976 matches
-
infecției la distanță, prin două mecanisme: Prin embolii septice, cu apariția focarelor septice secundare Prin diseminarea antigenelor si complexelor imune (Ag-Ac), care se depun la nivelul vaselor mici și determină leziuni vasculitice. Tablou clinic Caracteristica principală a endocarditei infecțioase este polimorfismul clinic, deseori cu manifestări înșelătoare. Debutul poate fi acut, instalat rapid în câteva zile, sau subacut, cu simptome insidioase timp de săptămâni și chiar luni înaintea diagnosticului. Endocardita subacută este întâlnită mai frecvent și reprezintă forma clasică a bolii Osler
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
necroză) se constituie prin două mecanisme: inițial direct și apoi imunalergic, în etapa tardivă a evoluției bolii. Tablou clinic Incubația variază între 2 și 21 zile. Debutul este brusc. Evoluția este bifazică, cu o fază septicemică și o fază imunalergică. Polimorfismul clinic este principala caracteristică a leptospirozei. Totuși, se disting două forme clinice clasice: forma anicterică pseudogripală și forma icterică pluriviscerală. a. Forma anicterică pseudogripală este întâlnită cel mai frecvent (80%) și se manifestă cu febră înaltă, cefalee, artralgii, mialgii intense
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
având o localizare predilectă la nivel cerebral. La copii au o localizare frecventă la nivelul trunchiului cerebral. Au un procent de distribuție mai mare la bărbat decât la femeie, în statistica noastră raportul fiind de 57% versus 43% [1]. Datorită polimorfismului lor histopatologic dea lungul vremii au apărut numeroase clasificări și încercări de sistematizare a acestor tumori [2-6]. Caracteristica astrocitoamelor fibrilare este faptul că în decursul evoluției lor pot să degenereze producând celule cu un grad de malignitate mai mare. Astfel
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
facilă. Chistele tumorale conțin un lichid tulbure ce reprezintă lichefierea țesutului necrotic tumoral. Fragilitatea crescută a vaselor tumorale duce la formarea de hemoragii intratumorale uneori fiind extrem de masive putând ascunde imagistic prezența tumorii (fig. 4.52). Microscopic se observă un polimorfism nuclear și o heterogenicitate celulară, cu hipercelularitate, prezența de celule tumorale gigante, celule cu un grad de diferențiere mare până la celule slab diferențiate, necroze, mitoze frecvente, hipervascularizație neoplazică și hemoragii. Celulele vasculare 167 tumorale sunt dispuse asemănător cu imaginea de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
temporal. Oblu N. Rusu M. Obreja Th congresul Național de Neurologie 29 sept.-oct. 1966, București; Experimentale investigation of the origin of intraspinal epidermoid cystis. Oblu N.,Wasserman L. Săndulescu Gh. Onofrei Ț. Acta neurologica Scandinavica 43, 79, 86, -1967; Polimorfismul bolii lui Lindau. Oblu N., Wasserman L., Săndulescu Gh., Stanciu A. Costachescu G., Cozma N. Rev. Neurologie și Psihiatrie nr. 31971, București; Some aspects of oncological synergism în Neurosurgery. Oblu N. Wasserman L., Săndulescu Gh., Cozma N. Obreja Th. Al
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
promoțiilor, grupărilor literare. Sintagma generație literară, pusă în circulație de Albert Thibaudet, care-i afirmase și limitele 5, a avut destul de mult succes, poate și datorită faptului că pare mai potrivită epocii moderne, în care literatura e în continuă schimbare. Polimorfismul vieții literare face imposibil de fixat scriitorii unui secol între granițele unei singure mișcări culturale. Romantismul disociase în marea masă individualul, excepționalul. Dacă până la acest moment, accentul cade pe tipic, pe ceea ce e general valabil, pe ce e peren, secolul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
netedă a acestora. ÎL-10 poate fi o citokină protectoare (imunomodulatorie) în diabet și în alte domenii ale biologiei vasculare (70, 89). Ea pare a fi protectoare pentru efectul de relaxare vasculara dependența de NO (83). Datele noastre arată că două polimorfisme ale genei ÎL-10 (cromozomul 1q31-q32) și anume ÎL-10-819C și 592A, au o transmitere mare la diabetici (T1DM) versus nediabetici, putând contribui la autoimunitatea anti-β-celulară (89). Recent s-a deschis un circuit imunoregulator ÎL-10/ ÎL-12 (Th2/Th1) cu rol în apariția
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
legate de nivelul plasmatic al fibrinogenului nu au fost explicate:de exemplu faptul că femeile au un nivel plasmatic al fibrinogenului mai mare decât bărbații dar au o incidență mai mică a bolilor cardiovasculare (246). Există controverse în ceea ce privește asocierea între polimorfismul β fibrinogen G/A-455 care s-a raportat că influențează concentrația fibrinogenului și incidența bolilor cardiovasculare (246). În populația generală este posibilă reducerea fibrinogenului prin reducerea greutății corporale, exerciții fizice, încetarea fumatului și bezafibrat (13). Acestea însă influențează de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
este produs mai ales la nivelul țesutului adipos, eliberarea sa fiind mai mare la obezi (152). Se poate deci presupune că ÎL-6, pe lângă creșterea numărului de leucocite, se asociază și cu insulinorezistența. Această constatare este sprijinită și de observația că polimorfismul unui singur nucleotid al genei ÎL-6 se asociază cu creșterea numărului de leucocite și scăderea insulinosensibilității (57). O altă legătură posibilă între numărul leucocitelor și sensibilitatea la insulină este reprezentată de hormoni, pe suprafața leucocitelor existând receptori pentru anumiți hormoni
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
categorii de gene candidate pentru susceptibilitate la nefropatie diabetică: genele susceptibilității la diabet zaharat, gene implicate reglarea tensiunii arteriale, gene structurale glomerulare (codificatoare ale proteinelor matriceale) și gene modulatoare a metabolismului glucozei și al lipidelor. Cel mai bine studiate sunt polimorfismele genelor sistemului renină-angiotensină, care joacă un rol extrem de important în reglarea tensiunii arteriale, metabolismul sodiului și hemodinamicii glomerulare. Astfel, sunt implicate: polimorfismul de tip inserție/deleție (I/ D) al genei enzimei de conversie a angiotensinei I, polimorfismele genei angiotensinogenului (mai
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
codificatoare ale proteinelor matriceale) și gene modulatoare a metabolismului glucozei și al lipidelor. Cel mai bine studiate sunt polimorfismele genelor sistemului renină-angiotensină, care joacă un rol extrem de important în reglarea tensiunii arteriale, metabolismul sodiului și hemodinamicii glomerulare. Astfel, sunt implicate: polimorfismul de tip inserție/deleție (I/ D) al genei enzimei de conversie a angiotensinei I, polimorfismele genei angiotensinogenului (mai ales tipul M 235-T) și polimorfismul genei receptorului de tip 1 al angiotensinei. Deși datele sunt controversate, se consideră că purtătorii
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
bine studiate sunt polimorfismele genelor sistemului renină-angiotensină, care joacă un rol extrem de important în reglarea tensiunii arteriale, metabolismul sodiului și hemodinamicii glomerulare. Astfel, sunt implicate: polimorfismul de tip inserție/deleție (I/ D) al genei enzimei de conversie a angiotensinei I, polimorfismele genei angiotensinogenului (mai ales tipul M 235-T) și polimorfismul genei receptorului de tip 1 al angiotensinei. Deși datele sunt controversate, se consideră că purtătorii genotipului DD (22) au un risc de patru ori mai mare de boală coronariană decât
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
rol extrem de important în reglarea tensiunii arteriale, metabolismul sodiului și hemodinamicii glomerulare. Astfel, sunt implicate: polimorfismul de tip inserție/deleție (I/ D) al genei enzimei de conversie a angiotensinei I, polimorfismele genei angiotensinogenului (mai ales tipul M 235-T) și polimorfismul genei receptorului de tip 1 al angiotensinei. Deși datele sunt controversate, se consideră că purtătorii genotipului DD (22) au un risc de patru ori mai mare de boală coronariană decât alte genotipuri, în timp ce genotipul II are un efect protector. Homozigoții
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
14). Se pare că IEC sunt mai puțin eficace în prevenirea scăderii GFR sau în reducerea microalbuminuriei la pacienții cu diabet zaharat tip 1 și genotip DD (14). De asemenea, s-a publicat recent un studiu referitor la legătura dintre polimorfismul genic al genei NO sintetazei și riscul de nefropatie diabetică (24). 2.1.3. Neuropatia diabetică Patogenia neuropatiei diabetice este extrem de complexă. Cu toate acestea, hiperglicemia cronică este considerată factorul primordial în declanșarea, întreținerea și amplificarea modificărilor metabolice care stau
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
locusuri din regiunea Clasei a II-a ar fi determinante [89]. Cum fenomenul de asociere disequilibrium este foarte puternic între locusurile DR și DQ, atenția s-a îndreptat spre acesta din urmă. Într-adevăr prin RFLP s-a descoperit un polimorfism din gena DQB1 care generează două alele DQ7 și DQ8 (ambele asociate cu DR4) și care poate împărți haplotipurile DR4+ în unele de risc (DQ8) și altele protectoare (DQ7) [46,69], sugerând că locusul DQB1 conferă o susceptibilitate mai puternică
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
F). A fost evaluat rolul genelor HLA clasa a II-a DR și DQ (IDDM1), al alelelor genei insulinei INS-VNTR (IDDM2) și genei CTLA4 (IDDM12). În final am analizat 32 alele HLA (clasa I și II) și alte 40 de polimorfisme de tip SNP din 19 gene. Redăm în continuare principalele caracteristici genetice (din punct de vedere al genelor HLA) ale populației diabetice din România. Am demonstrat asocierea tipurilor HLA clasa I - HLA B8, HLA A24, și HLA Bw6 cu T1DM
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
insulinei cu T1DM restrânge zona de pe cromozomul 11 în care se află locusul de susceptibilitate la un interval de doar 4.1 kbp care cuprinde gena insulinei și regiunea VNTR (Variable Number of Tandem Repeats) asociată [48]. Ei descriu zece polimorfisme asociate diabetului zaharat în această zonă (-4217 Pst1, -2221 Msp1, -23 Hph1, +805 DraIII, +1127 PstI, +1404 Fnu4H1, +1428 FokI, +3201 HaeII, +3580 Msp1 și IGF2 exon 3 +1100 AluI). Polimorfismele (induse de enzime de restricție) se află în strâns
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
Number of Tandem Repeats) asociată [48]. Ei descriu zece polimorfisme asociate diabetului zaharat în această zonă (-4217 Pst1, -2221 Msp1, -23 Hph1, +805 DraIII, +1127 PstI, +1404 Fnu4H1, +1428 FokI, +3201 HaeII, +3580 Msp1 și IGF2 exon 3 +1100 AluI). Polimorfismele (induse de enzime de restricție) se află în strâns asociere disequilibrium unele cu celelalte și cu alelele regiunii VNTR și sunt asociate cu diabetul de tip 1. Regiunea VNTR se află la 356 bp de capătul 5’ al punctului de
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
bp și sunt foarte rar întâlnite în populația umană. Alelele de clasa a III-a constau din 140-200 repetiții ale secvenței de nucleotide descrisă și au o lungime medie de 2200 bp [5]. În 1995, Bennett și col. exclud celelalte polimorfisme din gena insulinei ca fiind etiologice și localizează definitiv locusul IDDM2 la nivelul regiunii VNTR (5’INS-VNTR) [7]. Alelele de clasa I INS-VNTR (cele mai frecvente în populația umană, peste 90% din indivizi purtând aceste alele) se asociează cu susceptibilitatea
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
în reglarea genetică a expresiei insulinei [49,71]. Faptul că minisatelitul INS-VNTR se află la mai puțin de 400 bp de punctul de start al transcrierii genei insulinei ar susține această ipoteză. În plus au mai fost descrise asocieri între polimorfisme de tipul VNTR și diferite alte afecțiuni. Astfel, gena HRAS1 (care codifică protooncogena H-ras) și care determină susceptibilitatea genetică pentru diferite cancere se află sub influența unui polimorfism VNTR aflat în vecinătate [47]. Studiile experimentale in vitro au arătat că
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
ar susține această ipoteză. În plus au mai fost descrise asocieri între polimorfisme de tipul VNTR și diferite alte afecțiuni. Astfel, gena HRAS1 (care codifică protooncogena H-ras) și care determină susceptibilitatea genetică pentru diferite cancere se află sub influența unui polimorfism VNTR aflat în vecinătate [47]. Studiile experimentale in vitro au arătat că alelele VNTR de calsa I se asociează cu o expresie crescută a insulinei la nivelul celulelor ? pancreatice în timp ce alelele de clasa III INS-VNTR se asociează cu o
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
activarea celulelor T și favorizează apoptoza acestora prin scăderea expresiei interleukinei 2 (IL2) și a unor factori de creștere autocrini și paracrini responsabili de supraviețuirea și proliferarea celulelor T. La nivelul exonului 1 al genei CTLA-4 a fost descris un polimorfism în poziția 49 ce constă din tranziția A/G și care antrenează substituția Tre/Ala în lanțul de aminoacizi. Studiile inițiale au arătat că acest polimorfism este asociat cu T1DM (alela 49G) pe un lot de familii din Italia și
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
proliferarea celulelor T. La nivelul exonului 1 al genei CTLA-4 a fost descris un polimorfism în poziția 49 ce constă din tranziția A/G și care antrenează substituția Tre/Ala în lanțul de aminoacizi. Studiile inițiale au arătat că acest polimorfism este asociat cu T1DM (alela 49G) pe un lot de familii din Italia și Spania dar nu pe familii din UK și USA [66]. Ulterior asocierea a fost confirmată pe un lot mare de familii din Franța, Spania și USA
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
mare de familii din Franța, Spania și USA (caucazieni și hispano-americani) [52]. În populația din România există o tendință de transmitere crescută a alelei 49G de către părinți la copiii diabetici dar asocierea nu este semnificativă statistic [33,36]. Un alt polimorfism situat în regiunea 3’ netradusă a genei CTLA-4 și care se află în asociere disequilibrium cu 49A/G a demonstrat o tendință de asociere cu T1DM pe familiile din UK și USA [22]. A fost descrisă și asocierea polimorfismelor din
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
alt polimorfism situat în regiunea 3’ netradusă a genei CTLA-4 și care se află în asociere disequilibrium cu 49A/G a demonstrat o tendință de asociere cu T1DM pe familiile din UK și USA [22]. A fost descrisă și asocierea polimorfismelor din gena CTLA-4 cu alte boli autoimune cum ar fi tiroidita Hashimoto și boala Graves [2,11] ceea ce pledează pentru implicarea acestei gene în patogenia bolilor autoimune în general. Toate aceste studii au furnizat dovezi importante privind existența unui locus
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]