414 matches
-
nici acum nu-s lămurite. Am încercat să propunem unele deslușiri în cartea " Noaptea asta nu câștigă nimeni" (JUNIMEA, 2002). Printre ele, secvența luării primului steag turcesc, mult mediatizată în epocă și, în egală măsură, contestată datorită amestecului imoral al politicianismului murdar în istoria neamului. Eroul, Grigore Ioan, a fost dublat de alt Grigore Ioan unul prahovean, celălalt, moldovean. Steagul însă, pare a fi unul singur. Deci, doi ostași din războiul de la 1877 "candidează" pentru titlul glorios de cuceritor al drapelului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care te tulbură profund. Erau zile de așteptare și tremur în carne.. Și astăzi,la noi, de ce să n-o spunem... începu unul dintre colegi, cu glasul coborât... Unde minciuna și fățărnicia, sunt pretutindenea; în presă, în raporturi sociale, unde politicianismul a pervertit caracterele, a smintit conștiințele și a destrăbălat adânc moravurile publice.. ce garanție de dreptate putem avea ?! Unde corupția și degradarea au pătruns adânc în tribunalele noastre, și tocmai viciile și răutățile înrădăcinate în sânul lor, sunt menite a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
diverse abuzuri împotriva micilor comercianți evrei, iar instanțele de judecată să respingă reclamațiile formulate de comunitatea evreiască 653 . Intervențiile și luările de poziție amintite de la tribuna Parlamentului, în cadrul unor întruniri electorale sau în presa românească, trădau un grad mare de politicianism și contribuiau, nu după mult timp de la rostirea lor, la trecerea într-o nouă etapă a problemei evreiești, pe care am putea s-o numim și internațională ținând cont de actorii politici care se vor implica în rezolvarea ei. Mult
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
problematic pentru o istorie propriu-zisă a creștinismului românesc), o geografie simbolică indisociabilă de construcția continuă a identității naționale, în special de ceea ce eu am numit ontologie etnică. Nu ar fi simplu, fiindcă ar trebui depășite ambiguitățile și abuzurile filetismului, ignoranței, politicianismului și pietății populare, între care suprapunerea topografiei sacre peste teritoriul statului național, precum și etnicizarea categoriei de popor ales (cel puțin potențial universală, deși inițial tribală). Cultura noastră istorică, în care mitul e întotdeauna prea aproape și e adesea mai puternic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aproape că nu a fost problemă la ordinea zilei să nu fi fost abordată. Multe dintre aceste texte ating valorile unor adevărate pamflete încărcate de sarcasm, în care, cu o vervă scăpărătoare, satirizează racilele timpurilor noastre: arivismul social, falsul patriotism, politicianismul demagog și fanfaronard, corupția care s-a întins ca o imensă pecingine peste România, aceste stări maladive, maligne, care guvernează astăzi o societate decadentă și în care onestitatea, cinstea, virtutea au fost înlocuite cu demagogia, cupiditatea, viciul, adesea atingând limite
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cartea lui Ion Cernat ar putea sta sub cuvintele lui Quintilian: Satura tota nostra est (Satira este în întregime a noastră). Autorul este o conștiință a epocii sale manifestand o atitudine civică profund patriotică. El face o critică sistematică a politicianismului din societatea actuală trecând cu ușurință de la indignare la revoltă, de la ironie la sarcasm, mai ales când constată că multe dintre apucăturile aleșilor noștri stau sub semnul lui Auri sacra fames (Blestemata foame de aur), aceștia fiind „cei care se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Este cu adevărat cea mai mare revoluție spirituală să trăiești cu conștiința prezenței dumnezeiești. Numai Apostolii, Martirii, Pustnicii, Sfinții au trăit această realitate ca o stare firească a lor. S-a făcut și politică. Dar Moța sancționează politica decăzută în politicianism, pe care ei n-au făcut-o. Responsabilitatea față de Dumnezeu pentru actul de conducere era politica lor. Orice lege lumească poate fi eludată sau călcată. Dar legea sancțiunii divine, nu! Pe aceasta trebuie să o aibă în vedere cei ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dumnezeu și pe aproapele meu, ca pe mine însumi. Atunci de ce faci politică? Sensul pe care-l dați dumneavoastră politicii, nu e cel real. Politica înseamnă conducerea cetății, a societății constituite într-un stat, și nu are sensul alterat, de politicianism, pe care îl dau cei fără conștiința răspunderii în fața lui Dumnezeu. Capacitatea spirituală de a servi societatea pentru a o conduce la Dumnezeu este ceea ce îmi doresc. Aceasta este idealul meu, politica mea. Această acțiune are loc pe pământ, pentru că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Mișcării Legionare, acuzată de comuniști ca fascistă. Mișcarea nu e un produs al fascismului sau nazismului, nici nu a fost subvenționată de aceste formații politice, ci s-a născut ca o reacție proprie vieții și neamului român, împotriva comunismului și politicianismului venal din țara românească. În sentință Mișcarea a fost absolvită de acuzație, confirmându-se hotărârea Tribunalului de la Nürnberg. Consecințele sentinței urmau să fie rejudecarea proceselor legionare și eliberarea deținuților politici. Presiunile fizice și morale care se făceau aveau ca scop
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
popoarele Europei răsăritene nu a avut șansa unei evoluții autonome (sau "organice", cum i-ar spune Iorga) care, prin natura ei, să ferească de ruptură culturile autohtone. După părerea junimiștilor, sistemul acesta de "formă fără conținut" a fost menținut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era în opinia junimiștilor doar un instrument menit să dovedească faptul că politicienii și avocații angajați în politică erau indispensabili existenței statului român. Junimiștii au înțeles că nu există cale de întoarcere în zilele Regulamentului Organic, dar Titu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
răsăritene nu a avut șansa unei evoluții autonome (sau "organice", cum i-ar spune Iorga) care, prin natura ei, să ferească de ruptură culturile autohtone. După părerea junimiștilor, sistemul acesta de "formă fără conținut" a fost menținut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era în opinia junimiștilor doar un instrument menit să dovedească faptul că politicienii și avocații angajați în politică erau indispensabili existenței statului român. Junimiștii au înțeles că nu există cale de întoarcere în zilele Regulamentului Organic, dar Titu Maiorescu și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ca literatura să fie separată de politică; să rămînă artă pentru artă, de preferat fără nici un conținut social. Accentuînd asupra diferenței dintre civilizație și cultură, România rămînea, după părerea lui Rădulescu-Motru, o caricatură gigantică a Occidentului, o situație în care Politicianismul a perpetuat din interese egoiste o "pseudocultură"60. Iorga (ca și Eminescu) a fost puternic influențat de critica junimistă, cum au fost și Rădulescu-Motru și Simion Mehedinți. Dar Iorga avea unele rezerve serioase: în primul rînd insistența junimiștilor asupra separării
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mai ales din cauza încordării marilor eforturi depuse. A murit la vîrsta de treizeci și nouă de ani. Printre scrierile lui se numără peste trei sute de articole politice publicate în "Timpul", în care ataca regimul politic și realitățile pseudooccidentalizării. A atacat politicianismul, care, după părerea lui, "printr-o mașină politică nemiloasă a plătit salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, creînd un proletariat al condeiului!". El numea o astfel de democrație democrație bugetară, punînd-o în contrast cu una reală: o democrație a muncii. Patriotismul politicianismului este
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
atacat politicianismul, care, după părerea lui, "printr-o mașină politică nemiloasă a plătit salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, creînd un proletariat al condeiului!". El numea o astfel de democrație democrație bugetară, punînd-o în contrast cu una reală: o democrație a muncii. Patriotismul politicianismului este grija iubitoare mai curînd față de bugetul țării și nu față de țară, exploatînd la maximum resursele tot mai mici ale acesteia 66. Ca și Carp, Eminescu îi critica pe liberali pentru că împiedicau ajungerea la o democrație adevărată. El cerea respectarea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și unsprezece 95. Lucrarea lui asupra istoriei medievale a gurilor Dunării a apărut tot în această perioadă 96. Scrierea lui Iorga fusese acceptată spre publicare de către Academia Română de Științe, deși nu a primit nici un ban. Au intervenit însă liberalii și Politicianismul, susținînd că " Nu trebuie să publicăm asemenea fleacuri junimiste". Alianța Iorga-Bogdan-Onciul continua deci să provoace gelozia profesională a celorlalți. Intrigile se interferau cu Politicianismul, Iorga fiind acuzat că l-ar fi defăimat pe Mihai Viteazul și i-ar fi preamărit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
publicare de către Academia Română de Științe, deși nu a primit nici un ban. Au intervenit însă liberalii și Politicianismul, susținînd că " Nu trebuie să publicăm asemenea fleacuri junimiste". Alianța Iorga-Bogdan-Onciul continua deci să provoace gelozia profesională a celorlalți. Intrigile se interferau cu Politicianismul, Iorga fiind acuzat că l-ar fi defăimat pe Mihai Viteazul și i-ar fi preamărit pe fanarioți. Iorga își dădu curînd seama că poziția lui în cadrul Universității era periclitată. A cerut să fie primit în audiență de Take Ionescu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
timp, Hasdeu, zdruncinat de moartea fiicei sale, s-a întors și el împotriva lui Iorga. Take Ionescu nu mai era ministru al Învățămîntului, așa că Iorga a primit titlul. Iorga nu avea o fire intrigantă, preferînd confruntarea directă, compromisurilor. În timp ce mașinațiile Politicianismului și intrigile duceau la tergiversarea publicării lucrărilor sale, Iorga își amintea cum strînsese documentele, drămuindu-și mijloacele financiare pînă cînd (la Veneția) fusese nevoit să cumpere mămăligă și să o mănînce pe stradă ca să aibă putere de muncă 98. În
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
francezii față de literatura algeriană sau ca englezii față de cea indiană. Mulți intelectuali români întrebau, pe drept cuvînt, cu ce se alegea conducerea României din toate acestea? Despoți orientali denaturați posedînd instinctul politic sănătos caracteristic românilor, dar care era programul politic? Politicianismul. Partidele Conservator și Liberal veneau pe rînd la putere, dar etichetele politice erau doar o acoperire pentru voința elitei de a monopoliza puterea. Pentru Iorga și pentru naționaliști, acest sistem bipartit conservator și liberal aducea aminte de așezarea geamănă Sodoma
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
românesc". Ziarul era parțial finanțat de aristocrație: Nicolae Filipescu, Gheorghe și Barbu Știrbei și alți descendenți ai familiilor istorice făceau donații. Iorga vorbea despre familia Știrbei ca despre "prieteni statornici ai țăranilor"173. Este mai probabil că intrase în acțiune politicianismul: regimul intenționa să-l manipuleze pe Iorga a cărui naivitate, al cărui naționalism cultural antirevoluționar și a cărui popularitate în rîndul studenților îi puteau servi interesele. Ulterior, Iorga va fi de multe ori victima unor astfel de cooptări. "Neamul românesc
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care a fost dezvelită la Iași în 1912. După ruptura de conservatori, Iorga voia să fondeze o Organizație Democratică Naționalistă pentru a transpune filosofia sămănătoristă în practica politică. Ales candidat independent, naționalismul său excludea toate celelalte ideologii și partide, cu politicianismul lor cu tot. Nu era capabil să aprecieze importanța aliaților în atingerea țelurilor sale; alianța implică compromis. Prin 1908, ideile lui în privința propriului său partid și a programului acestuia începeau să se contureze. În sfîrșit, în aprilie 1910, Iorga a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
primită de istoricii occidentali. Era bine organizată și documentată, Iorga adăugîndu-i un caracteristic capitol final despre politica României contemporane scris mai mult ca ziarist decît ca istoric. În el îi critica cu o ironie mușcătoare pe adversarii lui politici și politicianismul. A trimis prompt cele două volume la Palatul regal. Bătrînul rege a fost atît de furios încît nici măcar nu i-a mulțumit 232. A urmat Inscripții din bisericile României, București, vol.1 (1905), vol. 2 (1908) și Istoria românilor în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Austro-Ungaria!18 (în perioadele de criză, Iorga scria întotdeauna cîteva editoriale pe zi, retipărite în cotidianul de largă circulație "Universul"). Instrumentul prin intermediul căruia Iorga avea acces la o audiență mai mare era Liga culturală. O părăsise în 1912-1913 din cauza intrigilor politicianismului, dar acum s-a întors 19. La revenirea lui Iorga, președintele Ligii Culturale era Părintele Vasile Lucaciu, refugiat din Transilvania. Iorga a devenit Secretar General Activ al Ligii. I s-au alăturat și alți intelectuali refugiați, printre care frații Goga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fi împlinite fără rege, ori vor fi înfăptuite împotriva voinței regelui". A adăugat că, spunîndu-i acest lucru regelui, și-a ușurat mintea și și-a descărcat sufletul 91. Nu era vreme pentru urmărirea intereselor de clasă și dedarea la jocurile politicianismului; împrejurările erau prea serioase pentru aceasta. Astfel încît criza s-a atenuat. Ion Mihalache a calificat ulterior reforma agrară drept un fel de "supapă de siguranță" pentru clasa conducătoare. Care a funcționat eficient, într-adevăr. Nu numai că soldatul țăran
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
jucase un rol atît de important în realizarea și în punerea temeliilor intelectuale ale României Mari. Alexandru VaidaVoievod și politicienii ardeleni care uniseră recent Transilvania cu România erau șocați; nu erau încă obișnuiți cu interesele meschine de partid și cu politicianismul de la București, dar aveau să se învețe. De partea ungară, toți intelectualii au fost mobilizați ca să facă parte din delegația la Conferința de Pace. Printre aceștia se numărau contele Pál Teleki, marele geograf, contele Albert Apponyi, un excelent diplomat, vorbitor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe care ei o aduseseră din vîltoarea sîngeroasă a războiului avea să aibă o viață atît de scurtă! Cea mai mare parte din acești oameni nu voiau să se întoarcă la inechitățile sociale și la corupția României de pe vremuri, la politicianismul fraudulos, la o realitate românească în care 1% erau privilegiați, iar 99% terorizați. Dar tocmai acest lucru voia Brătianu să-l reinstaureze și pentru acest lucru depunea el toate strădaniile: ca să restabilească în cadrul circumstanțelor schimbate vechiul sistem politic (și puterea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]