelică. Pofticioasă. Nu grasă. Potrivită. Cu un păr frumos. Scurt, eventual. Sau lung, dar nu roșcat. Nu sexy, simpatică. Simpatică, într-un mod bizar. Cu voce de puștoaică și... și... habar n-am. Nu știu dacă te vreau tâmpită sau genială. Ocazional
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
puțină scorțișoară. Un vârf de lingură de miere și trei boabe de piper. A, și un praf de vanilie. — Măi să fie..., făcu Dominique amuzată, aranjând lin gurile mari, de lemn, în paharul smălțuit din capătul mesei lor. Alioșa plescăi pofticios și aprobator, încurajând mâna lui Ivan, echipată cu un ultim biscuit muiat în ciocolată, să vi reze spre el. — Auzi... — Aud. — Tu cum crezi că ar trebui să arate un desert care să se nu mească Neva? Ce gust să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Se făcuse, parcă, o, de când lumea, sudură, Între gură și gură. El Își Îndoi, puțin, lin și fin, mâinile, de la coate. Căutându-i, pe sub bluză, sânii. I-i găsi. I-i Încorporă În căușul palmelor. I-i masă, lent, Îndelung, pofticios. Piepturile li se lipiră, apăsat, unul de altul. Mâinle lui lunecară spre spate, tot pe sub fina bluză, cuprizându-i umerii. Apăsându-i, mângâindu-i. Apăsându-i, ca și cum ar fi vrut să dispară absolut orice distanță dintre trup și trup. De acolo
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
De ce-am vomitat visul anei peste mormîntul tatei... , și de ce am lăsat-o pe ana să mi se urce-n vis!?... Acum, cînd trec pe curat toate acestea, cînd Împletesc o coroniță din ciupercile de pe mormîntul tatei, mă uit pofticios la grinda cea mare din podul casei, ca la o ană, și o aștept pe mama să facem ultima repetiție pentru marele carnaval. Și asta e sigur... Pășesc prin larma carnavalului, printre șoaptele care-mi cîntă-n noapte numai prima jumătate
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
așa de bună aromă Atunci am luat de seamă cum răsare interes în ochii celorlalți și cum pironesc cu privirile bucățica de slănină, care tocmai trecea în partea și în proprietatea lui Enea Căpută, râvnind-o aprig, ca niște copii pofticioși Iar Pamfil Duran a mormăit în barbă ceva, din care s-a deslușit părerea, precum că, mai corect ar fi ca Enea Căpută, odată ce a căpătat ceea ce a căpătat, să rezerve bucata cu pricina, păstrând-o pentru o nouă împărțeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bluză, iar unul dintre sânii impunători a ieșit la soare. -Ei, da... acum... C-o mișcare dibace, îl îndeasă în sutienul cam neîncăpător, scoate o agrafă din geantă și-și prinde bluza. Urcă în tramvai, zâmbind cu satisfacție de privirile pofticioase ale puștanilor. Traversez curtea plină de bălării a Institutului de Restituire a Memoriei, cui naiba i s-o fi năzărit să-l boteze așa?, de fapt o bucată din fosta garnizoană de Pompieri, unde făceau armata cei cu pile. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]