15,917 matches
-
cînd n-avea cu ce să-și achite consumația, pînă s-a lămurit un chelner mai îndrăzneț că membrul peremist vorbea singur la mobil, raportîndu-i, chipurile, lui CVT situația din oraș, la ore tîrzii. În opoziția cealaltă, parlamentară sau nu, politicianul de rînd, dar ambițios, e tot timpul nemulțumit că partidul nu se mișcă. El vrea cîștigarea alegerilor, fiindcă singurul mijloc prin care își poate păstra prestigiul politic în urbe e să amenințe cu întoarcerea la Putere. De cînd au început
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
e tot timpul nemulțumit că partidul nu se mișcă. El vrea cîștigarea alegerilor, fiindcă singurul mijloc prin care își poate păstra prestigiul politic în urbe e să amenințe cu întoarcerea la Putere. De cînd au început pregătirile pentru alegeri, micul politician local a intrat în călduri, scuzați-mi expresia. Își face socoteli, se poziționează și odată-l vezi că schimbă partidul. Unii dintre schimbaci sînt vechi traseiști politici, alții însă sînt niște neluați în seamă care speră și ei că dacă
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
se poziționează și odată-l vezi că schimbă partidul. Unii dintre schimbaci sînt vechi traseiști politici, alții însă sînt niște neluați în seamă care speră și ei că dacă schimbă partidul, vor intra în rîndul personalităților locale. Ideologia nu contează. Politicienii cu vocație din provincie se consideră o castă. Urbea, ca și țara, depinde de ceea ce gîndesc ei, de ceea ce spun ei la întruniri. Marile discuții din momente de cumpănă, cînd bat alegerile la ușă, nu pot avea loc, în general
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
înainte de 1989, de a mă ajuta să nu asist, în satul în care eram profesoară, cu mîinile încrucișate la o cumplită tragedie a unui elev bolnav incurabil, ci să pierd luptînd, se mai decantase, permițîndu-mi să nutresc față de poetul devenit politician sentimente ceva mai limpezi. Dar nu atîta cît să stea în-tr-un raport suficient de limpede cu rațiunea și chiar cu restul sentimentelor mele, și vechi, și recente, mai curînd negative. Și în orice caz, nu atîta cît să-i cer
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
Cristian Teodorescu S-au făcut atîtea speculații, saptamana trecută, despre plecarea lui Cozmin Gușa din PSD, de parcă s-ar fi dus de rîpă partidul de guvernămînt. Comentatori și politicieni s-au grăbit să vadă în demisia lui Gușa semnul că dihoniile de tot felul au început să dea pe de laturi în partidul condus de Adrian Nastase. În oricare alt partid, în afară de PSD, demisia responsabilului cu organizatoricul ar fi
Si, totusi, de ce a demisionat Cozmin Gusa? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13758_a_15083]
-
pe tema Și era tînăr, săracul.... Dacă avea mai mult instinct politic, Cozmin Gușa ori ar fi rămas în PSD, încercînd să cîștige puncte din această înfrîngere, ori ar fi provocat un scandal răsunător. Cu dezvăluiri și cu imprecații de politician democrat care și-a pierdut iluziile în partidul de guvernămînt În acest fel s-ar fi asigurat de invitații care mai de care, formulate din toată inima, vorba să fie, de opoziție. El a preferart o demisie cu jumătăți de
Si, totusi, de ce a demisionat Cozmin Gusa? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13758_a_15083]
-
nu și-a dorit munca de redactor constant. A urmat lupta pentru finanțare, ceea ce a cauzat o întârziere de doi ani în apariția revistei. Ai perfectă dreptate când spui că mă interesează valorile literare, nu cele politice. Sunt scriitoare, nu politician: cred că lectura textelor ca literatură e o formă esențială de respect pentru colegii - adesea mai mult decât remarcabili - din țările pe care le acoperă Orient Express. Sunt țări a căror cultură literară mă entuziasmează. Și mai e ceva: cu toate că
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
nici unui aspirator, ci ajutarea Fundaței Culturale să-și vadă de treburi, dar sub auspicii mai sigure și mai profitabile decît pînă în prezent. Nici gînd ca Ion Iliescu, Adrian Năstase (care oricum nu face parte din această ecuațe) sau alț politicieni să decidă cine va putea face parte din acest Institut. Decizia urmează să aparțnă FCR. Ceva, ceva știu însă ziariștii de la Curentul. A existat, se pare, o luptă pentru monopolizarea Institutului dusă dinspre Ministerul Culturii. Pînă una alta, Augustin Buzura
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
în progresie geometrică a numărului de jucători pe computer se va schimba și profilul alegătorului autohton. Pentru X din București începe să fie mai important ce crede Y din Baia Mare sau ce îi spune Z din Botoșani, decît ce debitează politicienii. Deocamdată această lume e scutită de politicianism. Și atîta timp cît politicienii nu vor încerca să-și bage nasul în ea, ea ar putea fi premisa unei viitoare solidarități civice, fără program, dar cu exigențe electorale unitare. Chiar și acum
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
și profilul alegătorului autohton. Pentru X din București începe să fie mai important ce crede Y din Baia Mare sau ce îi spune Z din Botoșani, decît ce debitează politicienii. Deocamdată această lume e scutită de politicianism. Și atîta timp cît politicienii nu vor încerca să-și bage nasul în ea, ea ar putea fi premisa unei viitoare solidarități civice, fără program, dar cu exigențe electorale unitare. Chiar și acum în spatele celor 32 de echipe finaliste care s-au întîlnit la Constanța
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
secția umanistă a profesorului Hoidas, fiind un latinist de forță. Tragic, însă adevărat, pușcăria cu grozăviile ei decuplase brusc un har mult timp ascuns... De la Mircea Vulcănescu la Istrate Micescu, închis perpetuu lângă atâtea alte și alte personalități ale epocii, politicieni, profesori, doctori, avocați, artiști, generali importanți ai fostei armate române, împărtășind cu ei anii de celulă severă, fostul meșotist a lăsat mărturii zguduitoare, constituind azi veritabile pagini de istorie... Un mare sufletist, Duțu Teodor. Un caracter puternic. O fire donchișotescă
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
jaful sistematic, pe fond de incompetență, lăcomie și prostie. Nici după 1990 nu m-am putut debarase cu totul de aceste idei. Poate pentru că oamenii care-au năvălit în spațiul public erau tot vechii activiști și securiști, poate pentru că noii „politicieni" nu s-au dovedit cu nimic mai breji decât cei folosiți de Ceaușescu împotriva propriului popor. Ce stimă să ai pentru politicieni, când nume compromise pentru vecie de la Eugen Florescu, sinistrul apostol al celei mai demente forme de stalinism, la
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
Poate pentru că oamenii care-au năvălit în spațiul public erau tot vechii activiști și securiști, poate pentru că noii „politicieni" nu s-au dovedit cu nimic mai breji decât cei folosiți de Ceaușescu împotriva propriului popor. Ce stimă să ai pentru politicieni, când nume compromise pentru vecie de la Eugen Florescu, sinistrul apostol al celei mai demente forme de stalinism, la Mihai Ungheanu, specialist în teorii conspiraționiste și tartore al ultimei răbufniri a paranoiei naționale, protocronismul, la lingăii nerușinați Adrian Păunescu și Corneliu
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
prost pentru că muncește prost și-ai să-ți faci un dușman pe termen lung. Spune că treburile merg prost în țară mai ales din cauza celor care ne conduc, și te expui la represaliile unei justiții aflate la degetul mic al politicienilor. Ca să n-avem nici un dubiu, legile privind "defăimarea țării" și "ofensa adusă autorității", inspirate din intoleranța de tip medieval, sunt mânuite cu tot mai multă dexteritate de indivizi pe care destinul i-a transformat din conțopiști oarecare în mare vedete
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
scurt) din jalnica situație în care am decăzut". E așadar o standardizare a ( pre)judecății propagandistice, care se repercutează într-una a retoricii, închizînd un cerc vicios. Limba de lemn divulgă o conștiință vidă. Violent contrastante cu semidoctismul ( orientat) al politicienilor actuali, ni se înfățișează memoriile de închisoare ale lui Cesianu: "Ce oameni politici am avut O comparație cu liderii politici actuali ridiculă, neavenită". Concluzia este exclamativă în amara-i stupoare.
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
anilor '90, cînd opozanților FSN li se recomanda să nu zîmbească în fața camerelor de luat vederi cînd dădeau mîna cu dl Iliescu. Nu-l putem ajuta pe dl Zubașcu să renunțe la acest fel de a gîndi pe care și politicienii și gazetarii l-au părăsit de ani buni. După cum nu-l putem ajuta pe dl Lefter să descopere colaboratori mai ca lumea, care să nu-l facă de rîs. Fiecare revistă pe mîna colaboratorilor ei piere. Tifla de Paște a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
o curte în care găinile s-au emancipat de mult, vom plăti cu vârf și îndesat prostia de-a ne imagina că o să-i prostim pe toți tot timpul. După ce mai lunile trecute îl combăteau pe Chirac ( într-adevăr, un politician fără pic de demnitate), acum năstăsioții s-au repezit disperați să citeze nu știu ce vorbe încurajatoare ale președintelui francez. Dușul rece reprezentat de omiterea nominalizării noastre ca posibil membru al UE în 2007 vine, însă, destul de târziu. Dacă omul Chirac ne
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
o referire cât de mică și la România. Problema e că și dacă ar fi vrut, tot n-ar fi putut impune o astfel de menționare. În clipa de față, imaginea lui Chirac însuși nu mai face multe parale între politicienii europeni. După lamentabila prestație în cazul războiului din Irak ( deversarea de veninuri clocotitoare la adresa americanilor, urmată, ca la Ploiești, de schimbarea macazului), e mai bine ca Chirac să-ți fie inamic decât amic. Tot ce ne-am putea dori din partea
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
de aur, de bani, în contul lui Balzac Balzac? nu cunosc ar fi făcut nedumerit Marquez. A... ( îi suflase repede traducătoarea) franțuzul acela din Europa? parcă am auzit, câte ediții a avut? Nobel, ceva?... Cultural și explicativ cum e, marele politician român căzuse pe bec, venind numaidecât cu amănunte și aprecieri laudative ascultate de sus de columbian, mușcându-și mustața și care în cele din urmă izbucnise într-un hohot de râs feroce făcând să i se zbârlească aceeași musață vie
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
columbianul, un scriitor trebuie să prindă curaj, să-i înfrunte pe toți, și dacă mai are și parale, succesul e al lui Uite Hemingway... ( și spusese o întâmplare, la Paris, cu prietenul lui Fidel). Pe urmă îl întrebase brusc pe politicianul român dacă îi plăcea să fie lingușit și dacă acceptă ficțiunea, în general. Confratele, jucând rolul lui Iliescu, se clătinase dubitativ ca acesta, cum face dumnealui când nu prea este hotărât, așa-și-așa... Dar dacă, făcuse sudamericanul, un poet
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
de la Marele Cartier General german... Spun și eu ca țiganul: "Doamne, împacă-i pe împărați." ( Ultimul îndemn, scris românește). Adevărat jurnal de război se declanșează către sfârșitul anului, și poate fi urmărit în disputele "teribile" în care sunt angrenați și politicieni români în disputa pentru poziția de neutralitate a țării în anvergura luată de război. Comentatori de o vivacitate caustică sunt contele Czernin, Ministrul Austro-Ungariei la București și Barbu Știrbei. Citatul din Salustius, reprodus de Martha Bibescu, îi exprimă perfect convingerile
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
Cronicar Pe scurt În OBSERVATOR CULTURAL (nr. 143) și în 22 (nr. 683), e publicată o scrisoare demnă și plină de învățăminte în care Rodica Culcer, Nadina Forga și Cosmin Prelipceanu își explică motivele demisiei lor de la Europa F.M. Spre deosebire de politicieni ori de șefi ai unor organisme din sport, iată, jurnaliștii au onoare și țin să le fie respectat dreptul la opinie. l Tot în 22, dl Andrei Cornea semnează un admirabil editorial: De ce sîntem pro-americani? Ideea, foarte corectă, este aceea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
Moscova pentru a calma situația. De fapt, Ion Cristoiu, avansează această teorie pornind de la cele petrecute în 1989 în România. El nu crede că Ceaușescu a căzut din cauza revoltei populare: "Azi, după 13 ani de la momentul decembrist, excepție făcînd cîțiva politicieni ce țin să se legitimeze cu eroismul unei participări, nimeni în România nu mai crede în ceea ce s-a văzut la televizor." Dacă și-ar folosi mai atent memoria, analistul și-ar reaminti că semnele de întrebare n-au fost
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
pe cei în care crede. Cu exact aceleași însușiri a aceptat să devină "Dana" în tinerețea ei universitară. Dacă la căderea regimului Ceaușescu Mona Muscă ar fi fost un om cu adevărat tare pe convingerile sale, ar fi ajuns, probabil, politician marcant în PRM după o eventuală escală în FSN-ul anilor '90. Acesta e, dacă vreți, paradoxul Merce, fost ofițer superior de Securitate, care e membru în Parlament, fără să-l doară capul, în timp ce foștilor informatori li se clatină statutul
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
că au făcut porcării, în această calitate, nu le poți interzice decît eventual moral să-și facă meseria de ziariști. Pentru că nici unul dintre ei n-a semnat vreo declarație în care au afirmat că n-au făcut poliție politică, spre deosebire de politicieni și de funcționarii de stat. După părerea mea, un ziarist dat în vileag că a fost informator se trezește în fața riscului de a-și pierde credibilitatea. Dacă rămîne fără ea, oricum dispare din presă. Dacă nu, asta e viața. CNSAS
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]