653 matches
-
dar ulterior aceasta a fost închisă, fiind scoasă în pridvor. Naosul ocupă spațiul cel mai mare din ansamblu. Are o boltă înaltă, frumos arcuită, retrasă de la pereți pe grinzi sculptate cu brâu în "funie". Altarul, dispus spre răsărit, are formă poligonală, iar tavanul boltit se racordează cu pereții prin trei fâșii înclinate. Turnul-clopotniță măsoară de două ori înălțimea navei bisericii având o siluetă deosebit de zveltă. El are baza în patru laturi, ca de deasupra clopotelor acoperișul de șindrilă să zvâcnească în
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
lemne carbonizate. Acoperișul de tablă l-a înlocuit pe cel de șindrilă, foarte probabil în urma unei reparații din secolul 20. Construcția avea planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Altarul se termina poligonal, în cinci laturi, și era îngustat față de pereții laterali ai naosului. Naosul era treflat, dat de două abside laterale. În interior, naosul era acoperit cu o cupolă pe pandantivi. Aceste atribute ale naosului, puțin caracteristice bisericilor de lemn tradiționale, au
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
la executarea construcțiilor provizorii, a magaziilor, depozitelor sau a altor construcții de mică importanță. La construcțiile agrozootehnice, când lemnul este material local, structura de rezistență se execută din lemn. Stâlpii din lemn pot avea în secțiune transversală formă circulară sau poligonală, pot fi realizați dintr-un singur element sau din mai multe elemente solidarizate între ele. Stâlpii din zidărie sunt utilizați la diferite tipuri de construcții de imporanță redusă. Stâlpii din zidărie de cărămidă trebuie să aibă latura secțiunii transversale de
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
se pot realiza prin turnarea betonului la fața locului (monolit) sau prin prefabricare. Stâlpii clădirilor civile și industriale realizați monolit au în general, secțiunea transversală de formă pătrată sau dreptunghiulară și mai rar. În forma de T, I , circulară sau poligonală. Stâlpii prefabricați pentru a rezulta de greutate cât mai redusă, tubulară sau compusă au secțiunea transversală sub formă de T, I tubulară sau compusă. (cu goluri, cu zăbrele etc.) Acoperișurile elemente de construcții care închid clădirile la partea superioară, cu
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
contraforți în trepte, doi perpendiculari pe colțurile fațadei principale și câte doi pe fiecare latură. Pe peretele sudic s-au practicat două ferestre înalte și înguste, terminate în arc frânt, care valorifică armonios și simetric spațiul dintre contraforții exteriori. Corul poligonal are patru ferestre similare cu cele ale navei, terminate în arc frânt. Rozetele din partea superioară a ferestrelor corului apar în adevărata lor splendoare ornamentală, fără a sancționa în vreun fel restul construcției. Dimpotrivă, modalitatea lor de realizare oferă bisericuței din
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
în cheotori netede, bisericești. Structura de lemn stă pe o fundație de piatră care preia denivelările terenului, în partea răsăriteană soclul ridicându-se la 1,5 m. Planimetric, construcția are corpul biserici alungit, terminat spre răsărit cu un altar decroșat poligonal. Pronaosul este și el terminat poligonal, spre apus. Acoperișul are coama înaltă și poale duble la streșini, în genul bisericilor poloneze și ucrainiene, carateristică întâlnită și la bisericile de lemn din Maramureș. Streșinile sunt prelungite mult în afară, la cca
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
lemn stă pe o fundație de piatră care preia denivelările terenului, în partea răsăriteană soclul ridicându-se la 1,5 m. Planimetric, construcția are corpul biserici alungit, terminat spre răsărit cu un altar decroșat poligonal. Pronaosul este și el terminat poligonal, spre apus. Acoperișul are coama înaltă și poale duble la streșini, în genul bisericilor poloneze și ucrainiene, carateristică întâlnită și la bisericile de lemn din Maramureș. Streșinile sunt prelungite mult în afară, la cca 1,5 m, pentru protejarea pereților
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
fost extins spre vest (probabil în 1858), clopotnița închisă, prevăzută cu fleșă zveltă, învelită în tablă, a rămas pe loc, spre interiorul navei. Edificiul, acoperit cu țiglă, se inscrie tipologic în categoria construcțiilor dreptunghiulare, cu absidia altarului și pronaosul nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Două intrări, amplasate pe latura sudică, asigură accesul în sfântul lăcaș. Cu prilejul restaurării din 1935 (se luase in calcul și posibilitatea ridicării alteia mai trainice, din piatră), fațadele au fost tencuite, iar suprafața interioară a bârnelor
Biserica de lemn din Bacea () [Corola-website/Science/317272_a_318601]
-
puțului de 60 m adâncime, pot fi înca admirate în aripa de sud-vest a castelului. Un masiv turn de observație domină celelalte clădiri, amintind că odată castelul înfrunta numeroase și grele bătălii. Aspectul exterior sobru și impunător, zidurile crenelate, turnurile poligonale, contraforturile masive și, nu în ultimul rând, poziția sa dominatoare ne spun multe despre menirea mai puțin reconfortantă a castelului. Impresiile lăsate de aspectul extern, sunt răsturnate odată cu accesul în spațiile interioare. O scară monumentală ne conduce spre încăperile regale
Castelul Saumur () [Corola-website/Science/315687_a_317016]
-
aspect planimetric, biserica are planul dreptunghiular, cu lungimea considerabil mai lungă decât lățimea. Absida altarului, decroșată, este prevăzută cu două cămăruțe laterale, una în partea de nord, servind ca proscomidiar și alta în partea de sud, servind ca diaconicon. Forma poligonală, cu șapte laturi a absidei altarului conferă bisericii de lemn din Bărboși statutul de unicat printre bisericile de lemn din județul Mureș. Intrarea se face pe latura de vest și duce spre un mic coridor. Pronaosul este despărțit de pronaos
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
Deasupra ocnițelor mari de pe pronaos și a firidelor alungite de pe abside sunt mici ochiuri unde au fost amplasate discuri de ceramică smălțuită. De asemenea, și sub cornișă se află un brâu de discuri ceramice colorate. Turla bisericii are o formă poligonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea se sprijină pe acoperișul naosului prin două baze stelate. Are patru ferestre dispuse în punctele cardinale și mici contraforturi pe diagonale. Pe laturile turlei se află un rând de firide alungite, două rânduri
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
votiv. Intrarea făcându-se astăzi pe sub o arcadă sprijinită pe doi stâlpi marginali mari, fixați în ziduri. Naosul are două ferestre mici cu ancadramente gotice pe absidele laterale semicirculare. Deasupra naosului se află o turlă înaltă, cilindrică pe interior și poligonală pe exterior, și care se sprijină pe două rânduri de pandantivi în stilul tradițional moldovenesc. Catapeteasma este din lemn și datează din epoca lui Constantin Racoviță. Prin dispunerea sa avansată au fost create cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. Altarul
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost adusă din localitatea Văleni, comuna Călățele în anul 1931. Edificiul este de mici dimensiuni și se compune dintr-o absidă poligonală, având în ax un unghi ascuțit, naos acoperit cu o boltă semicilindrică și pronaos, peste care se află turnul clopotniță. Absida altarului este decroșată față de navă. Clopotnița este prevăzută cu o galerie, decorată în partea inferioară cu un motiv de
Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/310145_a_311474]
-
veche a localității a fost ridicată, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, și biserica din Brâznic, sat situat la sud de Mureș; lăcașul, închinat „Cuvioasei Parascheva”, figurează pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03271). Prin absida-i nedecroșată, poligonală cu trei laturi, și nava de dimensiuni modeste, se înscrie, tipologic, în categoria edificiilor ecleziastice de plan dreptunghiular. Clopotnița poziționată pe axul acoperișului, și-a făcut apariția abia în secolul al XIX-lea, prilej cu care s-a procedat și
Biserica de lemn din Brâznic () [Corola-website/Science/316917_a_318246]
-
argumente care demonstrează că aici a existat o biserică în primele decenii ale secolului al XV-lea. Pe latura de sud a actualei biserici, la exteriorul altarului, se observă urmele unei fundații mai vechi, care a aparținut altarului de formă poligonală al primei biserici. Existența Bisericii Sfântul Nicolae din Suceava este menționată pentru prima dată într-o însemnare în limba slavonă pe un Tetraevanghel aflat în colecția Sfântului Sinod din Sofia, care a fost dăruit acestei biserici în anul 1519 de către
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
0.50 m), cu Deisis, pictură pe pînză aplicată pe lemn, de o valoare artistică excepțională, ca și icoanele împărătești, din 1770 (Isus Hristos, Maria cu pruncul), datorate osârdiei monahului Chiril de la Plăișor. Pereții lăcașului, de plan deptunghiular, cu absida, decroșată, poligonală cu cinci laturi, au fost tencuiți la interior și nu știm în ce măsură ei păstrează decor pictat, realizat după reconstruirea acesteia. Dintr-o pisanie, aflată sub icoana de hram, s-a mai putut culege știrea că fruntariul a fost zugrăvit, în
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
apar primăvara - vara în aprilie-iunie, și toamna - iarna în septembrie-decembrie și cresc doar în cicluri de 20-30 de ani, după care dispar complet. Trufele au forma unui tubercul de cartof, rotundă sau ovoidă, cu protuberanțe sau circumvoluțiuni mari de formă poligonală. În comparație cu celelalte specii de ciuperci comestibile, trufele nu au pălărie și nici picior. "Ascocarpul" (fructul comestibil), este constituit din "peridium" (scoarță exterioară), fină sau învelită cu solzi și "glebă", are gust și miros foarte plăcute. Ascocarpul este, de asemenea, alcătuit
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
consemnat de meșterul lucrărilor. În aceeași etapă de renovare a fost închis accesul de pe partea de nord (lucru puțin obișnuit) și a dispărut portalul sculptat de pe această parte a clădirii. Monumentul este construit după un plan dreptunghiular, cu absidă decroșată poligonală și bolți semicilindrice. Pictura are cel puțin două etape. Prima datează din 1804, realizată în absidă incluzînd și o amplă compoziție a catapetesmei, autor fiind zugravul Nicolae Popa. În 1861 cunoscutul Porfirie Șarlea din Feisa a zugrăvit suprafețele rezultate în urma
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sânbenedic () [Corola-website/Science/315866_a_317195]
-
marcată prin incinta brazilor, plantați în 1925. Pereții păstrați ai lăcașului, realizați din câte 7 bârne, petrecute în ,coadă de rândunică”, și console cioplite, ce depășesc cu o jumătate de metru nivelul îmbinărilor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Altarul, conservă la interior acoperirea originară, constituită dintr-o boltă în leagăn și trei fâșii curbe, pentru naos refăcându-se o îngustă boltă semicilindrică, racordată, printr-un timpan, cu restul tavanului drept. O clopotniță scundă, cu coif
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
artilerie sau bastioane, iar rolul unui turn de asemenea proporții și, mai ales, astfel plasat ar fi fost minor. Turnurile de apărare componente ale incintei a III-a erau adaptate armelor de foc (archebuzelor), dar forma lor prismatică (rectangulară sau poligonală) nu asigura cea mai bună protecție contra artileriei în curs de perfecționare. În decursul timpului, acest turn a suferit o serie de reparații și modificări, lucrările de fortificare a incintei Cetății Sibiului fiind continuate în cea de a doua jumătate
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
din piatră fiind înclinată pe direcția transversală a bisericii. Biserica este construită din bârne din lemn de stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali și îmbinate direct prin cioplire. Ea are formă trilobată, cu absidele naosului și altarul de formă poligonală. Pereții interiori și exteriori ai edificiului au fost căptușiți cu scândură așezată vertical. Temelia bisericii este din piatră. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În anul 2001, s-a adăugat un pridvor închis
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
spațial-arhitecturale sunt cele specifice cultului creștin ortodox, dispuse pe axa vest-est: pronaosul (tinda), naosul (nava) și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este de formă dreptunghiulară. Intrarea în naos este situată pe latura de sud. Absida altarului este poligonală, nedecroșată, în prelungirea pereților corespunzători ai naosului. Turnul prezintă, ca și bisericile din zona Făgetului, elemente constructive si decorative ale barocului apusean. O particularitate este prelungirea acoperișului deasupra intrării, pe latura de vest, realizându-se o formă simplă de pridvor
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
mulți ani înainte. În 1883 au fost executate lucrări ample de renovare a bisericii de lemn, din loc în loc fiind adăugați stâlpi montanți de legătură între bârne. Vechea tindă a fost înglobată naosului pentru a mări spațiul, o noua tindă, poligonală, fiind adăugată spre vest. Totodată, a fost înlocuit acoperișul din șindrilă cu unul de tablă, în trepte. Pereții au fost repictați (tot în 1883), acea pictură păstrându-se în condiții destul de bune până azi.
Biserica de lemn din Căpâlna, Bihor () [Corola-website/Science/318076_a_319405]
-
1683, însemnările marginale îl atestă în folosința satelor, timp de 200 de ani: “a bisericii Runcu, dar mai ales a lui Constantin Jurj, la trei sate, 1863”. Biserica din secolul al XIX-lea, este de plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. La interior este acoperită cu bolți semicilindrice, intersectate prin timpane înclinate. Elementele arhitectonice care conferă monumentalitate, în pofida pereților tencuiți, sunt pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a fost
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
de brad cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe tălpi de stejar. Edificiul are un acoperiș din draniță. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși; una în în peretele sudic al pridvorului și a doua în peretele sudic al altarului. Biserica de lemn din Rădășeni are următoarele dimensiuni: lungime - 20 m, lățime - 6.30 m și înălțime
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]