480 matches
-
epoca apostolatului său, mai mult decât necesară, iar comparația cu trupul omenesc nu era, am putea spune, Întâmplătoare: menirea ei era de a afla un nou temei al unității credincioșilor Într-o lume În care cadrul tradițional al acestei unități - polis-ul, civitas - devenise impropriu - fiindcă prea strâmt - pentru un asemenea tip, monoteist și „dispersat” de afiliere religioasă (creștinii fiind risipiți Într-o multitudine de comunități autonome, Înconjurate de un mediu ostil). În asemenea Împrejurări, a gândi, În continuare, spațial unitatea
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
democrația în România postcomunistă (2011 și 2013); Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011); Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013); Zece exerciții de inginerie constituțională (2013); De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (2014). Este director al revistei Polis și președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor. Mircea MUREȘAN este profesor universitar doctor, General de armată (r). A absolvit Școala Militară Superioară de Ofițeri, Tancuri și Auto (1970), Academia Militară Generală, Facultatea de Arme Întrunite și Tancuri (1978). A
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
și realizarea cărții a tot fost amânată. În ianuarie 2014, am lansat proiectul anual După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est, realizat de Facultatea de Științe Politice a Universității "Petre Andrei" din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor și Revista Polis, în parteneriat cu Editura Institutul European. Un prilej cât se poate de bun pentru realizarea acestui proiect editorial. Astfel, la începutul lunii august am fost oaspetele domnului general la casa din Poșta Câlnău, unde s-a retras pentru a-și
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
în spațiul imanenței. Treptele ierarhiei administrative sunt mai ales nivele de participare la Bine, și în același timp manifestări ale acestuia către cei ce se găsesc într-un plan inferior (se găsesc în fapt aici elemente ale lecturii creștine a Polisului ideal platonician, prin nuanțările expresiei dionisiene). Însă este de precizat că diferența între trepte nu este o diferență între ceva mai bun și ceva mai rău, ci de fapt o diferită capacitate de participare. În acest fel ierarhia nu se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
În Filipine), Shab (În Malaysia) și Indonezia (Larousse. Enciclopedia popoarelor, p. 70). 614 cultivă orezul pe terase irigate, legumicultura, extracția minereului de cupru și a aurului 781. Ifugao, societate din insula Luzon, la est de Cordeliera Centrală și În jurul lanțului Polis (circa 147.000), ținut (Banaue Rice Terraces) Înscris În Patrimoniul Universal (1995), Își construiesc satele pe coastele dealurilor și În văi, conduse de oameni Înstăriți (mumbaki), păstrând tradiții religioase de o mare amploare și frumusețe 782. Igorot, societate războinică puternic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
terase de orez și ierburi În satul Banga-An unde trăiește populația locală ifugao. Aceștia, sosiți probabil În secolul al XV-lea din China și Vietnam, pot fi Întâlniți În insula Luzon la est de Cordeliera Centrală și În jurul lanțului muntos Polis (circa 140.000 de oameni), În sate pe coline sau În văile apelor. Adevărați artiști În prelucarea lemnului, ei realizează numeroase statui de lemn antropomorfe, În poziție ghircită, reprezentând numeroasele zeități din panteonul lor politeist și anemist, chiar dacă și În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de comun acord, cele două superputeri evită o confruntare directă între ele și chiar cooperează punctual atunci când acest lucru este în interesul ambelor părți. Existența a două superputeri în sistem este un eveniment rar în relațiile internaționale. Perioada antică a polisurilor elene ne oferă un exemplu de ordine bipolară prin rivalitatea dintre Sparta și Atena, ce a culminat cu războiul peloponesiac în jurul anului 431 î.Hr. Astfel, imediat după războaiele persane, în care grecii au luptat împreună sub egida ligii elenice, se
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
în jurul anului 431 î.Hr. Astfel, imediat după războaiele persane, în care grecii au luptat împreună sub egida ligii elenice, se formează două blocuri rivale în fruntea cărora se aflau Atena și Sparta. Cele două entități alcătuiesc sisteme de alianțe cu polisuri mai mici, prin care oferă garanții de securitate și își asumă obligația de a interveni în caz de război cu blocul opus. Ambele blocuri sunt angajate într-o competiție acerbă pentru supremația comercială și navală, care în final degenerează într-
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
p.22-36. 10 M. Hroch, Social preconditions of national revival în Europe, Cambridge University Press, 1985; Camil Mureșanu, Națiune, naționalism. Evoluția naționalităților, Cluj, 1996, p.22. 11 Andrei Roth, Un naționalism "bun" și unul "rău"? Delimitări terminologice și conceptuale, în Polis, 1994, 2, p.137-152. 12 Michael Bruner, Postmodern nationalism among University Students în Texas, în Canadian Review of Studies în Nationalism, 20, 1993, 1-2, p.35-44. 13 John Naisbitt, Patricia Aburdene, Anul 2000. Megatendințe, Bu-curești, 1993, p.124-126. 14 Ibidem
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Filologie Română "A. Philippide" din Iași. Daniel ȘANDRU este profesor universitar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași. Este director al revistei de cultură contemporană Timpul și redactorșef al revistei de științe politice Polis. Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.), Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă (c) 2015 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 www.euroinst
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de ani. Comunismul în Europa de Est", desfășurat, în perioada 26 ianuarie - 17 decembrie 2014, în organizarea Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași (în parteneriat cu Institutul de Studiere a Ideologiilor și Revista de științe politice Polis), volumul Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă își propune să analizeze, dintr-o perspectivă interdisciplinară, modul în care spațiul creației intelectuale a fost invadat, în perioada 1947-1989, de factorul ideologic, în condițiile instaurării, dezvoltării și consolidării regimului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cerc. Politica externă a regimului Gheorghiu-Dej (2007). Sorin BOCANCEA este doctor în filosofie (2006) și în științe politice (2008). În prezent, este decan al Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași. Este director al revistei Polis și al Institutului pentru Studierea Ideologiilor. Domeniile de interes: filosofie politică și studii europene. Printre lucrările publicate se numără: Cetatea lui Platon (2010); Noi și postcomunismul (2012). A coordonat Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013); De la presa studențească
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a efectuat stagii de cercetare postdoctorală la Universität Konstanz, Germania (2010, 2012) și la Humboldt-Universität zu Berlin (2011). Este director al revistei de cultură contemporană Timpul (publicație fondată la 15 martie 1876) și redactor-șef al revistei de științe politice Polis. A publicat volumele Reinventarea ideologiei (2009) și Ipostaze ale ideologiei în teoria politică (2014) și a coordonat șase volume pe teme de teorie și știință politică. Radu VANCU este poet, eseist și traducător român. Începând cu anul 2002, a publicat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Boétie, The Politics of Obedience: The Discourse of Voluntary Servitude, Black Rose Books, Institute of Policy Alternatives, Montréal, 1997. 4 Leszek Kolakowski, "Intelectualii", fragment din volumul Modernity on Endless Trial, University of Chicago Press, 1990, varianta în limba română în Polis, nr. 1/1994, pp. 23-24, apud Vasile Boari, "Intelectualii între trădare și elogiu", în Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea (coord.), Intelectualii și puterea, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 15. 5 Am dezvoltat ideea statului totalitar ca stat ilegal-rațional
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ancestral de "piață", agora străvechii Atene din secolul al V-lea î.Hr. (Detienne, 2001). Agora era locul în care nu numai că toți cetățenii puteau să pătrundă, să vorbească, să acționeze împreună, dar și locul în care trebuiau discutate chestiunile polis-ului. În clasicism, relația dintre spațiul public și legitimitatea hotărârilor colective este o relație biunivocă: este legitim, așadar, ceea ce se decide într-un spațiu public (Lichtenstein, 2001). Dimpotrivă, până când exercitarea puterii ajunge să fie legitimată, trebuie ca aceasta să fie
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
hotărârilor colective este o relație biunivocă: este legitim, așadar, ceea ce se decide într-un spațiu public (Lichtenstein, 2001). Dimpotrivă, până când exercitarea puterii ajunge să fie legitimată, trebuie ca aceasta să fie făcută publică înaintea cetățenilor sau înaintea acelor indivizi ai polis-ului cărora le este permis accesul în agora 3. Legătura conceptuală instaurată din Antichitate între democrație și spațiul public a fost pusă în discuție din momentul în care au început să se dezvolte structurile instituționale prin care democrația reprezentativă își
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
gablonț din argint cu pietre semiprețioase de la un magazin care-mi scapă acuma. Eram pe aeroport în Roma și-am intrat și mi-a plăcut și-am luat o. Dar chiar nu mai știu de la ce firmă e. Ceasul e Polis. E mai mult o fiță, dar mi s-a părut mie că cadrează cu ansamblu. Și cam asta e. Mai ai vreo întrebare? Cum? Cât costă tot ce am pe mine? Hai te rog eu ceva. Hai să nu fim
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
din zonă se numea Amathus și era situat cu 15 km mai la est, că în epoca romană era un mare centru urban, care, în timpul Bizanțului devine sediu episcopal (590-668). Lângă Amathus s-a dezvoltat un nou oraș, numit Nea Polis, apoi Nemesos și în timpul francilor Lemesos. Limasolul este așezat în curbura golfului Akrotiri, care împreună cu golful Episcopi formează o peninsulă înzestrată cu un lac sărat. Aici se află baza militară britanică, ruinele Kourionului (capitala unui regat antic, creat de Argos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Mureșului" (Târgu Mureș)-1936, 1937. "Mișcarea Noastră" (Piatra Neamț)-1935. "Mișcarea Prahovei" (Ploiești)-1932. "Dosarele Istoriei"-2000, 2001, 2003, 2004. "Magazin Istoric"-1993, 1994, 1998, 1999. "Memoriile Secției de Istorie a Academiei Române", tom XXIII-1998. "Monitorul Oficial,", partea I, partea III a1931-1937. "Polis"-1997. "Revista Arhivelor"-1993. "Revista de Filosofie"-1981. "Studii și Articole de Istorie"-1978, 1980, 1997, 1999. "Studii. Revistă de Istorie"-1967. "Revue Historique du Sud-Est Européen"-1941, 1946. "Revista de Istorie"-1976, 1991, 1993, 1999. "Revista de Istorie Militară
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Calafeteanu, Ion, Politică și interes național, Editura Enciclopeică, București, 1997. Calafeteanu, Ion, Români la Hitler, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. Campus, Eliza, Din politica externă a României, 19131947, Editura Politică, București, 1980. Carp, Radu, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83. Cârțână, I., Seftiuc, I., Dunărea în istoria poporului român, Editura Științifică, București, 1972. Ciobanu, Vasile, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001. Chioveanu, Mihai, "Istoricii și politica în România interbelică", în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și Articole de Istorie, LXIV, 1999, pp. 59-70. Preda, Cristian, Liberalismul, Editura Humanitas, București, 2003. Preda, Cristian, Contribuții la istoria intelectuală a politicii românești, Editura Meridiane, București, 2003. Preda, Cristian, "Liberalismul evoluționist", în Polis, nr. 3, 1997, pp. 57-69. Radu, Alexandru, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999. Radu, Sorin, Electoratul din România în anii democrației parlamentare. (1919-1937), Institutul European, Iași, 2004. Rallo, Michele, România în perioada revoluțiilor naționale din Europa. Mișcarea legionară, traducere de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1936, p. 1; 288 Ibidem. 289 Idem, nr. 1919, 2 decembrie 1937, p. 1. 290 Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 129-149. 291 Cristian Preda, "Liberalismul evoluționist", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 57-69. 292 Radu Carp, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83; Al Radu, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999, p. 87. 293 Cristian Preda, op. cit., pp. 57-69. 294 Ștefan Păun, "Neoliberalismul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 129-149. 291 Cristian Preda, "Liberalismul evoluționist", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 57-69. 292 Radu Carp, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83; Al Radu, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999, p. 87. 293 Cristian Preda, op. cit., pp. 57-69. 294 Ștefan Păun, "Neoliberalismul românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și Articole de Istorie, LXIV, 1999, p. 62
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Postfață", în Cristian Preda, Liberalismul, Editura Humanitas, București, 2003, p. 226. 308 Mihai Popa, op. cit. pp. 8697. 309 Idem, p. 146. 310 "Mișcarea Liberală", nr. 2, 6; 28 august, 27 septembrie 1930; pp. 13-15, 14. 311 Cristian Preda, op. cit., în Polis, nr. 3, 1997, p. 61. 312 "Mișcarea", nr. 63, 10 februarie 1931, p. 1; idei asemănătoare la F.A. Hayek, potrivit căruia orice limitare a libertății personale trebuie să conducă cu necesitate la majorarea libertății altora. Demeter M. Attila, "Aspecte ale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
limitare a libertății personale trebuie să conducă cu necesitate la majorarea libertății altora. Demeter M. Attila, "Aspecte ale liberalismului englez", în Journal for the Study of Religions & Ideologies, an II, nr. 4, 2003, p. 119. 313 Radu Carp, op. cit., în Polis, nr. 3, 1997, p. 72. Ideea potrivit căreia proprietatea crează obligații față de societate, întrebuințarea ei trebuind să devină un serviciu pentru un cât mai mare bine social, apare pentru prima dată în Constituția germană din 1919. Ștefan Păun, op. cit., p.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]