466 matches
-
Vasile Șandru (IA), Ancuța Daniela Șorea (IA), Nelu Tapalagă (UAIC), Alexandrina Velichi (IPI). Consiliul UASC era format din 61 membri. Biroul CUASC era format din: Tompea Doru (Preș.), Belza Vanda Ligia (vice. cu activ. profesional-științifică), Gicovanu Liliana (vice cu activ. politico-ideologică), Franciuc Mirela Cătălina (vice cu activ. cultural-educativă), Munteanu Daniel Savin (vice cu PTAP), asist. Popescu Dinu Cristian (vice cu activ. educativă în cămine, cantine și asistența socială a studenților), lect. Ursache Radu (vice cu activitatea studenților străini), Georgescu Lucian Puiu
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Strâmbeanu Liliana - Conferința de dare de seamă și alegeri, ianuarie 1983, Arhiva CCTS, 1983. 17 Proces-verbal al plenarei CM UTC Iași din 21 august 1971, Dosar 1, Fond 40, Comitetul municipal al UTC Iași, fila 30. 18 Informare privind activitatea politico-ideologică și cultural-educativă desfășurată de organizația de partid din Universitatea "Al.I. Cuza" Iași, Dosar 71, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1971, fila 102. 19 Proces-verbal al ședinței biroului Comitetului de partid pe Centrul Universitar Iași din 25 martie
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Dosar 1, Fond 40, Comitetul municipal al UTC Iași, 1975, fila 102. 31 Proces-verbal al biroului Comitetului municipal de partid din 29 aprilie 1980, Dosar 2, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1980, fila 141. 32 Informare privind activitatea politico-ideologică, cultural artistică și distractivă desfășurată de CCTS, Dosar 1, Fond 40, Comitetul municipal al UTC Iași, 1980, fila 66. 33 Proces-verbal al ședinței biroului Comitetului județean al UTC Iași, din 24 decembrie 1982, Dosar 1, Fond 33, Comitetul județean al
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Mihai, Filimon Aurel, Swijewschi Cazimir. 25 Iată care erau universitarii: Zolyneak Maria, Dvoracek Maria, Nechita Vasile, Pralea Spiridon, Ignat Ioan, Coste Valeriu, Munteanu Angela, Jaba Octavian. 26 Iată care mai erau formatorii de propagandiști în octombrie 1983, implicați în învățământul politico-ideologic: Popescu Rodica, Constantin Morariu, Prof.univ.dr. Liviu Coptil, Ilie Dodea, P. dr. Constantin Gheorghe Marinescu, Prof. dr. Nicolae Stoica, Radu Ciurileanu (propagandist CC al PCR), Prof. dr. Constantin Niculicioiu, Prof. dr. Petre Mâlcomete, Conf. dr. Elena Puha, Lect. dr. Gheorghe Predoaica
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dr. Adrian Neculau, Lect. dr. Mihai Nistor, Conf. dr. Constantin Logofătu, Conf. dr. Ioan Străchinaru, Conf. dr. Constantin Jofa, Lect dr. Virgil Catargiu, Gheorghe Rusu. Practic, 75% dintre aceștia erau cadre universitare - Program de instruire a propagandiștilor din întreg învățământul politico-ideologic, Dosar 3, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1983, filele 159-166. 27 Grupul de lectori, structura pe colective și catedre în anul de învățământ 1977-1978, Dosar 5, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1977, filele 98-108. 28 Iată
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
17 Stenograma ședinței Comitetului de partid pe Centrul Universitar Iași din 13 octombrie 1973, Dosar 78, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1973, fila 67. 18 Ibidem, fila 89. 19 Colectivele pentru comisiile de control asupra conținutului științific și politico-ideologic al cursurilor ce se vor elabora sub egida Universității "Al.I. Cuza", Dosar 10, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1977, filele 99-100. 20 Mihai Iordănescu, "Editarea cursurilor universitare",Scînteia, anul L, nr. 11 973, 8 ianuarie 1982, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
filosofia culturii, Arhiva CCTS, 1984. 11 Plan tematic al seminarului "Tineretul și pacea", Arhiva CCTS, 1984. 12 Plan tematic al Cercului de materialism dialectic și istoric, Arhiva CCTS, 1984. 13 Tabel cu membrii Cenaclului "Moldavia", Arhiva CCTS, 1982. 14 Manifestările politico-ideologice, cultural-artistice și educativ-distractive organizate la CCTS în perioada vacanței de iarnă a studenților, 21.XII.1986-4.I.1987, Dosar 793/1987, Comitetul municipal al PCR Iași, 1987. 15 În prima parte a lui 1984, la Cenaclul "Quasar" au fost invitați
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
spre Iașul universitar Comitetul Județean al PCR Iași Comitetul Municipal al PCR Iași Organizația UTC Iași Frontul Unității Socialiste Organizații PCR din Centrul universitar Asociația Studenților Comuniști Studenții partidului: membrii și propagandiștii Universitari și propagandiști Condiții ale procesului didactic Învățământul politico-ideologic al studenților Practica Munca patriotică Condiții sociale Studenții străini Pregătirea militară Sportul studențesc Casa de Cultură a Tineretului și Studenților Activitatea artistică Riguroasa organizare a timpului liber Presa studențească Condițiile colaborării cu Securitatea Amintiri din eșalonul III Despărțirea de vechiul
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
voci individuale care întregesc cultura exilului, întrucât scriu și vorbesc, iar uneori își apără semenii, uneltind împotriva regimului din țară. "Tezele din iulie 1971", un program sinistru de ideologizare, pun capăt liberalizării. În urma discursului Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii rostit de Nicolae Ceaușescu în fața Comitetului Executiv al Partidului Comunist Român pe 6 iulie 1971 și publicat ca document oficial al PCR cu titlul Expunere cu privire la programul PCR pentru
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste se impun șaptesprezece directive (de aici și denumirea de "Teze"). Ele marchează întoarcerea realismului socialist și urmăresc creșterea autorității partidului, participarea tinerilor la munci patriotice, intensificarea educației politico-ideologice și expansiunea propagandei politice pe toate căile posibile (radio, televiziune, publicații, teatru, cinematograf, uniuni ale artiștilor). "Tezele" sunt un manifest împotriva liberalizării, împotriva intelectualilor și a profesionalismului. După implementarea "Tezelor", cenzura și Securitatea controlează atent informațiile, traducerile dispar încetul cu
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
titlul cărții lui Palaghiță, în reînvierea României, prin Garda de Fier, e o biată iluzie, nutrită de nostalgici cărora li s-a oprit ceasul. Nu altul este destinul nostalgiei grupărilor legionare înființate în România postdecembristă. Mișcarea legionară este un fenomen politico-ideologic interbelic și rostul lui a fost definitiv fixat în lunile dintre septembrie 1940 - ianuarie 1941. O reînviere nu e necesară și nici, istoricește, posibilă. Situația internă și internațională s-a modificat radical. Ascensiunea mișcării legionare în anii treizeci fără existența
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
numărului 8 pe anul curent împlinirii a treizeci de ani de la faimoasele Teze din iulie. La 6 iulie 1971, oarecum pe neașteptate, N. Ceaușescu prezintă, în cadrul unei ședințe de Comitet Executiv al CC al PCR, 17 propuneri "pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice". Cîteva zile mai tîrziu, N.C. revine cu o expunere cuprinzătoare a sensului acestor propuneri la o Consfătuire de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative. Ambele texte sînt reluate in extenso în Vatra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
Dumnezeu, misticismul. Acestea "sunt crimele de lčs-democrație". Eliminarea din literatură, notează consternat, a celei mai mari părți din opera lui Eminescu (să adăugăm denaturarea ei), a lui Baudelaire, Oscar Wilde constituie o "monstruozitate". Se declară, de asemenea, tranșant împotriva constrângeriloor politico-ideologice, după modelul sovietic. "Nu pot admite sovietizarea conștiințelor. Primesc - zice el cam în pripă - toate inovațiile, toate reformele (...), dar nu mă împac cu cazarma sufletească (s.m.). Ascultând o conferință a politrucului șef peste artele din România, Nicolae Moraru, Galaction face
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
e că sistemul educațional românesc se află în coada lumii civilizate și pe treapta cea mai de jos din propria-i istorie, altădată glorioasă. Dar dezastrul nu se perpetuează de optsprezece ani, ci de șaizeci. El a început din motive politico-ideologice odată cu reforma comunistă din 1948, iar din 1989 continuă din iresponsabilitatea și incompetența guvernanților. Pentru ca azi - exceptând câteva onorabile instituții unde dascăli cu vocație și demnitate refuză să abdice de la ceea ce Noica numea "rigorile culturii" - azi, așadar, școlile au ajuns
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
perioadă de până la căderea regimului comunist avea să fie, literar, una dintre cele mai productive din ăntreaga ei istorie. Tot acum avea să se ănregistreze un alt aparent paradox: intuind, probabil, periculozitatea acestei evoluții, instituțiile prin care se exercită controlul politico-ideologic au devenit ele ansele gardieni ai "valorii artistice pure", deturnata și pusă an slujba unui minor estetism de partid, sancționând ori ăncercănd să sancționeze an numele "frumosului" deschiderea spre social, spre istorie, spre politic. Criteriul "pur estetic" se prefacea astfel
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
sistem filosofic de înțelegere existențială". Demnă de reținut este concluzia lui Dumitru Micu: "Totul la Eminescu se realizează în sferele cele mai de sus ale gândului. Proza de ziar a poetului a devenit una din principalele surse ale gândirii sociale, politico-ideologice, românești din următorul secol. Proza sa de ficțiune și, mai ales, poezia exprimă eternul uman la nivelul de artă atins în literatura universală doar de creatorii ei de întâia mărime." Deosebit de interesantă este ediția îngrijită și comentată de Nicolae Scurtu
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
cu încetul specificul ei, sub presiunea realului respectiv. Prima dintre cele 2-3 acțiuni tipic europene pe care aș vrea să o amintesc este faptul că noi nu ne-am dat seama de un fel de contradicție, sau chiar de necinste politico-ideologică a secolului al XIX-lea european: s-a exaltat peste tot principiul naționalităților, pînă la primul război mondial, cînd crapă (iertați-mi cuvîntul urît) toată această istorie a naționalităților, sub forma unui conflict armat (ca întotdeauna o referință, aparent cea
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
să creadă că înverșunarea capitalismului împotriva sistemului defunct era provocată integral de neputința rivalului de a împlini aspirațiile mulțimilor sărace, abia scoase dintr-o condiție semifeudală? Stă în picioare presupunerea că occidentalii s-au angajat în lungul și costisitorul război politico-ideologic (ba și economic și militar) cu țările socialiste, dintr-o exclusivă și irepresibilă filantropie, pentru o viață mai îmbelșugată și mai tihnită a popoarelor din aceste țări? Dacă ar fi fost așa, nu am fi văzut imediat rezultatele? Am mai
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
doresc la mai mare!); apoi, în "Observatorul" cuplului Mușat-Șimonca; în fine, în "Academia Cațavencu", unde citesc deloc măgulitoare aprecieri la adresa domniei sale: pe vremea lui Ceaușescu, ar fi fost unul dintre zelatorii ("cu ochi albaștri", scrie săptămânalul "de moravuri grele") învățământului politico-ideologic bolșevic. A doua: că aș fi contribuit la desființarea revistei "Cultura" pentru că n-aș fi publicat acolo niciodată (se subînțelege, din dispreț elitist!). Eroare: am scris chiar în primul număr al revistei, când noua redacție, adusă în locul celor de la "Dilema
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
ai parlamentului, polițiști sau magistrați. Anul trecut un scandal imens a pus capăt apariției unui săptămânal faimos și a condus la condamnarea conducătorilor lui. La originea exagerărilor de acest fel, ca să revenim la cazul Amis, stă un soi de pudibonderie politico-ideologică precum aceea care a făcut din Cioran în anii 1940 sau din Patapievici în anii 1990 ținta unor atacuri furibunde. Cum, adică, să spună ei despre țărișoara noastră asemenea oribile lucruri?! Caragiale a avut și el parte de reproșuri similare
Interviu cu Martin Amis () [Corola-journal/Journalistic/3521_a_4846]
-
Timișoara, într-un război în toată regula - cei implicați erau, mi se pare, palestinieni și sirieni: geamuri făcute țăndări, uși baricadate, pături și saltele incendiate, "cocteiluri molotov", împușcături. În același timp, Adrian Năstase urca, treaptă după treaptă, pe scara ierarhiei politico-ideologice. Revoluția l-a prins, în misiune, în Coreea de Nord, după ce, ani de zile, străbătuse pământul pentru a le explica occidentalilor ce înapoiați sunt în materie de drepturile omului și ce pași gigantici făcuse pe acest tărâm România lui Ceaușescu. În mod
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
ca "provincialisme". în diatribele contra barbarismelor, turcismele sînt doar pomenite, în enumerări, de obicei în asociere cu grecismele. Se poate observa că, în comparație cu alte purisme lingvistice manifestate în spațiul balcanic, cele românești nu identifică în turcisme un obiect de ostilitate politico-ideologică. P.V. Haneș (în Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea) amintea că "grecii înlăturau din dicționarele lor, tot în secolul al XVIII-lea, orice cuvînt slav ori turcesc. Cele din urmă în special aduceau aminte
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
două tabere, fără a ignora strategia combatanților, armamentul aruncat în luptă și, în funcție de rezultate, mișcările trupelor beligerante. Expunerea panoramică este menită să ilustreze adevărul, faptele militare și politico-diplomatice. Indiscutabil, publicistul-literat și-a organizat activitatea la „Vremea” ținând seama de principiile politico-ideologice și recomandările stabilite de grupul intelectualilor de stânga din Iași și București, menite să evite conflicte cu cenzura militară și polemici cu ziariștii din tabăra pro-hitleristă și antonesciană. G.Ivașcu la „Uniunea Patrioților”, redactor la „România liberă“. La începutul anului
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
numi aproape cultul, tot mai activ în Europa timpului prin filieră germană, pentru Shakespeare, "divinul brit", cum îl numea Eminescu. Vârfurile junimiștilor sunt la curent, de asemenea, cu literatura nord-americană. Anterior, preocuparea (oricum firavă) față de aceasta avusese o motivație strict politico-ideologică. Spre exemplu, de o mare circulație s-a bucurat traducerea voluminosului roman Coliba lui Moșu Toma, al scriitoarei Harriet Beecher Stowe, care, apărută în 1853, era destinată să sprijine campania de emancipare a robilor țigani. Or, odată cu Junimea, preocuparea în
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
bază de documente de arhivă sistematic și minuțiuos analizate, ajunge la concluzia că fenomenul colaboraționismului scriitorilor francezi în anii ocupației germane a fost în mod determinant influențat de patimile literare, de veleități, de jocuri de interese etc., înclinațiile și sensibilitațile politico-ideologice avînd un rol secundar! Cauza profundă se află în dificultățile de conștientizare, asumare și responsabilizare a unui "trecut" ce acoperă practic toată istoria României de la primul război mondial încoace. O istorie în primul rînd rău, prost cunoscută, dar ale cărei
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]