3,246 matches
-
prin viața lor stavillă ereziei, întorcând poporul la Hristos, s-au apucat să aducă această Biserică la nivelul necredincioșilor, s-o modernizeze pe gustul și pe placul lor ș...ț” (p. 91). Uneori, această pledoarie ortodoxistă capă tă savuroase nuanțe polemice, ca în cazul „dialogului” publicistic cu un preot ortodox, contestatar al Tradiției (care, alături de textele scripturistice, alcătuiește fundamentul, miezul tare al Ortodoxiei). Alteori, atinge puncte nevralgice ale modernității sceptice, incapabilă să împace discursul raționalității cu trăirea religioasă: „Ceea ce rezistă în
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
scenă tot sub falduri lovinesciene. Secvența e memorabilă: „Cunoștința cu autorul Jocului secund datează din anii 33-34 ai veacului, de pe când frecventam regulat ședințele Sburătorului. Student în anii de început, îl prețuiam mult pe poet și mă fascinaseră articolele lui polemice din ziare, în limbajul lor foarte specific și elevat. De aceea mă miram foarte să descopăr în chipul unui bărbat tânăr cum era Ion Barbu pe atunci (nu împlinise încă 40 de ani) o figură de om acru și distant
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
a proiectului epic : este un scriitor care își respectă ideile care îi guvernează scrisul. Am spune azi, oprindu-ne asupra cărților sale scrise înainte de 1989 : stilul rebel, inconfortabil, care îi guvernează nuvelele și romanele «de demult» e mai semnificativ, mai polemic, mai dur decât al altor prozatori iubiți de critica literară - de istoriile literaturii la zi. E, în 2014, un scriitor uitat? Mircea Iorgulescu nota în prezentarea numitei nuvele (selectată în antologia din 1981): „Mihai Sin scrie reținut, lapidar în austeritatea
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
a relatat din perspectiva sa aventura aceleiași burse în Frumoasele străine, dar și altora, de pildă Anei Blandiana. Replica nu are tonul unei revanșe însă, ci al unei „corectări”, al unei puneri la punct a detaliilor, a restabilirii adevărului. Spiritul polemic al jurnalistei își adjudecă aici partea leului. Tot așa se întâmplă și în cazul rememorărilor, numeroase, ale începuturilor GDS, presărate cu citate efective din documente (Declarația de constituire a GDS, Proclamația de la Timișoara), pentru o și mai mare acuratețe. În
Forța memoriei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2426_a_3751]
-
decât a lui, totul rămâne în același regim ambiguu autoficțional cu care Emmanuel Carrère și-a obișnuit deja cititorii. Limonov este mai mult decât o simplă biografie ficționalizată, cum există atâtea pe piață, este - am putea zice, riscând o definiție polemică a genului - un tip aparte de autoficțiune. Deoarece condiția esențială și obligatorie de existență a controversatului gen nu este nici identitatea nominală, nici jonglarea cu timpurile verbale (dinspre trecutul autobiografic înspre mai-mult-caprezentul autoficțional), nici măcar încremenirea într-un eu enunțiativ lipsit
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
cei doi par niște simpli bătrâni „hăituiți, înghesuiți în colțul unei încăperi oarecare, nedormiți, ajutându-se unul pe altul să înfrunte moartea, ne-au dat o irepetabilă reprezentație demnă de tragediile lui Eschil ori Sofocle” (p. 280). Dincolo de încărcătura sa polemică, acest pasaj este unul dintre multele exemple ale manierei în care realul transcris, textualizat devine ficțiune. Fiindcă romanul biografic al lui Carrère nu e doar o poveste palpitantă despre un erou real, cu o biografie aproape neverosimilă sau o relatare
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
D Lestine iterare cultura română. Polemice”. primeia, deoarece comentariile sunt Ea a apărut în 2009, la Editura pentru toți cei interesați din aria latină „România în lume” (director executiv - a Europei, din Franța și din Italia, din Gheorghe Dragomir, care a inițiat Portugalia. De aici, formularea
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
Cum lumea era mică pe atunci, iar lumea gazetăriei și mai mică, e foarte probabil că autorii articolelor, în general nesemnate, nu erau greu de aflat; și probabil că ar trebui să trecem atît conferință niciodată publicată, cît și notița polemică din Constituționalul, în beneficiul lui Maiorescu. Polemică are un ecou în ziarul ieșean Era nouă, de orientare junimista și el, care replică lui Delavrancea că nu înțelege argumentele logicii elementare: "Cînd dl. Maiorescu esplică pentru ce toate formele politicii nu
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
lumea gazetăriei și mai mică, e foarte probabil că autorii articolelor, în general nesemnate, nu erau greu de aflat; și probabil că ar trebui să trecem atît conferință niciodată publicată, cît și notița polemică din Constituționalul, în beneficiul lui Maiorescu. Polemică are un ecou în ziarul ieșean Era nouă, de orientare junimista și el, care replică lui Delavrancea că nu înțelege argumentele logicii elementare: "Cînd dl. Maiorescu esplică pentru ce toate formele politicii nu înseamnă nici un progres real și ne produc
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
ceremonial erotic, Onisim Colta visează o formă înaltă de mîntuire prin actul artistic. Dar visul lui nu este nici unul crispat existențial, și nici unul bigot din punct de vedere moral. Manipularea codurilor artistice, vocația de prestidigitator în relația cu limbajul, scepticismul polemic și memoria culturală, demonstrațiile silogistice și ironia implicită, fac din el un postmodern în cel mai exact înțeles al cuvîntului. Iar spiritul posac al unui eventual muzeu, încă fidel unor principii îmbătrînite, are în Onisim Colta, sub aparența inofensivă a
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
trebuia și el să-și închine toate făgăduielile tinereții sale culpabile de noutate și îndrăzneală, cu o bănuială de aventură sublimă". F. Aderca apare prins între corzile prodigalității, facilității și maimuțărelii: "Dar romanele, nuvelele, eseurile, foiletoanele, traducerile sau contrafacerile și polemicele lui F. Aderca (tip arțăgos și ritos, gata să-i sară capsa din senin din iarbă verde, dar numai pe pricini transcendente) l-au mînat mai departe, risipit și excesiv, pe cărările blestematei de îndeletniciri vag denumită a "publicisticei" (cea
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
credit cît unui medic și care a pus totul la cale". De fapt, Eminescu ar fi fost perfect sănătos ("Eminescu era sănătos psihic în clipa arestării lui" și alte astfel de aprecieri cu vizibile tente grobiene stilistic). Dl. Cernăianu discuta polemic chiar cu dl N. Georgescu care, într-o carte a d-sale transcria ceea ce notase Maiorescu în jurnal că venind Eminescu la el în acea dimineață fatală i-a oferit cinci lei pentru trăsură, dînd indicații birjarului asupra destinației: "Zău
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
Ruxandra Cesereanu; Elita culturală română și problema identității naționale - comentariu de Victor Neuman la o carte cu această temă a sociologului maghiar Pászka Imre, apărută la Budapesta, și pe care am dori să o citim și în românește; un articol polemic al lui Livius Ciocârlie) fiindcă a citit și i-au plăcut grozav cele două volume anterioare coordonate de Smaranda Vultur. Istorie trăită, istorie povestită (Ed. Amarcord, 1997), avînd ca temă experiențele de viață ale deportaților în Bărăgan din 1951-56, și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
searbăd, uscat. Nici E. Lovinescu, care notifica "degetul de lumină" al lui T. Maiorescu, nici G. Călinescu care-i înregistra cu ajutorul unui alfabet mitologic pe o seamă de însemnați contemporani, nu se abăteau de la regula scriiturii în care, alături de corzile polemice, vibrează și cele ale admirativei recunoașteri. "Admirația, scria Camus, e suprema bucurie a înțelegerii". A admira din cînd în cînd nu e o rușine, a nu admira niciodată e o infirmitate.
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
instituțiilor". De instituții, nici vorbă. O perie mai mare decît Casa Scînteii acoperă coloana rezervată ilustrului scriitor-gînditor-aspirant politic". Ca și: "C. I. Gulian, cioclul filozofiei românești, se ocupă acum de... mituri. Într-o cronică ce se vrea "a ideilor", intitulată polemic "Spiritualizarea primitivilor și primitivizarea spiritualiștilor", îndrăznește să combată tezele "interpretului misticizant" Mircea Eliade. O face ca la București. Ca la Academia lui. Cu argumente din Lenin. De altfel, după moartea lui Stalin, aceasta e moda. Lenin devine acum referința supremă
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
literare sînt cele mai multe dintre cărțile mele, cronici care - cum bine s-a observat - se situează mai aproape de înțelegerea genului așa cum s-a practicat de către criticii din generația anterioară, nu Ș. Cioculescu, de pildă: mai aproape de studiu, de dezbatere, cu inserții polemice în segmentul de "critică a criticii" care nu lipsește din niciuna din aceste ample comentarii [...] Istoria literară este un alt domeniu de care mă simt apropiat, dar nu istoria factologică sau cea impregnată de pasiune ideologică, așa cum o practicau istorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
și definitivă a literaturii actuale românești". Și cum discursul de recepție al lui Blaga fusese Elogiul satului românesc, suveranul s-a referit la literatură avînd filonul în sat, amintind Sămănătorul și Viața Românească de la începutul veacului. "Dar azi, stăruia suveranul polemic, cînd literatura se zbate să-și găsească o nouă cale, descătușată de acel calapod sentimentalo-rural - necesar poate la începutul veacului, dar o adevărată piedică pentru marile creații - vine Lucian Blaga și ne arată cum trebuie priceput satul. E o adîncă
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
face parte dintr-un întreg, ca expresie a unei conștiințe critice ne-scindate și ne-labile și ca document al unei epoci literare. Un critic calm în lupta de idei Volumul Lumea criticului are trei compartimente. Primul cuprinde intervenții - inevitabil polemice - în discuția publică privind literatura română de azi. Al doilea - cronici literare, din care nu lipsesc dezvoltările teoretice. Iar al treilea - evocări. Reacțiile lui Gabriel Dimisianu la dezbaterile care animă viața noastră literară sunt întotdeauna așteptate cu interes și primite
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
Regman, Monica Lovinescu, S. Damian, Alex. Ștefănescu ș.a. Unele judecăți ale acestora își mențin valabilitatea, altele n-au fost confirmate de timp, s-au perimat. Sigur, dacă Virgil Sorin ar fi decelat și texte mai puțin laudative și chiar critice, polemice, cartea, inclusiv autorii incluși, n-ar fi avut decât de câștigat. Oricum, dorința medicului psihiatru Virgil Sorin de a oferi portretele psihologice ale creatorilor și confesiuni ale acestora despre "resorturile intime" ale carierei lor artistice s-au împlinit în bună
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
formulare, întărind cuceritoarea pledoarie pentru cunoaștere și măsură a compromisului inevitabil. Un film dominat de Maja Komorowska, înger păzitor al unui puști (autorul însuși!) pe care-l inițiază în tainele supraviețuirii în demnitate, la vreme de stupidă restriște. Originala ecranizare polemică a piesei scrisă de Ioan Paul II Frate al Dumnezeului nostru (Polonia, 1997) enunță interogații legate de o veche dilemă - credința în Artă sau în Dumnezeu, dar și privind descoperirea vocației: creația cu trufie demiurgică ori caritatea și umilința conform
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
cîteva mii de cărturari și studenți preocupați de filosofie ("se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge?"), eseul lui B. Fondane consacrat lui Stéphan Lupasco trebuie tipărit. Căci, spune traducătorul în prezentare, chiar dacă atitudinea eseistului e polemică, e de presupus că, dacă nu ar fi fost ucis la Auschwitz, Fondane și-ar fi revizuit, cum s-a întîmplat cu mulți filosofi existențialiști după război, concepția: Este semnificativ că, în timp ce au intrat în desuetudine curente filosofice în mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
aflându-se în Muntenia și Oltenia. Odată efectuată această minuțioasă statistică, cercetătorul purcede la o discutare comparativă a lor și la prezentarea motivelor, a personajelor, a conflictului, a elementelor ce le conferă literaritatea. În același timp, trece în revistă, uneori polemic, opiniile istoricilor literari și ale folcloriștilor ce s-au exprimat în materie. Toma Alimoș apare când ca boier, când ca haiduc (voinic, viteaz), când ca pribeag sau cioban. El este înzestrat cu toate calitățile: omenie, bunăcuviință, bărbăție, spirit cavaleresc, pedepsindu
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
Cronicar Marin Mincu are o problemă Problema lui Marin Mincu este că nu citește cu atenție textele pe care le comentează, grăbindu-se cu opinii polemice doar de amorul polemicii. În COTIDIANUL din 22-23 septembrie, M.M. se răfuiește, în cunoscutul său stil categoric și arogant, cu o replică dată de N. Manolescu lui Al. George. Mincu nu bagă de seamă că nu e vorba, nici în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
cartea lui D. Vatamaniuc, de la Editura Minerva, 1996). Prezența tuturor acestor luări de atitudine între copertele unui volum permite, cum spuneam, conturarea profilului autorului de cronici Zigu Ornea, un individ european, un moderat, susținător al idealurilor democratice, insensibil la exagerări polemice balcanoide sau la entuziasme mistice, un profesionist de o corectitudine ireproșabilă. Caracteristici care lipsesc, dacă ne putem exprima așa, cu prisosință prin anumite puncte (de influență) ale peisajului culturii românești. Zigu Ornea - Polifonii, Editura Polirom, Colecția Ego, Iași, 2001 Amintirile
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
prin factorii care o limitează, o reduc, o compromit. Dar versurile Irinei Mavrodin își îngăduie a urma un traseu contrar. D-sa își asumă golul doar ca un punct de plecare, pentru a-l combate, pentru a-l umple, subiacent polemic, cu o substanță imagistică și spirituală proprie. Nu deplețiunea o interesează, ci, dimpotrivă, modalitățile de-a o curma. Pornind de la un concept al lui Maurice Blanchot, "punctul central", poeta își propune, după cum singură mărturisește, a-și însuși "o figură punctiformă
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]