466 matches
-
imanent semnului și sistemului abstract și static al limbii), printr-o modalizare programată care să permită evidențierea capitalizării sensului și actualizării lui în discurs. În etapa actuală, nici semantica și nici științele cognitive nu sînt în măsură să explice programele polisemiei lexicale și reglările lor automate în discurs, în funcție de cotext și de context. Uneori, se folosește sintagma program de frază pentru a denumi, dincolo de programul de sens, dar în nemijlocită relație cu el, alcătuirea frazelor sau enunțurilor, pornind de la anumite modele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de recțiune și de conexiune. Prin programul minimalist se produc modificări tehnice în sistemul sintactic sau în cel computațional, precum și la nivelurile de reprezentare, căci condițiile gramaticale sau lingvistice devin mai integrate obișnuințelor cognitive. V. actant, capitalizare, cîmp, identitate, narativitate, polisemie, praxem, sem. GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO-LINARES 2004. RN PROGRESIE TEMATICĂ. Unul dintre standardele textualității, progresia tematică, în asociere cu coerența asigură introducerea unei teme noi, determinînd în acest mod avansarea informativității discursului. Coerența, ca proprietate semantică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Parties and Voters, Westport (Conn.), Praeger, 1999. 5 A. Römmele, "Cleavages Structures and Party Systems in East and Central Europe", in Ibid., p. 7. 6 Bartolini și Mair îi acuză, pe bună dreptate, pe Rae și Taylor că au extins polisemia termenului "clivaj" făcând din el un catch-all concept (St. Bartolini și P. Mair, Identity, Competition, and Electoral Availability, Cambridge University Press, Cambridge, 1990, p. 215). În legătură cu viziunea ideologică și abstractă a lui Douglas Mae și Michael Taylor, vezi D.-L
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
structurată, care determină proiecția argumentelor sale; contextul sintactic al unui verb este derivat direct din sensul verbului. De multe ori, fiecare opțiune de realizare argumentală este însoțită de un sens diferit. În concepția celor două autoare, alternanțele argumentale sunt produsul polisemiei verbale: un verb care are mai multe sensuri este de așteptat să aibă realizare argumentală multiplă. În continuare, voi ilustra acest tip de abordare cu două studii: Hale și Keyser (1993) și Levin și Rappaport Hovav (1995) − vezi și Stan
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
consideră că nu există reguli care să influențeze comportamentul variabil al verbelor. Intrarea lexicală a unui verb înregistrează numai sensul principal, și acest sens principal se combină cu sensuri bazate pe eveniment, care sunt asociate cu o structură sintactică particulară; polisemia verbală și intrările lexicale multiple sunt astfel eliminate (Levin și Rappaport Hovav 2005: 190). Sensul rezidă în contextul sintactic; sensul unui verb este un construct al evenimentului, nu evenimentul în sine (Levin și Rappaport Hovav 2005: 18−19). Multe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
noua amenajare teritorială etc.). Personalul politic Un prim centru de interes al analizelor doganiene a constat în investigarea personalului politic. Pentru Dogan, înțelegerea articulării câmpului politic presupune identificarea diverselor configurații ale elitelor politice din țări și perioade diferite 5, dincolo de polisemia rezultată din diversitatea tradițiilor științifice 6 sau a tipului de demers analitic adoptat (elitist sau decizional). Numeroasele sale studii cu privire la personalul parlamentar sau ministerial devin astfel mijloace prin care putem accede la o mai bună înțelegere a reprezentării politice, dar
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a acestei specifice afecțiuni. Se știe că panslavismul a fost lansat de mari personalități ale culturii ruse, fiind servit ca o esență a "ideii ruse" care (după expresia lui Lev Tolstoi) semnifică în primul rând, "mir, cuvânt cu o bogată polisemie: pace, concordie, chietudine, calm, apoi lume, în sensul comunității mondiale, apoi structură comunitară și, în sfârșit, unitate spirituală supremă", astfel panslavismul aspirând să devină umanitate. Dar "cu cât o idee se afișează lumii în haine mai strălucitoare, atenționează autorul, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
EDP, 1982, 220 p. [185] MORĂRESCU, SIMION; TÓTHARSÁNYI, ALEXANDRU; MORĂRESCU, ELVIRA; POP, LUIZA, Limba română pentru clasa I. Școli și secții cu predarea în limbile naționalităților conlocuitoare. București, EDP, 1982, 184 p. [186] MUREȘANU, ILEANA, O posibilă abordare metodică a polisemiei, LiA, 50-55. [187] NEAGOE, LILIANA, Posibilități de apreciere a cantității si calității vocabularului elevilor la sfârșitul clasei a IV-a și trecerea lor în. ciclul gimnazial. Evoluția vocabularului elevilor pe bază experimentală, Bul CD Sf, Gheorghe, 39, 1982, 41-49. [188
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literaturii române). [113] NICOLAE, OCTAVIAN, Observații critice privind analiza propoziției în manualul de gramatică pentru clasa a III-a, [I. Șerdean, Fl. Dițuleasa, Eliza Paveliu, Gramatică și compunere, clasa a III-a, Buc., EDP, 1985, 112 p.] [114] NICOLESCU, CARMEN, Polisemia (cu referire la predarea limbii române la studenții străini), PLRS, 1985, 44-48. [115] NlCOLESCU, CARMEN; ȚEGHIU, LIVIU, Unele modalități de formare a termenilor medicali, LLD, 1985, 29 36. [116] NIȚU, GEORGE; CLONȚEA, PROCOPIE, Din strategia predării limbii române ca limbă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
48] CIOBANU, GEORGETA, Procedee experimentale în predarea limbii române ca limbă străină, DMod, 2, 1987, 21-26. [49] CIORICI, ION, Astfel de Marin Sorescu. în: BulID - Pitești, 1, 1987, p. 185-187. [50] CÎRSTEA, STAN, Capitolul Vocabularul limbii romane, lecția aIII-a: Polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia, BulIȘD Pitești, 1987, 305-311. [51] COLESCU, MIRELA, M. Sadoveanu: Luarea Griviței. în: LLR, 16, nr. 3, 1987, p. 25-26. [52] COLLEGIUM. Buletin de informare și documentare metodico-științifică. [Vol.] 2,3. Colegiul de redacție: Al. Andriescu, P. Filipescu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
predării limbii române la clasele I-IV. Manual pentru licee pedagogice, clasele a XI-a și a XII-a. Specialitatea învățători. București, EDP, 1988, 151 p. [173] ȘOȘA, ELISABETA, IONILĂ, FLORIN, ROMAN, ȘTEFAN, Vocabularul de interferență (biologie chimie) - sursă de polisemie, DMod, 3, 1988, 118-123 [cu 1 fig.]. [174] TOMA, STAN, Posibilități pentru dezvoltarea dragostei față de limba literară prin studiul textelor sadoveniene în ciclul gimnazial, BulIDȘ, 1988, 142 143. [175] TRÎMBIȚAȘ, RODICA, Imn muncii de Vasile Voiculescu. Comentariu literar. în: Publicitate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
acord gramatical; corectarea unor greșeli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determină; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exerciții de recunoaștere și de operare cu anumite relații semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie; folosirea corectă a neologismelor. 2. Pentru profilurile la care se studiază limba română o oră săptămânal - Morfosintaxă. Părțile de vorbire flexibilă și neflexibile. Expresii și locuțiuni. Acordul gramatical. Regimul cazual al prepozițiilor. Utilizări stilistice ale diferitelor părți de vorbire
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determină; cazuri particulare de acord subiect-predicat; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exerciții de recunoaștere și de operare cu anumite relații semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie, folosirea corectă a neologismelor. V. CONCEPTE OPERAȚIONALE Va fi avută în vedere folosirea funcțională a următoarelor concepte operaționale: autor, alegorie, aliterație, arta poetica, balada, caracterizare de personaj, clasicism, comedie, comparație, compoziție, conflict, corespondențe (cu referire la simbolism), curent literar
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
sensul de număr al substantivului: ‘singular’ - directoare-a/‘plural’ - directoare-le. În flexiunea nominală, omonimia la nivel de dezinență poate fi anulată de prezența morfemului pe, specific genului personal: „A venit Maria/mama.” vs „Am văzut-o pe Maria/mama.” Polisemia morfemelortc "Polisemia morfemelor" Este o caracteristică a limbilor flexionare sincretismul diferitelor categorii gramaticale și sincretismul diferitelor sensuri dezvoltate în interiorul acelorași categorii gramaticale. Sincretismul generează polisemia morfemelor. Astfel, în flexiunea verbală, dezinența exprimă concomitent numărul și persoana: -i (persoana a II
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
număr al substantivului: ‘singular’ - directoare-a/‘plural’ - directoare-le. În flexiunea nominală, omonimia la nivel de dezinență poate fi anulată de prezența morfemului pe, specific genului personal: „A venit Maria/mama.” vs „Am văzut-o pe Maria/mama.” Polisemia morfemelortc "Polisemia morfemelor" Este o caracteristică a limbilor flexionare sincretismul diferitelor categorii gramaticale și sincretismul diferitelor sensuri dezvoltate în interiorul acelorași categorii gramaticale. Sincretismul generează polisemia morfemelor. Astfel, în flexiunea verbală, dezinența exprimă concomitent numărul și persoana: -i (persoana a II-a + ‘singular
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe, specific genului personal: „A venit Maria/mama.” vs „Am văzut-o pe Maria/mama.” Polisemia morfemelortc "Polisemia morfemelor" Este o caracteristică a limbilor flexionare sincretismul diferitelor categorii gramaticale și sincretismul diferitelor sensuri dezvoltate în interiorul acelorași categorii gramaticale. Sincretismul generează polisemia morfemelor. Astfel, în flexiunea verbală, dezinența exprimă concomitent numărul și persoana: -i (persoana a II-a + ‘singular’: cânta-i)/-ți (persoana a II-a + ‘plural’: cânta-ți). În flexiunea substantivelor, dezinența exprimă concomitent genul, numărul și cazul; în structura termenului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planuri, prin modul specific în care se interferează dimensiunile semantică, sintactică, morfologică, deictică. Formele absolute infinitiv, gerunziu etc. se caracterizează printr-o reorganizare a interferenței acestor dimensiuni și la primul nivel, al categoriilor lexico-gramaticale (părți de vorbire), prin dezvoltarea unei „polisemii” specifice, și la al doilea nivel, al opozițiiilor categoriale (morfologice sau morfo-sintactice), prin neutralizarea lor (relativă sau absolută). La primul nivel, „polisemia” lexico-gramaticală a formelor absolute este reprezentată de complementaritatea verb-nume (infinitiv, participiu, supin) sau nume-verb-adverb (gerunziu). La cel de-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reorganizare a interferenței acestor dimensiuni și la primul nivel, al categoriilor lexico-gramaticale (părți de vorbire), prin dezvoltarea unei „polisemii” specifice, și la al doilea nivel, al opozițiiilor categoriale (morfologice sau morfo-sintactice), prin neutralizarea lor (relativă sau absolută). La primul nivel, „polisemia” lexico-gramaticală a formelor absolute este reprezentată de complementaritatea verb-nume (infinitiv, participiu, supin) sau nume-verb-adverb (gerunziu). La cel de-al doilea nivel, neutralizarea opozițiilor categoriale se manifestă ca potențialitate absolută (infinitivul) sau ca absolutizare a semanticii unui termen al opoziției (gerunziu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
celorlalte grade de determinare, dacă primesc alte determinări sintactice: deasupra aceleiași (acestei) case deasupra unei case (2) Fără conținut lexical propriu, prepozițiile se caracterizează printr-un plan semantic specific (cu diferite grade de abstractizare, manifestat în gradul de dezvoltare a „polisemiei” lor sintactice), lipsit de autonomie, dependent sau într-un raport de continuitate (sau numai compatibilitate) semantică, (1) pe de o parte, cu conținutul lexical al termenului pe care îl preced, (2) pe de alta, cu funcția sintactică pe care acest
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca o formă de răspuns la întrebarea De ce această evadare este calificată drept "tragică"? Ca un efect direct al schimbării formațiunii discursive, titlul și începutul poemului nu mai respectă structura impusă de genul jurnalistic. Titlul enigmatic "Ultima oră" introduce o polisemie pe care primul paragraf nu o clarifică. Ba chiar polisemia lui "ultima oră" introduce dubii serioase: sfîrșitul unei vieți? printr-o aluzie tematică mai puțin directă decît "tragicul" din textul jurnalistic sau știre de ultimă oră? și aluzie, în acest
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este calificată drept "tragică"? Ca un efect direct al schimbării formațiunii discursive, titlul și începutul poemului nu mai respectă structura impusă de genul jurnalistic. Titlul enigmatic "Ultima oră" introduce o polisemie pe care primul paragraf nu o clarifică. Ba chiar polisemia lui "ultima oră" introduce dubii serioase: sfîrșitul unei vieți? printr-o aluzie tematică mai puțin directă decît "tragicul" din textul jurnalistic sau știre de ultimă oră? și aluzie, în acest caz, la genul jurnalistic, desigur, dar mai ales la ideile
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mărime. De la acest sens decurge o altă referință posibilă: toate poemele secțiunii sînt mai scurte, mai înguste decît celelalte poeme ale volumului. Economia verbală a acestor bucăți scurte se aseamănă așadar cu cea a hainelor confecționate fără risipă de material. Polisemia titlului secțiunii ține de o "pluriaccentuare" (Bahtin-Volochinov 1977: 44) care este un aspect al caracterului "plurilingvistic" (Bahtin 1982: 139) al cuvintelor într-un fel "străine". Sensurile religioase (intertextualitate evanghelică), profane și poetice (cotext al volumului) se combină aici într-o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Fénéon mizează pe posibilitatea de a reactiva primul sens, incitîndu-ne astfel să ne imaginăm întîlnirea cam brutală dintre un muncitor și o marchiză. O parte din umorul anarhist din "scurtisimele" lui Fénéon se datorează acesui gen de exploatare a posibilităților polisemiei semnelor lingvistice. Această activare nu tocmai uzuală a polisemiei explică o mare parte din originalitatea acestor forme scurte. Astfel în T9: T9 [P1-e1] Între Deuil și Épinay s-au furat 1 840 metri de fire telefonice. [P2-e2] La Carrières-sur-Seine, Dl.
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
incitîndu-ne astfel să ne imaginăm întîlnirea cam brutală dintre un muncitor și o marchiză. O parte din umorul anarhist din "scurtisimele" lui Fénéon se datorează acesui gen de exploatare a posibilităților polisemiei semnelor lingvistice. Această activare nu tocmai uzuală a polisemiei explică o mare parte din originalitatea acestor forme scurte. Astfel în T9: T9 [P1-e1] Între Deuil și Épinay s-au furat 1 840 metri de fire telefonice. [P2-e2] La Carrières-sur-Seine, Dl. Bresnu s-a spînzurat cu un fir de sîrmă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în sensul clasic de mimesis, ci și de construirea unui univers teatral al reprezentării, ce corespunde inerentei imanente a femeii pariziene. Reprezentarea mentală și romanesca a Parizienei din capitolul I se completează cu Pariziana în reprezentare în capitolul ÎI. Această polisemie a conceptului reprezentare reflectă complexitatea personajului și dimensionarea inedită a interpretării lui. • aplicarea modelului hermeneutic creativ și combinarea metodelor literare cu cele interdisciplinare, deschizînd noi perspective de interpretare a personajului literar. Am incercat sa îmbinam o lectură tradițională a personajului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]