907 matches
-
că m-am milostivit... și... am făcut obicei de milă sfintei mănăstiri Trei Sfetitele, din venitul domnescu ca să aibă fieștecând a scuti până la șepte sute de stupi de desetină și până la șease sute de oi de goștină, și până la optu pogoane de vie de pogonărit, ca nici un ban pre toate aceste să nu dea după mila ce au și sfintele mănăstiri a Ierosalimului”... ― Iată-l, din nou, fiule pe “Constantin Nicolai Mavrocordat v(oe)v(o)d, domn Țării Moldovei”, care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
timp după petrecerea evenimentului băgau de seamă că i-au dat, mult prea mult, că bănișorii intrați în buzunarele popii le-ar fi putut spori acareturile cu vreun plug, ori cu o pereche de boi, cu o căruță sau câteva pogoane de pământ. Dar, ce e dat, e bun dat. Pe urmă, când iarăși li se întâmpla ceva, dădeau tot ca înainte, parcă preotul i-ar fi hipnotizat. Unii chiar credeau că popa ar face farmece, ca să le ia cât mai
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
care sunt constructorii implicați, dar nu știm ce urmăresc. Au pus ochii pe niște loturi de teren pentru un nou proiect. Un fel de teren viran, lângă râu. Acum doi ani i-am blocat. Le-am șutit vreo cincizeci de pogoane de sub picioare. Se echipează iar de război, acum că știu că suntem faliți. Or să convoace Consiliul pentru dezvoltare imediat după alegerile din noiembrie. —Ce urmăresc? Netezi cu mâna fața de masă. Își protejează foarte bine cărțile. Mai întâi trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ideea ei. Noi nu vrem decât să nu vă stăm în drum. N-am vrea să construim în zone pe care Adăpostul ține neapărat să le protejeze. Atunci ar trebui să stai de vorbă cu asociații și să vă lămuriți, pogon cu pogon. El chicoti. —Ți-am spus că ești pur și simplu adorabilă? — În viața asta, nu. Păi, dacă noi doi am lua deciziile, asta am face. Serios. Toată conspirația asta corporatistă mă calcă pe nervi. Hai să discutăm în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Noi nu vrem decât să nu vă stăm în drum. N-am vrea să construim în zone pe care Adăpostul ține neapărat să le protejeze. Atunci ar trebui să stai de vorbă cu asociații și să vă lămuriți, pogon cu pogon. El chicoti. —Ți-am spus că ești pur și simplu adorabilă? — În viața asta, nu. Păi, dacă noi doi am lua deciziile, asta am face. Serios. Toată conspirația asta corporatistă mă calcă pe nervi. Hai să discutăm în public despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
va mai trebui să efectuați nici un minut de muncă în mine". Cayle rămase imun în fața acestui apel. Auzise de un fel de colonizare a înghețatei planete Marte și a înfierbântatei planete Venus. Până la urmă avea să se ocupe și ultimul pogon de teren, iar planeta avea să fie supusă influenței benefice a energiei atomice. Și așa, peste milenii, oamenii aveau, în fine, să topească toate lumile înghețate, dar locuibile, ale sistemului solar și aveau să răcorească pustiurile arzătoare de pe Venus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
cîte-un combinat. Devenise notoriu cazul unui delicios poet omagist care, înarmat doar cu semiluna unei unghii și cu bocceluța unei pungi de rahat, detașate, cică-se, de la făptura prezidențială, colinda județele, înfiera apucăturile mic-burgheze, amăra existențele primilor-secretari, îmbulzind pe stadioane pogoane de băștinași, înaintea cărora zăngănea mai întîi unghia, desfăcea apoi, fără somație, și bocceluța cu fecale, și, asigurîndu-se de imposibilitatea evacuării incintelor, mizerabilul recita apoi ore întregi, mulțimilor îngrozite, din versurile sale descălțate. I se înfundase târziu, după ani de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
iar de înscris, se înscrisese nu la una, ci la două și, dacă ar fi avut poftă, poate chiar la cinci facultăți. O făcuse? Făcuse. Așteptase să vadă dacă doar închipuire prostească fusese, dar când pe coridoarele școlilor celor înalte, pogoane cu foi albe răsăriră, iar pe două dintre ele, cu caligrafie atent distilată, își descoperi numele de cal breaz, Ulpiu Sargețius Galopenția, tânărul se dumiri și vesti. Vesti, adică scrise acasă, știruind asupra desfășurărilor gingașe pe care le simțise el
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
poate fi ignorat, fără a ne prăbuși în tăcere (să ne gândim, de pildă, la impasul avangardelor), ci dimpotrivă, trebuie „revizitat” cu umor și detașare ironică: țăranul de când cu electrificarea înțelege cum stau lucrurile pe planetă se indignează grațios în mijlocul pogoanelor sale de situația din cipru și liban pândește sateliții și le smulge aparatura electronică bă plozilor nu uitați bateriile solare să ne-ncălzim la chindie conserva de fasole cu cârnăciori produsă la fetești bă dați în câini lumea e mică
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
un personaj tragi-comic, ascultând, sub umbra fagului, „cântecul greierilor și al lui Ioan Alexandru”, „legându-și copiii de pruni și de ostrețe”, în timp ce el merge „sub talpa casei”, să vizioneze acolo „un film cu galinacee” sau indignându-se grațios în mijlocul pogoanelor sale „de situația din cipru și liban”. Poemul citat surprinde (ca și celelalte 11 Georgice, de altfel), atât prin lexicul poetic cu totul atipic, amestec de prozaisme, elemente împrumutate din limbajul jurnalistic („situația din cipru și liban”, „lumea a treia
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Țara Românească, de aceasta s-au preocupat Mihai Viteazul, Cantacuzinii, Constantin Brâncoveanu. Domnitorul Sturza s-a îngrijit de ridicarea Odobeștilor. În epoca modernă și în perioada de după Unire, proprietățile viticole sau extins considerabil, ajungând în 1884 la 300 000 de pogoane. Prin abundența și calitățile lor deosebite, vinurile noastre au devenit un articol extrem de solicitat atât pe piața internă cât și în străinătate. Convoaie de care și căruțe - notează N.Iorga - făceau săptămâni și luni întregi de drum ca să poată transporta
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
este partea istorică a conceptelor deschise și a problemei lui întru!" Îl rog să-mi vorbească despre familia lui. "Boieri de rangul doi. Străbunicul înființase Alexandria după pacea de la Adrianopol. Bunicul și tata și-au crescut moșia (3 500 de pogoane) prin moșii luate în arendă. Totul s-a petrecut cu noi ca în Forsyte Saga. Povestea unei familii (11 frați) în care totul se deschide pentru a se închide. Numele de Noica e acum spre stingere." Îmi povestește apoi cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din anul 1869, schimb intervenit între Alexandru Porumboiu, pe de o parte, și preotul Ghiță și Neculai Lazăr, pe de alta, toți din comuna Suraia, plasa Biliești, județul Putna. Din act rezultă în mod explicit că primul dă celorlalți „două pogoane locu siliște ci am pe teritoriul aceștii comuni, pi trupul moșiei Umbrărești, cu lungime din apa Dimaciului și spre răsărit până în apa Siretului” (subl. n.), pentru care primește în schimb „trii stânjeni moșie din trupul moșiei Dumbrăvița, „cu lungime din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Gheorghiță Păun din Focșani, are martor la schimb și pe „Mihăilă, vornicel de Umbrărești”. La rândul său, Lupu Costache „ce-au fost vistiernic”, unul din fiii lui Gavriliță, cumpără și face zapis în ziua de 9 iunie 1695 pe un pogon și un sfert de vie la Țifești de la „Dănăilă, sin Irimie ot Umbrărești, nepot lui David”, tot din Umbrărești. Cine erau acești oameni care fac danii sau vânzări în alte sate decât baștina lor, ori care apar ca martori la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie ori ca tutore, căci, așa cum am arătat, la data decesului, copiii erau minori. Fiica mai mică, Zoița, nu era nici acum, în 1752, căsătorită. Dintre moșiile rămase, lui Iordache i se atribuie „și Torceștii cu moara și cu două pogoane vie”, bănuim că și Țigăneii, moștenire pe care o va păstra până la sfârșitul vieții sale, preluând de la tatăl său și purtând și porecla Venin, prin care se deosebește, ca identitate, de ceilalți Costăchești cu prenumele Iordache. Nu știm care a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
admițând că se puteau strecura anumite greșeli sau că, la amanetare, suprafața pusă putea fi dată mai mare pentru a obține mai ușor creditul. Apoi, locul sătenilor, în situația din 1848, este arătat în suprafață de 176 fălcii, plus 16 pogoane vie, iar în 1864, suprafața lor măsurată să fie de 395 fălcii, mai mult decât dublul celei din 1848, deși nu trecuseră prea mulți ani între cele două momente prin care să se justifice o asfel de mutație. În privința consemnării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întregul pasaj din partea documentară ce se referă la suprafața ocupată de grădinărie, pentru a se observa minuția inginerului hotarnic în consemnarea tuturor unităților de măsură, atât cele vechi, cât și cele moderne, atât din Moldova, dar și din Muntenia, cazul pogoanelor de altfel obișnuite la noi mai ales pentru măsurarea suprafețelor viticole. Întinderea de teren mai sus menționată o aflăm trecută și în Planul moșiei Umbrăreștii de Sus, alcătuit de același inginer hotarnic, cu specificul Grădinării și culoare, diferită, delimitând astfel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
discutat într-un capitol din urmă, devenit cu timpul desuet; -după 1817 se fac încă „curături” în pădurea Umbrăreștilor, confirmându-se specificul locului de construire a caselor pe la margine ori interior de pădure; -introducerea agrimensurii moderne, măsurarea suprafeței locului în pogoane, „pogănește”, și nu doar lungul și curmezișul cum au procedat în 1817 și anterior vechii hotarnici. Consemnăm și un caz din 1836, când diaconul Gheorghe Borș din Slobozia-Torcești reclamă la judecătorie pe Mihai, fiul lui Matei Rusu, pentru că a cumpărat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1 livră (cca. jumătate de kilogram). Quintal, 100 livre Boisseau, aprox. 1 decalitru Pinte, o pintă. Setier, între 150 și 300 litri (grâne); 8 pinte (lichid). Muid, aprox. 268 litri (lichid); 1872 litri (cereale). Arpent, puțin mai mult de un pogon. Vezi Peter France, ,,Weights and Measures", The New Oxford Companion to Literature in French. (Oxford University Press, 1995), [Oxford Reference Online (Oxford University Press), Cardiff University: www.oxfordreference.com/views/ ENTRY.html?subview=Main&entry=t188.e4859] 9 Existau parlamente
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
câmp semantic al tehnologiei moderne: electrificare, sateliți, aparatură electronică, baterii solare), „racordat“ prin globalizarea informației la evenimentele planetei (participând afectiv la războiul civil din Cipru și Liban: țăranul de când cu electrificarea / înțelege cum stau lucrurile pe planetă / se indignează în mijlocul pogoanelor sale / de situația din cipru și liban). Secvența a doua (versurile 7- 11) exprimă, prin monologul bătrânului țăran, ideea transformării lumii rustice întro „lume mică“ integrată lumii celei mari. Devenită și ea o societate de consum, lumea țărănească aderă la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
-se la acesta prin propria viziune folcloric bucolică, stâlcită în numeroase privințe. Modernizarea României a exceptat în bună măsură mediul rural care a continuat să trăiască în realități medievale. Nu întâmplător, în perioada antebelică, au fost purtate răscoale în numele sfântului pogon. Au zguduit statul din temelii, iar furia lor a fost domolită doar cu tunurile, scriindu-se astfel una dintre cele mai negre pagini din istoria modernă. Trebuie început cu prioritizarea și canalizarea investițiilor publice și încurajarea celor private spre rural
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a închinat luptătorilor din rezistența vrânceană, conduși de Gheorghe Mălăcescu și Ion Paragină, poezia “Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane“, pentru care a și fost condamnat la moarte: Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, Nu pentru pătule, nu pentru pogoane, Ci pentru văzduhul tău liber de mâine, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri, Pentru cântecul tău țintuit în piroane, Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri, Ridică- te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Neculai
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
câmp semantic al tehnologiei moderne: electrificare, sateliți, aparatură electronică, baterii solare), „racordat“ prin globalizarea informației la evenimentele planetei (participând afectiv la războiul civil din Cipru și Liban: țăranul de când cu electrificarea / înțelege cum stau lucrurile pe planetă / se indignează în mijlocul pogoanelor sale / de situația din cipru și liban). Secvența a doua (versurile 7- 11) exprimă, prin monologul bătrânului țăran, ideea transformării lumii rustice întro „lume mică“ integrată lumii celei mari. Devenită și ea o societate de consum, lumea țărănească aderă la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
domn minister Ne dați și nouă ce cerem. -Nu vă cerem bogăție Scăpați-ne de robie Pămîntul ce-l muncim noi Să nu-l mai dăm la ciocoi. -Grîu, porumb și din fasui De casă cîte doi pui La tot pogonul găina Și să-i duci dijma. C-așa-i boieru ursat El doar șade la conac Și bea apă cu rahat Și să-i faci slujba pe plac. Pe dreptate și-ndesat Cu foc i-a pîrlit studenții De-au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe plac. Pe dreptate și-ndesat Cu foc i-a pîrlit studenții De-au rămas numai pereții Pe ei să crească bureții Și să pueze brăbeții. Dracu să-i ia de ciocoi De hapsîni și de strigoi Să-și are pogoanele Înjugînd cucoanele. ” Auzită și culeasă de la İ . Bălă, din RÎpa de Zegujani. Pe cît se poate observa, nu toate sunt cîntece care să se cînte. Unele dintre ele fac referiri asupra unor stări sufletești de bucurie, ironie sau adîncă mîhnire
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]