532 matches
-
extratereștrilor sau proprietățile misterioase ale Zonei ori pentru scopul artefactelor găsite acolo. În roman el compară Vizita cu „"un picnic. Imaginează-ți o pădure, un drum de țară, o poieniță. Mașinile merg pe un drum de țară și ajung în poieniță, un grup de tineri ies afară cu sticle, coșuri cu mâncare, radiouri și aparate foto. Ei aprind focul, întind corturile, ascultă muzică. Dimineața, a doua zi, pleacă. Animalele, pasările, insectele, care toată noaptea au privit cu groază la tot ce
Picnic la marginea drumului () [Corola-website/Science/320466_a_321795]
-
arse și un breloc în formă de maimuță lăsat în urmă... Și, bineînțeles, mizerie ca de obicei - cotoare de mere, ambalaje de bomboane, rămășițele focului de tabăra, cutii, sticle, batista cuiva, briceagul cuiva, ziare rupte, monede, flori veștejite din alte poienițe..."”. Animalele nervoase din această analogie sunt oamenii care au privit de mai departe Vizita extratereștrilor, descoperind în Zonă elemente și anomalii care sunt obișnuite pentru cei care le-au aruncat, dar de neînțeles sau mortale pentru cei care le găsesc
Picnic la marginea drumului () [Corola-website/Science/320466_a_321795]
-
cu Ponor și Râmeț, la sud-est cu Întregalde, la sud Cu Meteș și Feneș și la vest cu Bucium și Lupșa. Valea Mogoșului care o traversează de la nord-vest spre sud-est își are izvorul aproape de hotarul cu comuna Lupșa de sub masivul Poienița iar cursul său iese din comună în cadrul satului Cojocani de unde trece apoi pe teritoriul comunei Râmeț, având o viteză de curgere la circa 20 km/h, întâlnind în cursul său pitoreștile chei ale Râmețului, unde razele soarelui pătrund cu greu
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
acesteia întâlnim vârfuri destul de înalte: Vf. Gura Căpățânii (1266 m) și Vf. Căpățâna (1174,3 m) în interiorul ei; Vf. Piatra Crâsnicului (1350,2 m) la nord, la întretăierea hotarelor comunei Mogoș cu comuna Ponor și orașul Baia de Arieș, Vf. Poienița (1437,6 m) în nord la hotarul cu orașul Baia de Arieș, Vf. Piatra Suligata (1262,9 m) în vest, la hotarul cu comuna Lupșa și Vf. Geamăna (1367,7 m) tot în vest la întretăierea hotarelor comunei cu comunele
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
întoarce. Situat între câteva localități de mare interes turistic, printre care Bucium cu vârful Detunata, Ponor sau Râmeț, Lupșa, are și el de arătat câte ceva. Luând-o de la un capăt la altul, vom descoperii mai întâi Poiana Narciselor, o frumoasă poieniță, unde de sute de ani cresc narcisele. În fiecare an în luna mai, aici în poiana străjuită de pădurea deasă, care oferă o binecuvântată relaxare oamenilor din toate zonele țării sau de peste hotare, se desfășoară o serbare care cinstește narcisele
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
satul Geogel (comuna Ponor), unde admirăm biserica principală. O biserică din lemn cu altarul de piatră, construită în secolul al XVI-lea, care mai păstrează vechile picturi de o frumusețe rară. Întorcându-ne în Mogoș, mai facem cunoștință cu vârful Poienița cum este numit de către localnici. În unele hărți Poienița apare ca fiind cel mai înalt vârf din Mogoș (1437 m). Vârful este reprezentat de o imensă stâncă unde si-a găsit adăpost ursul, care din când în când își mai
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
biserică din lemn cu altarul de piatră, construită în secolul al XVI-lea, care mai păstrează vechile picturi de o frumusețe rară. Întorcându-ne în Mogoș, mai facem cunoștință cu vârful Poienița cum este numit de către localnici. În unele hărți Poienița apare ca fiind cel mai înalt vârf din Mogoș (1437 m). Vârful este reprezentat de o imensă stâncă unde si-a găsit adăpost ursul, care din când în când își mai face apariția luptându-se cu vitele și producând uneori
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
intrările orașului, care este pictată de un mare pictor roman Petre Achițenie, monumentul Marelui Poet Național Mihai Eminescu de lângă liceul cu același nume, bustul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din fața Consiliului Raional și a altor locuri deosebite, cum e Poienița Luminoasă - un loc de relaxare și retragere în sânul naturii din afara orașului, a localurilor frumoase și primitoare în număr mare, care fac din acest oraș un loc demn de vizitat, iar oamenii săi primitori și deosebiți, ca și orașul lor
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
Maotei (un afluent firav al Someșului, afluent care trece prin centrul satului actual), împreună cu cirezi de boi și vaci și cete de arcași. Gilas, Tarabostele, fruntaș al pădurilor din ținutul Maotei și cu câțiva luptători se așează împreună cu familia în poienița ce avea să fie denumită Go-ghora. Alți tarabostes tineri s-ar fi așezat pe piscurile dealurilor dimprejur... Familia de uriași de la Podu Gogoronii avea trei copii, doi feciori și o frumusețe de fată pe numele Nimilica, care este descrisă ca
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
rămas o dovadă clară a populării acestor locuri. O altă legendă veche ne spune, că prin aceste locuri a trecut Ștefan cel Mare după o luptă cu tătarii. Pe atunci se întindeau Codrii până aici. Au făcut popas într-o poienița plină cu bujori sălbatici. Acum aceste flori se găsesc numai în sere, crescute artificial și sunt ocrotite de Cartea Roșie, iar nu departe susurau câteva izvoare cu apa rece și limpede ca lacrima ... au băut oștenii apa, s-au odihnit
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
acel colțișor de rai celor mai viteji oșteni, care, în curând, s-au aranjat cu traiul aici, dând naștere unui neam de oameni curajoși și bravi care s-au numit BUJORENI... de la frumoasa floare ce creștea pe atunci în acea poieniță... Arhiva orașului Iași spune că satul a fost înregistrat în anii 1300. În prima atestare 1482. Satul Bujor este o comună în Raionul Hincești situată la latitudinea 46.9225 longitudinea 28.2683 și altitudinea de 79 metri față de nivelul mării
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
Dumitrești este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Biceștii de Jos, Biceștii de Sus, Blidari, Dumitrești (reședința), Dumitreștii de Sus, Dumitreștii-Față, Găloiești, Lăstuni, Lupoaia, Motnău, Poienița, Roșcari, Siminoc, Tinoasa, Trestia și Valea Mică. Comuna Dumitrești este asezată pe cursul mediu al râului Râmnicul Sărat, la vărsarea râului Motnău în acesta, într-o depresiune subcarpatică care poartă același nume, situată în zona de sud a județului Vrancea
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
rătăcit în pădure și, înserându-se, s-a culcat la poalele unui brad; în acest timp a observat o luminiță. Ciulind urechea, a auzit cântecul dulce al unei doine. Fiul uriașului s-a îndreptat spre direcția luminii și într-o poieniță a văzut o fecioară frumoasă care cânta lângă un foc de vreascuri. Era o zână, una dintre dușmanele de moarte ale tatălui său. Văzându-l, zâna s-a speriat, voind sä fugă, dar feciorul uriașului a liniștit-o, spunând să
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
în bazinul pârâului Sărat, afluent de pe dreapta al râului Olt. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanți. "Rezervația paleontologică Golești" are o suprafață de 10,0 ha. Este situată în comuna Golești, sat Poienița în bazinul pârâului Sâmnic. Are drept scop conservarea numeroaselor fosile de vertebrate și, impresiuni ale unor frunze de plante (ulm, salcie, mesteacăn, tei, pin, molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. "Rezervația naturală Mlastina Moșoroasa" are o suprafață de
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Ap. 20 țel. 418218 7860 MORAR IOAN DAN (n. 1964) Oradea, Str. Bicazului Nr. 11 țel. 210098 7866 NEGRUTIU FLOARE (n. 1944) Oradea, str. Aluminei, nr. 78, bl. M2, ap. 6 țel. 160918 7871 OTGON LIANA (n. 1962) Oradea, Str. Poieniței nr. 1 țel. 138348 529 PALL ALEXANDRU (n. 1930) Oradea, Str. Magheru Bl. M6 Ap. 24 țel. 136781 11949 PAP IOAN (n. 1936) �� Oradea, Str. Moldoviței Nr. 7 țel. 144890 623 PASULA CLAUDIA (n. 1967) Oradea, Str. Sovata nr. 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
629906 093347487 0249 SC EVICONT EXPERT '96 SRL Focșani, Bd. Unirii nr. 59 ap. 35 țel. 621127 0300 SC EXPERT 2000 SRL Focșani, Str. Brăilei nr. 49, ap. 17 țel. 230334 0248 SC EXPERT CONT C. D. SRL Focșani, Str. Poieniței nr. 2 ap. 12 țel. 238388 0753 SC GRUP EXPERT MBV SRL Focșani, str. Arh. Mincu nr. 5, ap. 4 țel. 627434 0460 SC KIDS IMPEX SRL Focșani, str. G. Coșbuc nr. 4, ap. 9 țel. 622186 fax: 622186 0135
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
10 țel. 629906 093347487 Tutori de stagiu NENCIU VASILE (E.C) 0249 SC EVICONT EXPERT '96 SRL Focșani, Bd. Unirii nr. 59 țel. 621127 Tutori de stagiu MARIN NICOLAE (E.C) 0248 SC EXPERT CONT C. D. SRL Focșani, Str. Poieniței nr. 2 ap. 12 țel. 230335 Tutori de stagiu LATCAN TOMIȚĂ (E.C) 0135 SC PREST CONT ALFA SRL Focșani, Str. Mugur nr. 22 țel. 233977 092374581 Tutori de stagiu PĂDURARU NICU (E.C) 0136 SC ROBOTEX SRL Focșani, Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
17. Tradiția orală susține că biserica a fost adusă cu mai bine de două secole în urmă din Poiana Răchițelii, unde a fost folosită timp de un secol. Ioana Cristache-Panait a surprins de asemenea tradiția mutării bisericii în Vălari din Poienița Tomii, însă, în lipsa unor însemnări de mutare și datorită existenței anterioare a unei biserici asemănătoare în satul vecin Toplița, cercetătoarea a înclinat să susțină ridicarea bisericii de lemn de la bun început de către vălăreni. O datare exactă se va putea face
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
este înconjurată cu gard de pari. Se intră prin partea de jos, printr-o portiță de lemn. În cimitir se mai păstrează două cruci putrede, sprijinite de gard, cu urme de cioplitură decorativă. Frumusețea crucilor făcute de meșterul Aurel din Poienița Tomii se mai poate admira la crucile de casă sau de mormânt ridicate în curțile gospodăriilor din sat.
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
sau grijile. Iarna, în paradisul de cleștar al pădurii, sau pe luciul argintiu al pậrậului, schiam și patinam, uitậnd de foame și de sete. Vara, colindam pădurile pline cu zmeură, mure, fragi, culegậnd bureți, adunậnd flori sau adăpostindu-ne prin poienițe precum haiducii. Ne aminteam cu plăcere de anii din urmă, cậnd fusesem “hoți” sau “vardiști” și cậnd răscoleam pădurile în cete. Odată, ape rebele au adus cu ele pistoale adevărate, iar noi, în nebunia noastră, visậnd mereu la arme adevărate
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
nouă tranșee, exact în locul indicat de mine. Eram fericită, dar aveam o bucurie și mai mare, aceea a intuiției că posedam un simț în plus față de camarazii mei, care trecuseră nepăsători deatậtea ori pe lậngă un izvor sau printr-o poieniță cu mure. Mi-am pregătit la rậndul meu batalionul și, cậnd soldații oboseau în lupta cu pămậntul dur, secetos, treceam fiecare la post, continuậnd săpăturile. În scurt timp, tranșeele au fost gata, iar eu, în calitate de comandant de pluton, avusesem pretenție
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
14 " Inventarea tăițeilortc "Inventarea tăițeilor" L a sfârșitul celei de-a doua săptămâni În Locul Fără Nume, prietenii mei bolnavi de malarie Își mai reveniseră, cât să se poată plânge de mâncare și țânțari. Stăteau pe doi bușteni despărțiți de o poieniță, loc pe care Îl numiseră ,,sufrageria“. Se dăduseră pe fețe, brațe și picioare cu pudră de termite, pe care Pată Neagră le-o oferise pentru a-i feri de Înțepăturile de țânțari. Pudra era făcută din scoarță de copac sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
s-a terminat, restul poveștii îl scriem noi acasă. Alina: - Mai avem o zi de mers până acasă. (O melodie stranie se aude,licuricii și spiridușii au apărut ). Alina: - Nu ne mai putem rătăci. Paul: - La drum ! Cortină de lumină. Poienița de la marginea de codru de unde au plecat cei trei *** Gigel ( se uită la ceas ): - Am ajuns cu o oră mai devreme. În aceste zile de aventură m-am gândit mereu la calculatorul meu, la mesajele primite... Paul: -Capul repede în
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
putea să miroase așa. Îl ținea de după gât și-și afundase fața în pletele lui. Era așa de bine acolo, așa de cald dar altfel de căldură decât a soarelui încât adormi. Când se trezi, își văzu prietenii dormind în poieniță. Ursei, câinele, stătea acolo și-i păzea, așa cum făcea de obicei la stână, cu oile soarele era sus și îi era foame. Când deschise pumnul, ce să vezi ! Înăuntru era o bucățică mică de pâine albă, pătrată, cât o înghițitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
dreapta drumul forestier, de pe Valea Brădetului. Urcușul devine accentuat, chiar abrupt, prin pădure, către piscul mai îndepărtat, zis al Grohotișului. Pe neașteptate, soarele străpunge radios, prin desimea coronamentului de frunziș, locul lărgindu-se, odihnitor și vesel, într-un luminiș înverzit: Poienița căprițelor! Acum o recunosc, în special după buturuga din mijloc, scobită de intemperii și de ghearele ascuțite ale urșilor bruni, în forma încovoiată a unui jilț domnesc. Ori... În forma unei iesle? Un bărbat tânăr, blond, înalt, cu părul și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]