1,721 matches
-
fi identificate. Figuri ale tradiției școlii istoriografice naționale, David Prodan, Alexandru Zub (istoric al istoriografiei românești) ori Dinu C. Giurescu sunt doar unele dintre numele contrapuse „istoricilor de partid”, unii dintre ei regrupați În fostul institut de istorie a PCR. Polarizarea istoriografiei românești În anii 1980 În jurul reevaluării tradiției revoluționare naționale (transformarea răscoalei lui Horia, Cloșca și Crișan Într-o revoluție) a făcut obiectul unui capitol În cartea lui Katherine Verdery (1991) despre intelectuali și ideologia socialist-națională În România lui Ceaușescu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
marcat În aceeași măsură evoluția școlilor superioare ale partidelor comuniste, separându-le pe cele rămase mai mult integrate În rețeaua internațională (sovietică, est-germană, bulgară) de cele care au căutat o cale diferită de internaționalizare, precum școală de la București. Astfel, o polarizare a spațiului internațional al școlilor de partid, doar schițata la Început, a prins contur În momentul impunerii lor că instituții academice mai mult sau mai putin recunoscute, ceea ce s-a putut observa atât În modul lor de organizare, cât și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fost dizolvarea ambelor centre, dar ea nu fusese propusă decât de cei din Est... Această istorie, aproape de neînțeles În afara granițelor Germaniei, este cu toate astea edificatoare pentu efectele pe termen lung ale regimurilor dictatoriale În republică literelor. Riscul unei noi polarizări politice a câmpului literar, Între un Vest „de dreapta” și un Est „de stânga”, este purtător al germenilor unei noi instituții totale. Unii intelectuali din Vest Încearcau să transforme reunificarea Într-o revoluție, prima reușită În Germania, si sa obtina
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Într-o scrisoare adresată lui Ceaușescu Îi spunea că ei doi sunt singurii oameni liberi din România) i-a atras pe de-o parte unele simpatii În exil (crearea de comitete de susținere, mediatizare), pe de alta a dus la polarizare politică În interior (unele revendicări i-au fost adresate personal, asocierea cu el a fost o vreme protectoare). Mediatizarea disidenților a provocat Însă și gelozia „rezistenților” din exil, tentați să vadă În această schimbare de politică Încă o formă a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
note urmând a fi redactate de cadrele comitetului central; evacuarea restaurantului din sediul Asociației Scriitorilor din București (cunoscut ca loc de tulburări); mutarea Uniunii Într-un alt imobil pentru a o separă de Asociație etc. (SRI, 1996, pp. 221-222). Această polarizare Între elită literară și «partid» nu va lua forme politice explicite decât după 1989. Ea era Întemeiata pe criterii de reprezentativitate diferite, birocratice și polițienești pe de o parte (așa cum o indică sarcina de fișare a scriitorilor trasata funcționarilor de la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Sincronismul» presupune recuperarea decalajului și «sincronizarea» prin imitare cu civilizațiile occidentale, operațiune ce rezervă scriitorilor și culturii un rol determinant. «Protocroniștii», dimpotrivă, erau adepții unei «culturi critice» și ai unei politici protecționiste, justificând implicit izolaționismul ultimilor ani ai regimului Ceaușescu. Polarizarea celor două grupuri intelectuale depășea linia frontului ideologic de partid: la polul liberal și modernist se puteau regăsi foștii intelectuali de partid deveniți figuri importante ale liberalizării literare și intelectuale din anii ’50, protectori ai tinerilor scriitori din anii ’80
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
putem prognoza că homogamia socioprofesională va cunoaște și la noi schimbări de configurație, determinate de diferențele mult mai mari în proprietate și avere decât cele existente în regimul socialist. În acest sens, trei mecanisme majore sunt de luat în considerare: polarizarea în ceea ce privește averea, calitatea vieții și statutul social (marginalizare și chiar excludere socială), acest criteriu având tendința de a-l transgresa pe cel al școlarității; migrația externă, definitivă sau pendulatorie, care poate fi și un factor compensator vizavi de primul mecanism
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anumită atitudine față de școală), fac ca diferite niveluri de școlaritate să fie urmate selectiv de clasele și straturile sociale. În România viitorilor ani este de așteptat o accentuare a disparităților din acest punct de vedere, care reflectă procesul general de polarizare socială în România postsocialistă, în cadrul căruia polarizarea școlară se referă mai ales la faptul că o masă întreagă de copii din păturile sărace nu urmează învățământul obligatoriu. Dar eu cred că sunt suficiente semnale că deja o masă critică a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
niveluri de școlaritate să fie urmate selectiv de clasele și straturile sociale. În România viitorilor ani este de așteptat o accentuare a disparităților din acest punct de vedere, care reflectă procesul general de polarizare socială în România postsocialistă, în cadrul căruia polarizarea școlară se referă mai ales la faptul că o masă întreagă de copii din păturile sărace nu urmează învățământul obligatoriu. Dar eu cred că sunt suficiente semnale că deja o masă critică a progeniturilor elitelor economice și politice din România
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pot fi explicate și prin existența distorsiunilor cognitive ale gândirii automate în percepția, comunicarea și interpretarea interpersonală și a situațiilor și episoadelor familiale; - principalele forme de distorsiune cognitivă sunt: o greșită interpretare a unor semne și semnale (gesturi, sunete etc.); polarizarea sau dihotomizarea în gândire („totul sau nimic”, „ori albă, ori neagră”); suprageneralizarea, extrapolarea de la câteva cazuri la regula generală; viziunea de tunel, adică alegerea unui detaliu și opacizarea tuturor celorlalte, pentru a interpreta întreaga situație prin prisma detaliului selectat; personalizarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
emotive și comportamentale (vezi 9.3.4.). Gândirea automată, bazată pe scheme de gândire preexistente, poate produce distorsiuni în percepția și interpretarea calităților, a intențiilor și conduitelor celuilalt, și, de aici, probleme în familie. Cele mai frecvente erori cognitive sunt: polarizarea, generalizare nejustificată, optica de tunel, personalizarea și minimalizarea-magnificarea (vezi 9.3.1.). Așa încât, terapia cognitivă, fără a neglija interacțiunea și familia ca sistem, se concentrează asupra schimbării cognitive la nivel de individ; - conceptul de circularitate cauzală este central nu numai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gândirii automate a distorsiunilor cognitive (vezi capitolul 9), partenerii cu probleme de înțelegere ar trebui să-și examineze mereu raționamentele și aprecierile unuia față de celălalt. A. Beck (1988) propune chiar exerciții prin care să-și identifice tipurile de distorsiuni (suprageneralizare, polarizare etc.) prezente în propoziții de felul: „Deoarece m-a mințit, nu o mai cred niciodată”, „M-aș fi simțit bine la petrecere, dar soția mea a întârziat”, „Iar a venit târziu acasă, e un iresponsabil”. Notarea minuțioasă a actelor specifice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
capitalist ori forma noastră de guvernământ reprezentativ nu mai promovează visul american, ci, din contră, Îl subminează, stabilitatea sistemului Însuși ar fi pusă la Îndoială - acest lucru Începând să se Întâmple datorită influenței În creștere a corporațiilor asupra politicilor guvernamentale, polarizării crescânde dintre bogați și săraci și continuei Înrăutățiri a situației economice a clasei mijlocii și a muncitorilor americani. Observatorii politici sunt Îngrijorați că un număr crescând de americani sunt alienați de procesul politic, ajungând să creadă că interesele speciale - În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
assimilation), adică perceperea informațiilor care contravin atitudinii noastre ca fiind mai puțin valide și credibile și supralicitarea ca valoare gnoseologică a celor concordante, atunci când subiecții sunt expuși la asemenea informații „amestecate” (suportive și nesuportive, cum se mai numesc), apare și polarizarea atitudinală. Argumentele pro și contra unei atitudini pe care o avem sunt astfel evaluate și manipulate de mintea noastră încât, în loc să slăbească forța atitudinii, o fac mai extremă. G. Munro și P. Ditto (1997) au dat spre evaluare unui grup
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multe probleme psihice, și celălalt care infirma asemenea stereotipii. Subiecții au fost rugați să aprecieze valoarea științifică a celor două studii și să descrie reacțiile lor emoționale la citirea lor. Cum era de așteptat în conformitate cu ideea asimilării distorsionate și a polarizării atitudinale, a reieșit o diferență semnificativă în gradul de evaluare: subiecții cu prejudecăți au găsit mult mai convingător primul studiu, pe când al doilea grup a acordat mai mare putere de convingere studiului ce demonstra lipsa de temei a stereotipiilor curente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
convingător primul studiu, pe când al doilea grup a acordat mai mare putere de convingere studiului ce demonstra lipsa de temei a stereotipiilor curente față de homosexuali. Coroborate cu alte declarații ale subiecților, relatările evaluative sugerează că s-a produs și o polarizare atitudinală, adică s-au intensificat părerile inițiale. În unele cazuri, mesajul promovat cu insistență de comunicator nu numai că nu îți schimbă poziția pe care o ai, dar induce și dezvoltă un punct de vedere opus. Această reacție negativă, numită
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
procesele de comunicare tind să unifice grupul, membrii „devianți” ai lui sunt supuși presiunii de conformare, izolării și respingerii. În cadrul grupurilor mici se produc o serie de fenomene psihosociale cum ar fi sugestia și contagiunea afectivă, gândirea de grup (groupthink), polarizări și conflicte, cunoscute sub sintagma „dinamică de grup”. 5) Structura grupului reprezintă configurația de raporturi între membri, diferențierea acestora în funcție de status-rol. Contează și aici atât rețeaua „obiectivă” - exprimată în grupurile formale prin organigramă -, cât, mai ales, felul în care diferite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
soluția adoptată; membrii grupului tind să se alinieze în dezbaterile ce urmează și în votul final majorității sau persoanelor influente (Baron et al., 1998). Trei fenomene majore s-au semnalat în procesele decizionale de grup, considerate și posibile riscuri: 1) Polarizarea înseamnă că poziția pe care se situează grupul în decizia finală este mult mai extremă decât părerile inițiale. Fenomenul consacrat terminologic ca polarizare decizională nu reprezintă, așadar, așa cum ar părea la prima vedere, împărțirea opiniilor în două poluri opuse, ci
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1998). Trei fenomene majore s-au semnalat în procesele decizionale de grup, considerate și posibile riscuri: 1) Polarizarea înseamnă că poziția pe care se situează grupul în decizia finală este mult mai extremă decât părerile inițiale. Fenomenul consacrat terminologic ca polarizare decizională nu reprezintă, așadar, așa cum ar părea la prima vedere, împărțirea opiniilor în două poluri opuse, ci faptul că opiniile se radicalizează pe parcursul dezbaterilor și se depărtează de poziția inițială. Aceasta se întâmplă nu doar ca medie a părerilor personale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
exemplu, un colectiv de muncitori pornește cu ideea opririi lucrului pentru câteva ore în semn de protest față de conducerea unei întreprinderi, prin discuții se ajunge în final la decizii mult mai radicale: ocuparea întreprinderii, blocarea șoselei etc. Explicația principală a polarizării rezidă în ceea ce s-ar putea numi potențarea reciprocă, un fel de sinergie grupală la baza căreia stau trei factori importanți: a) în timpul discuțiilor se aduc argumente selective care amplifică și radicalizează pozițiile inițiale, omițându-se sistematic dezavantajele și riscurile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
specifice fiecărui episod, se pot desprinde trei mari procese robuste comune: a) constituirea de noi actori politici și de noi identități (uneori actorii își metamorfozează identitățile politice, cum s-a întâmplat în fostele țări comuniste, în particular în Rusia); b) polarizarea grupurilor politice pe parcursul desfășurării evenimentelor; c) schimbarea scalei de contestare politică, de la cea locală la una națională sau chiar internațională. Ne putem întreba, în încheiere, dacă, ocupându-ne de comportamente colective și mișcări sociale la nivel macrosocial, nu am depășit
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rezolvarea nu este evidentă în așa măsură, deoarece ponderea pe care o acordăm fiecărei dimensiuni este în funcție de mulțimea variabilelor școlare implicate. Cum rezolvăm însă problema? În opinia noastră, fiecăreia dintre valorile propuse de Gibb îi corespunde un întreg evantai de polarizări spre alte valori; dacă vom concepe o analiză procesuală, sistemică și profundă, vom putea identifica trasee comune care unesc așa-numite valori-tranzit, valori pe care individul nu le oferă în interrelaționările cu celălalt, dar prin prisma cărora își gândește acțiunile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
studenți pentru a crește eficiența învățării. Când două astfel de echipe se angajează într-un conflict puternic, adesea este greu pentru ceilalți colegi să rămână neutri. Ei tind să fie de o parte sau de alta, ceea ce reprezintă fenomenul de polarizare a comunității. Aceasta este o altă parte a ciclului escaladării care apare de la începutul conflictului și contribuie mai târziu la menținerea acestuia. Forsyth ne prezintă cursul circular al conflictului în grupurile mici; astfel, avem de-a face cu șase faze
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că am avut dreptate în această confruntare; - stereotipiile - când în mod prematur plasăm ceva/pe cineva într-o categorie prestabilită pe baza unei informații incomplete sau incorecte; - efectul halo - o persoană este apreciată pe baza primei impresii făcute; - efectul de polarizare - ne este mai ușor să apreciem totul în „alb și negru”, dar pierdem astfel toate nuanțele de gri (graduarea informațiilor); astfel, orice persoană are și părți rele, și părți bune (chiar dacă în proporții variabile); - ostilitatea autistă - se referă la tendința
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
intre în conflict unele cu altele. Este de așteptat, în anii care vor veni, ca rolul acestui fenomen să fie din ce în ce mai important în ansamblul interacțiunilor sociale; în științele sociale, din ce în ce mai frecvent, nu mai putem cataloga evenimente într-un efort de polarizare (cum ar fi rolul negativ al conflictului), ci fenomene adverse pot fi interrelaționate și folosite pentru dezvoltarea și progresul individului și societății. Ca o sursă importantă a progresului comunicării, conflictul desemnează o focalizare nuanțată asupra acesteia; în ceea ce privește acțiunea educațională de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]