908 matches
-
prietenie. Delegațiile ambelor sate au făcut vizite reciproce. La stabilirea relațiilor de fraternitate a depus mari eforturi Valentina Butnaru președintele asociației „Limba Noastră cea Română”. Nu este de neglijat și faptul că denumirea poate să provină și de la cuvântul grec „pogon” ceia ce înseamnă „barbă” „Pogăneștii aveau să fie menționați într-o dispută, în a doua jumătate a secolului XVIII obiectivul constituindul existența și localizarea satului Bărbești” - care acum este dispărut. De ce denumirea ar putea fi de origine greacă? Mult timp
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Orașul Săveni Darabani Orașul Darabani Brașov Brașov Municipiul Brașov Făgăraș Municipiul Făgăraș Rupea Orașul Rupea Zărnești Orașul Zărnești Brăila Brăila Municipiul Brăila Făurei Orașul Făurei Însurăței Orașul Însurăței Buzău Buzău Municipiul Buzău Râmnicu Sărat Municipiul Râmnicu Sărat Pătârlagele Orașul Pătârlagele Pogoanele Orașul Pogoanele Caraș-Severin Reșița Municipiul Reșița Caransebeș Municipiul Caransebeș Oravița Orașul Oravița Moldova Nouă Orașul Moldova Nouă Bozovici Comuna Bozovici Bocșa Orașul Bocșa Călărași Călărași Municipiul Călărași Oltenița Municipiul Oltenița Lehliu-Gară Orașul Lehliu-Gară Cluj Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca Turda Municipiul Turda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185356_a_186685]
-
Darabani Orașul Darabani Brașov Brașov Municipiul Brașov Făgăraș Municipiul Făgăraș Rupea Orașul Rupea Zărnești Orașul Zărnești Brăila Brăila Municipiul Brăila Făurei Orașul Făurei Însurăței Orașul Însurăței Buzău Buzău Municipiul Buzău Râmnicu Sărat Municipiul Râmnicu Sărat Pătârlagele Orașul Pătârlagele Pogoanele Orașul Pogoanele Caraș-Severin Reșița Municipiul Reșița Caransebeș Municipiul Caransebeș Oravița Orașul Oravița Moldova Nouă Orașul Moldova Nouă Bozovici Comuna Bozovici Bocșa Orașul Bocșa Călărași Călărași Municipiul Călărași Oltenița Municipiul Oltenița Lehliu-Gară Orașul Lehliu-Gară Cluj Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca Turda Municipiul Turda Dej Municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185356_a_186685]
-
ari, ținându-se seama că 1 ha este egal cu 100 ari, iar 1 ar este egal cu 100 mp. În cazul în care într-o localitate se întrebuințează alte unități de măsură decât hectarul, cum ar fi: jugărul, falcea, pogonul etc., toate declarațiile date în asemenea unități de măsură vor fi transformate în ha și ari, avându-se în vedere următoarele echivalente: - 1 jugăr = 5.755 mp sau 57,55 ari; - 1 pogon = 5.000 mp = 50 ari; - 1 falce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134704_a_136033]
-
decât hectarul, cum ar fi: jugărul, falcea, pogonul etc., toate declarațiile date în asemenea unități de măsură vor fi transformate în ha și ari, avându-se în vedere următoarele echivalente: - 1 jugăr = 5.755 mp sau 57,55 ari; - 1 pogon = 5.000 mp = 50 ari; - 1 falce moldoveneasca = 14.322 mp = 1,43 ha. Capitolul 4 Suprafață arabila cultivata pe raza localității Se completează pentru toate categoriile de deținători. Se vor înscrie suprafețele situate pe raza comunei/orașului/ municipiului, cultivate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134704_a_136033]
-
căreia sunt incluse satele Boura, Dolheștii Mici, Vămeni, Poiana Răhtivanu și Dolheștii Mari (centrul comunei). La recensământul efectuat în noua împărțire administrativă, numărul locuitorilor pe comună s-a ridicat la 2.660 iar pădurea de pe teritoriul ei la 1.344 pogoane. 1886 - Prima menționare a unui primar al satului, Petru Al. Sandu 1892 - Prima menționare a stampilei satului Dolhestii Mari pe un act întocmit de inginerul Eduard Dobias din Piatră Neamț, act prin care se rectifica terenul Hanului din satul Dolhestii
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
PaK 40. Performanțele tunului antitanc în timpul Bătăliei pentru România nu sunt cunoscute. În timpul luptelor dintre forțele germane și trupele române după evenimentele din 23 august 1944, tunul Reșița s-a dovedit a fi foarte eficient. Pe 29 august, lângă satul Pogoanele, elemente ale Diviziei 21 Infanteriei au folosit cu succes o secție de tunuri Reșița pentru a forța o coloană germană aparținând Diviziei 10 Panzergrenadier să se predea. În timpul luptelor de urmărire din Transilvania și Cehoslovacia, tunurile antitanc se aflau în
75 mm Reșița Model 1943 () [Corola-website/Science/324146_a_325475]
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,55%). Pentru 3,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1902, comuna Țintești făcea parte din plasa Câmpului din județul Buzău și era formată din cătunele Țintești și Pogoanele Mici, cu o populație de 870 de locuitori; în comună funcționau o școală și o biserică. Satul Pogoanele Mici (astăzi, Pogonele) a fost înființat în 1863, când foștii clăcași au cumpărat pământ pe moșia lui Grigore Hrisoscoleu. Pe atunci, satul
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
cunoscută apartenența confesională. În 1902, comuna Țintești făcea parte din plasa Câmpului din județul Buzău și era formată din cătunele Țintești și Pogoanele Mici, cu o populație de 870 de locuitori; în comună funcționau o școală și o biserică. Satul Pogoanele Mici (astăzi, Pogonele) a fost înființat în 1863, când foștii clăcași au cumpărat pământ pe moșia lui Grigore Hrisoscoleu. Pe atunci, satul Maxenu forma o comună de sine stătătoare, cu 900 de locuitori, aflată în aceeași plasă. La Maxenu funcționa
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
Căldărăști (în trecut, și Trandafiru) este o localitate componentă a orașului Pogoanele din județul Buzău, Muntenia, România. Prima atestare documentară a satului datează din 1550. În registrele vigesimale ale Brașovului, un cetățean din Căldărăsti este înregistrat cu un transport în valoare de 800 aspri. În trecut, satul purta și numele de "Trandafiru
Căldărăști, Buzău () [Corola-website/Science/300800_a_302129]
-
de ani. În 1899 el avea însă o școală cu 47 de elevi (din care 2 fete) și o biserică. În 1925, Anuarul Socec arată cum comuna avea 1385 de locuitori. În 1950, comuna Căldărăști a fost inclusă în raionul Pogoanele din regiunea Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a fost desființată, iar satul a fost inclus în comuna Pogoanele, care a devenit oraș în 1989.
Căldărăști, Buzău () [Corola-website/Science/300800_a_302129]
-
avea 1385 de locuitori. În 1950, comuna Căldărăști a fost inclusă în raionul Pogoanele din regiunea Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a fost desființată, iar satul a fost inclus în comuna Pogoanele, care a devenit oraș în 1989.
Căldărăști, Buzău () [Corola-website/Science/300800_a_302129]
-
Comuna se află în sud-estul județului, în Câmpia Călmățuiului, pe malul drept al râului Călmățui. Lângă satul Luciu se află lacul Luciu. Prin vestul comunei, prin satul Caragele, trece șoseaua județeană DJ203I, care leagă comuna de (DN2B) spre nord și Pogoanele (DN2C) spre sud, și mai departe de nordul județului Ialomița. Din DJ203I, la Caragele se desprinde șoseaua județeană DJ214A, care leagă comuna spre est de Largu și Rușețu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luciu se ridică la locuitori
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
școală cu 37 de elevi și o biserică. În 1925, cele două comune se găseau în aceeași configurație și în aceeași plasă, comuna Luciu având 1113 locuitori, iar Caragele cu 860. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Pogoanele din regiunea Buzău și apoi (după 1952) raionului Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Caragele a fost desființată și inclusă în comuna Luciu, care a fost arondată județului Buzău, reînființat. Două obiective din comuna Luciu sunt incluse pe lista
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
până la Maxenu în sud (conținând și actuala pădure Frasinu) și având o ramură nordică la vest de târg. În ultimii ani ai secolului al XV-lea, Radu cel Mare a înființat Episcopia Buzăului, și a dat noii instituții 600 de pogoane din Frăsinet, inclusiv pădurea și parcul actual; pădurea episcopiei a căpătat denumirea de "Braniștea". Cum proaspăt înființata episcopie nu a putut stăpâni pădurea, în 1524, episcopul Paisie a cerut intervenția lui Radu de la Afumați, care a reîntărit dreptul de proprietate
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
pământul și pădurile zonei muscelene/argeșene. Clăcașii au fost împroprietăriți în 1864, din moșiile boierilor dar și ale mânăstirilor ca urmare a legii secularizării averilor acestora. Ca urmare a acestei împroprietăriri 25 de familii de clăcași au primit circa 150 pogoane, deci cam 6 pogoane (3ha) de familie. Preotul Ioan N. Popescu a lăsat dobreștenilor o colecție cu legendele satului legate de denumiri, învăluite în mister, precum Valea Floarei, Dealul Măgarului, Dragna, Piscul Turcului, Coșeru, Cetatea, Rotăreasa, Valea frumoasei, Martin și
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
muscelene/argeșene. Clăcașii au fost împroprietăriți în 1864, din moșiile boierilor dar și ale mânăstirilor ca urmare a legii secularizării averilor acestora. Ca urmare a acestei împroprietăriri 25 de familii de clăcași au primit circa 150 pogoane, deci cam 6 pogoane (3ha) de familie. Preotul Ioan N. Popescu a lăsat dobreștenilor o colecție cu legendele satului legate de denumiri, învăluite în mister, precum Valea Floarei, Dealul Măgarului, Dragna, Piscul Turcului, Coșeru, Cetatea, Rotăreasa, Valea frumoasei, Martin și Boaba, Valea Rea, Orjanca
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
Domnesc” citat mai sus era prevăzută și obligația expresă ca „inginerul județului” să creeze un sat modern, sistematizat, cu ulițe drepte și paralele cu șoseaua națională care străbate satul. În centrul satului trebuia să se rezerve un teren de 4 pogoane pentru o viitoare construcție de interes public. Pe acest teren se află acum Primăria a cărei construcție a fost finalizată în 1942, la 17 ani de la declararea comunei Ștefan cel Mare. Primele case au fost construite din „ceamur pe furci
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
relativ noi fiind construite sau refăcute după 1950. Satul a fost electrificat în anul 1964, cetățenii contribuind cu 80% din valoarea devizului, restul de 20% fiind participarea statului. Tot prin decretul domnitorului Carol I, viitoarei biserici i se rezervau 17 pogoane de pământ, iar viitorului învățător și școlii, tot 17 pogoane. Din 1878 și până în 1939, enoriașii s-au dus la biserica din satul Mărășeni, sat aflat la 4 km sud de Ștefan cel Mare, dar, odată cu sfințirea noii biserici din
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
fost electrificat în anul 1964, cetățenii contribuind cu 80% din valoarea devizului, restul de 20% fiind participarea statului. Tot prin decretul domnitorului Carol I, viitoarei biserici i se rezervau 17 pogoane de pământ, iar viitorului învățător și școlii, tot 17 pogoane. Din 1878 și până în 1939, enoriașii s-au dus la biserica din satul Mărășeni, sat aflat la 4 km sud de Ștefan cel Mare, dar, odată cu sfințirea noii biserici din sat (cu hramul „Înălțarea Domnului”) la 8 noiembrie 1939, oamenii
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
Ploiești și cu DN2A care duce spre Constanța. De la Urziceni, drumul continuă spre nord-nord-est prin județul Buzău, intersectându-se lângă localitatea Căldărușanca cu un drum județean ce duce spre nord la Mizil (pe DN1B) și spre est la Glodeanu-Siliștea și Pogoanele (DN2C). În dreptul localității Mihăilești, drumul trece pe lângă monumentul ce comemorează Explozia de la Mihăilești din 2004, unul dintre cele mai grave accidente de pe drumurile României. La Costești, DN2 se intersectează cu DN2C care leagă Buzăul de Slobozia. La Spătaru, se ramifică
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
sudul județului, în câmpia Română, fiind traversată prin extremitatea estică (prin satul de reședință) de șoseaua națională DN2. Pe teritoriul comunei, la sud de satul Mihăilești, din această șosea se desprinde șoseaua județeană DJ203C, care o leagă de Florica, și Pogoanele (DN2C). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihăilești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,72%), cu o minoritate de romi (26,92%). Pentru
Comuna Mihăilești, Buzău () [Corola-website/Science/297418_a_298747]
-
același timp studiul și a obținut licența în drept în 1898, ca șef de promoție. Chiar în același an, într-un timp în care ministrul justiției, G.Palade, era preocupat să reînnoiască magistratură, este numit ajutor de judecător la judecătoria Pogoanele, jud. Buzău. Înaintează repede pe scara ierarhică și după șederi scurte la Tribunalele Fălciu, Tecuci și Tutova este numit judecător de instrucție(1906), apoi președinte al Secției de Notariat(1910) la tribunalul Ilfov. În 1914 este înaintat consilier la Curtea
Ioan Ionescu-Dolj () [Corola-website/Science/306995_a_308324]
-
a pune în posesie cu terenul la care erau îndreptățiți pe locuitorii comunei beneficiari ai legii de împroprietărire de la 1864. Dintre aceștia : A." 22 de capi de familie proprietari cu câte patru vite de muncă primesc în proprietate câte 10 pogoane și 427 de stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o "despăgubire anuală de 124 lei și 36 de parale". În total această categorie primește 227 pogoane și 322 stânjeni pătrați. "B." 237 de capi de familie cu câte
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
proprietari cu câte patru vite de muncă primesc în proprietate câte 10 pogoane și 427 de stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o "despăgubire anuală de 124 lei și 36 de parale". În total această categorie primește 227 pogoane și 322 stânjeni pătrați. "B." 237 de capi de familie cu câte două vite primesc în proprietate câte 7 pogoane și 410 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o despăgubire anuală de 94 lei și 19 parale; C.
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]