785 matches
-
tu, n‐ am ce da la cai, mănâncă numai jeregai și turte vechi, cu mucegai. Gândești că ai tocmai ce n‐ai și stai pe gânduri. Cât să stai? Mă țin de tine ca un scai, ca de bandit un polițai. Am căpătat și guturai și nu mai am cuvinte‐ n grai să te curtez ca orice crai... CONFLICTE Dar să intrăm în ale vieții miezuri; e plină lumea asta de conflicte: unii se bat, iar alții dau edicte, omoară unii
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
dar bătrânul vulpoi Băsescu, a prins de veste la timp, făcut rocada cu Stolojan și a câștigat președinția hăhăind de prostia românilor. Se mirau toți apoi, cum de Fătuloiu a ajuns șeful Poliției Române, deși cunoscătorii îl apreciau drept un polițai mediocru. Aceiași cunoscători bănuiesc, că Fătuloiu l-a șantajat pe Băsescu, cu probele pe care le deținea împotriva sa. Dar după prima la stânga, este îndepărtat din Poliție, în contextul scandalului legat de mașinile Logan, dar nu trimis la munca de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ridicată în aer și picioarele i-erau... — Iisuse! exclamă șoferul, vizibil impresionat. Și ce dracu’ facem noi acum? Era o întrebare care îl chinuise și pe Wilt. Probabil trebuia să cheme poliția. Șeful de echipă îi confirmă ideea. — S-aducem polițaii. S-aducem o ambulanță. S-aducem pompierii și să facem rost de-o pompă. Pentru numele lui Dumnezeu, aduceți de undeva o pompă! — Pompa n-ajută la nimic, zise șoferul. N-o să ajungi niciodată să pompezi afară tot cimentul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
sâcâi îngrozitor cu toate grijile astea pe care ți le faci! — Dă-mi voie să-ți spun ceva. Tu mă îngrijorezi, cu atitudinea asta nenorocită față de bunurile altor oameni! — Proprietatea e furt. — Da, cum să nu! Adu-i numai pe polițai și încearcă să-i faci să judece așa după ce reușesc să se prindă ce vrei să zici. în țara asta curcanii nu se joacă dacă e vorba de furt. Curcanii nu se jucau cine știe ce nici cu trupul bine hrănit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ne lase cu gunoiul cât casa) o pornește și el, cu pași caraghioși de copil care învață mersul, la crâșma lui Tănase, mai în jos pe Stelea Spătarul. Cum peste drum e secția de poliție, se mai ceartă și cu polițaii care-și beau pe repede nesul. Acum, de exemplu, sunt în actualitate listele de securiști din Academia Cațavencu: ce vrea, domn’e, cu listele alea, ce mare căcat, nu-i știi și fără asta pe ăia care te-au turnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
muncă? Mărite domn, nu eu, da’ copiii mei pot să aibe altă viață-n țara asta... Fie-ta și gineri-tu nu mai așteptă răspuns la cererea aia de emigrare? Aici nea Petrică se uită bănuitor, cine dracu-i spusese polițaiului că fie-sa și-a pus actele pentru Canada? Tot eu i-oi fi spus, când beau un păhărel mai mult nu știu ce dracu’ m-apuc să spun. Petrică își bea repede vodcuța, își înfundă cu foile ziarului buzunarele paltonului lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
coliviile. De fapt eu știam tot, de la nouă dimineața când am primit telefonul la birou: Alo, domnu’ Lavric? Să trăiți, sunt maiorul Pestrițu. (Mie orice întâlnire cu autoritatea îmi strânge inima parc-aș fi făptuit ceva.) Zina îl rugase pe polițai să mă sune de pe mobilul lui, să mă anunțe că trebuia să plece. Asta nu se obișnuiește, el totuși a cedat, mi-a dat scurt comunikat-ul, Aveți un mesaj de la o tânără Zina, dânsa trebuie să plece urgent din oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
și a luat fularul de pe capul statuii lui Confucius. I-a plăcut să cânte Pune-ți biciul jos pe străzile pe care a înfruntat forțele de poliție. A simțit că viața era plină se semnificație atunci când l-a întrebat pe polițai, în fața mulțimii: Tu ești chinez? Cum poți suporta asta, când mama și sora ți-au fost necinstite, iar fratele și tatăl uciși de către japonezi? Pericolul i-a oferit ocazii să-și arate caracterul. Ești prea slab, îi va zice ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
și Tang Nah îi ducem pe cei doi la cea mai apropiată secție de poliție. Noi presupunem că ricșarului i se va face dreptate la secție. Însă suntem dezamăgiți. Cine îți dă dreptul să te iei de un străin? urlă polițaiul-șef la Tang Nah. Ar putea fi un investitor și noi nu putem face îndeajuns ca să se simtă ca acasă. Ești chinez? țipă Tang Nah. E obligația ta să ajuți un alt chinez atunci când e tratat rău! Tot trupul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
putea fi un investitor și noi nu putem face îndeajuns ca să se simtă ca acasă. Ești chinez? țipă Tang Nah. E obligația ta să ajuți un alt chinez atunci când e tratat rău! Tot trupul lui Tang Nah se cutremură atunci când polițaiul îl eliberează pe rus și îi dă amendă ricșarului. Un lung răstimp, Tang Nah nu e în stare să vorbească. Ne continuăm plimbarea. Însă starea noastră de spirit s-a schimbat radical. Mirosul gardeniilor nu mai e dulce, iar priveliștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
la Închisoare. Nu și Grabenko. Mama lui de porc! Vasăzică el mă pândea, mă chinuia, mă trata de bolșevic, de trimis-cu-misie de la Moscova - el! El care, după ce Împușca parașutiștii... Și uite-l colonel la ei, la Secu - candela lui de-de-de polițai până-n măduva sufletului! - Nu-i rău zis: măduva-sufletului... - Dar spune și tu, nu-i strigător la cer: unii s-o tragă, s-o tragă mereu, deși n-au făcut nici un rău, iar răii să fie totdeauna acolo unde-i profitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
acoperit de văl până la ochi. — Ce-ai zis? — Dacă ministrul Madani locuiește sau lucrează acolo... — Da. Acolo are biroul; peste cinci minute, la opt fix, o să sosească. Și-acum, circulă! Gacel încuviință în tăcere, traversă din nou strada, urmărit de polițaiul derutat, ce-și pierduse pentru moment ritmul activității, și se opri să aștepte la marginea plajei. Exact după cinci minute se auzi urletul unei sirene, își făcură apariția doi motocicliști urmați de un automobil negru, lung și greoi, și toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și a trebuit să trag iarăși toate fermoare și să desfac capsele. Când am ajuns În piața Camden, se făcuse 11 jumătate. Am parcat dubița pe o stradă lăturalnică, unde știam că nu va fi atacată de bandele prădalnice ale polițailor de la circulație (cred că, mai nou, Consiliul local Îi crește printre lupi, ca să fie cât mai feroce) și am pornit-o agale Înapoi, către zona unde piața se Înghesuia În jurul stăvilarului Lock. Din motive cunoscute doar de ele, magazinele Înșirate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
chiar În acea clipă și din el ieși un bărbat greoi și cu un aer meditativ, Îmbrăcat Într-un costum cenușiu care nu-l prindea deloc. Dacă n-aș fi știut deja că e reporter, aș fi bănuit că era polițai. Lou rămase În picioare În pargul Încăperii. — Acum pleacă, zise ea, fluturându-și brațele de parcă ar fi gonit o găină. Ai primit ce căutai. — Poate doar o vorbă cu doamna aceasta..., spuse el, plin de speranță, În direcția mea. Lou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
și relaxat de confidențe. — Nu, asta sună foarte neplăcut, am zis. Ce-ai zice de un fast-food sau ceva de genul ăsta? Am sugerat un fast-food, pentru că știam că polițiștii considerau cafenelele drept prea puțin macho pentru imaginea lor. Nici un polițai de la TV n-ar fi intrat nici mort Într-o cafenea. — Nu-ți pot da o oră anume, pentru că nu știu când o să fiu liber, spuse el, cu o voce hărțuită. Am presupus că se referea la faptul că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
niciodată ca genul de persoană care să invite ofițeri de poliție la masă. „Vă rog, intrați, d-le sergent. Doriți un aperitiv?“ Va trebui să am grijă să nu pomenesc nimănui faptul că, printre cunoștințele mele, se număra și un polițai. Sau, aș putea foarte bine să zic că a intrat cu forța la mine, m-a bătut și-a Încercat să-mi pună droguri În casă. După cum stăteau lucrurile În nordul Londrei, În zilele noastre, oricine ar fi dat crezare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
În râs. — Sfinte, o clipă, ai reușit să mă duci, zise el Într-un final. Te pricepi de minune la d-astea. Mai știi când mi-ai povestit că... — Nu, Tom. Nu e o poantă. Am sărutat Într-adevăr un polițai. A doua oară mi se părea mult mai ușor să rostesc asta. Urmă o pauză oribilă. — Nu te cred. — Pe bune. — N-ai pic de rușine, femeie? tună el. Nu există nici o limită pentru depravarea ta? Doamne, dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
rostesc asta. Urmă o pauză oribilă. — Nu te cred. — Pe bune. — N-ai pic de rușine, femeie? tună el. Nu există nici o limită pentru depravarea ta? Doamne, dacă ar fi fost un popă, mai că aș fi Înțeles, dar un polițai... Vocea Îi căpătă alt ton de Îndată ce cârmi spre curiozitate ordinară. — Și, ia zi, te-a Încurcat casca? — Nu purta uniformă, tâmpitule. Nu sunt chiar atât de desfrânată. Era În haine obișnuite. La propriu. Și-o să-ți placă la nebunie chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ea fiecare carte. — Sărăcuțul de tine. — A fost Îngrozitor. Nu atât cărțile, cât discuțiile de după, deși au fost și câteva volume scârboase. E mai Înțelept să nu mă gândesc la asta, zise el, strângând din umeri. Ia spune, săruta bine polițaiul tău? — Mm, foarte bine. Doar că mi-a lăsat impresia că nu mai făcuse asta de ani de zile. Pun pariu că Daphne e genul de feministă care e Împotriva sexului cu penetrare pentru că Îl consideră invaziv. Probabil că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
În pat, dar nu se așteaptă să le achiți tu nota de plată la restaurant. Aici, mersese cam prea departe. — Gata, stimabile, În seara asta, e rândul tău, am spus cu hotărâre. Tom se stropși indignat. — Păstrează chestiile astea pentru polițaiul tău, Îmi aruncă el pe un ton răutăcios. Nu-i așa că au un fond special pentru divertisment? — Mă Îndoiesc. Nu e decât sergent. Dar sărută bine, ai? — Nu mai fi așa de libidinos! N-ai vreo Întâmplare interesantă din viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Jeff, așa că l-a trosnit În cap cu pancarta pe care o căra, Înțelegi? „Jos cu armata“ scria pe ea sau ceva de genul. Ticălosul ăla, săracul de el, a suferit o comoție, dar asta nu i-a oprit pe polițai să-l umfle și pe el. Porcii fasciști, adăugă el din reflex. Se părea că unele năravuri căpătate În anii de socialism militant erau mai greu de corectat decât altele. M-am uitat la Tom, a cărui gură era ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
că nu sunt puține. Am pornit-o agale spre Camden, ușor amețită și fluierând În surdină. Zărindu-mi reflexia Într-o oglindă uriașă din vitrina unui magazin, m-am oprit o clipă ca să-mi verific ținuta. Pentru o gagică de polițai, n-arătam prea rău. Apoi, mi-am dat seama că era În fața salonului Satins, unde lucra prietena lui Naomi. Profitând de vremea caldă, ușa era deschisă. Mi-am strecurat capul Înăuntru și-am văzut-o pe Cath stând la biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cu privire la lămurirea chestiunii derivate a ecuației de ordin penal, dacă viața celui cardit fusese ori nu, pusă în primejdie. Spre disperarea câtuși de puțin mascată, a lui nenea Sandu Chituc, alias Kojak, a.k.a Moș Magiun, bătrânul și hârșitul polițai de proximitate care, pricopsindu-se cu acest plocon de caz, prin delegare forțată de la șefii săi, procedase până la sfârșit, în vechea și înțeleapta tradiție judiciaristă anizotropă, a fostei Miliții Populare. Adică, împăcase ambele părți și propusese Procuraturii închiderea dosarului de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ne trimit pe noi la muzeu, bre, fiindcă nu mai au oameni disponibili, iar acolo se pare că e vorba numai despre furăciune curată, fără violență, oftase nea Sandu. Acum, Avocatul își atârna pupilele micșorate, de ochii bătrânului și hârșitului polițai, aducându-și aminte de o expresie dragă aceluia (Dom'le, cum mai lucram noi, pe vremuri, cot la cot, la meserie, milițian și procuror, nu polițist și parchetar, ca astăzi! aluzie străvezie la schimbarea denumirii instituțiilor represive dominante, Poliție-Miliție și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ai Îngerului care vorbise pașnic, apărând drept în mijlocul încăperii în care se prelungea acel interogatoriu-maraton, încrucișat. Tu..., tu..., tu! Tu, de unde-ai picat!? Nu mișca! Nu respira! Nu te-nclina! Că trag...! Actele tăle! somează, uluit, agentul. Mirarea extremă a polițaiului se explică perfect prin aceea că, la debutul oricărei proceduri nepublice, de anchetă, ori el ori nenea Sandu, obișnuiau să încuie cu cheia ușa metalică, blocând astfel orice posibilitate de acces. Sau, de evadare! Din doi pași, Mânecuță este la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]