473 matches
-
necesară, deoarece știința economică oferă un cadru uneori extrem de îngust dezbaterii pe care am dorit s-o inițiem. De aceea pe întreg parcursul lucrării am argumentat și am luat în discuție teme și idei din economie dar și din sociologie, politologie, antropologie,istorie, cultură și civilizație 38. De altfel, conceptul de "socioeconomie"39 este folosit pentru prima dată de către Max Weber tocmai în încercarea de reconciliere a diferitelor științe sociale și a încercării de a uni diferitele tendințe ale vremii. În
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ne oferă o abordare clasică, în stilul unui alt mare specialist român în monedă, Victor Jinga, multidisciplinară, o "socioeconomie a banului", inspirată de Max Weber, o abordare diacronică, aproape o istorie a banilor, conținând însă și elemente de sociologie, antropologie, politologie, biologie, matematică, fizică ș.a., cu tendințe enciclopedice. Personal, mi-ar fi plăcut chiar mai mult curaj, adică o abordare inter- sau transdisciplinară. Pe întreg parcursul lucrării, autorul pune semnul egalității între ban și monedă. Este o convenție îmbrățișată și de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sec. IV î.H.) O altă cunoscută hetairă, Herpyllis, este amintită ca fiind o prietenă spirituală a lui Aristotel (384-322 î.H.), discipolul lui Platon, dascălul lui Alexandru Macedon, filosof și savant ce a cuprins variate domenii: filosofie, logică, etică, politologie, poetică, biologie, chimie, psihologie, fizică. Este creatorul școlii filosofice Liceum și autorul multor lucrări de valoare: Metafisica, Fisica, De anima, Organon, Etica nicomahică, Retorica, Poetica ș.a. Thais (sec. IV î.H.) Nu se știe dacă Thais a fost dikteriadă (provenită
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
451-452. 559 Ibidem, pp. 454-455. 560 R. Mantran (coord.), op. cit., pp. 538-541. 561 Ibidem, pp. 543-546. 562 M. N. Popa, op. cit., p. 454. 563 În anul 1906, Aurel C. Popovici publica, în limba germană, la Leipzig, o lucrare fundamentală de politologie, intitulată Die Vereiningten Staaten von Gross-Österreich (Stat și Națiune. Statele Unite ale Austriei Mari, trad. din limba germană cu o prefață de Petre Pandrea, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", București, 1939.) El preconiza federalizarea Imperiului și constituirea unor
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
se împartă. Și în jurul lui (Noica se lasă Dalai-Lamizat!), acești foarte talentați tineri, care în loc să scrie filosofie, literaturizează..." 27. Judecăți severe emite Sîrbu apoi despre "intelectuali", ca specie de cărturari implicați în viața publică, "angajați" politic: Acum sunt la modă politologii francezi care trec cu nonșalanță dintr-o extremă într-alta. Lichele; cecitate aragonică, histerie trioletă, în țara orbilor Sartre e împărat"28; " Despre mine, mama a spus: "când ești mai deștept, atunci ești cel mai prost". Știa ea ce spune
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. Polirom, 2000, pag. 223). Poate că avea în vedere reluarea proiectelor romanești și nuvelistice din tinerețe, deși, mai sigur, se referea la proza cu caracter jurnalistic, unde pune la contribuție serioase cunoștințe științifice: istorie, logică, politologie, psihologie, biologie, demografie, drept etc. Se știe că, începând cu perioada vieneză, Mihai Eminescu participă cu dăruire și pathos intelectual la mișcările din interiorul comunităților românești din AustroUngaria. Autoritățile imperiale îi intentau un proces de presă pentru articolele din ziarul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. Polirom, 2000, pag. 223). Poate că avea în vedere reluarea proiectelor romanești și nuvelistice din tinerețe, deși, mai sigur, se referea la proza cu caracter jurnalistic, unde pune la contribuție serioase cunoștințe științifice: istorie, logică, politologie, psihologie, biologie, demografie, drept etc. Se știe că, începând cu perioada vieneză, Mihai Eminescu participă cu dăruire și pathos intelectual la mișcările din interiorul comunităților românești din AustroUngaria. Autoritățile imperiale îi intentau un proces de presă pentru articolele din ziarul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
normal simple prerogative ale guvernelor naționale, incluzând politica socială, egalitatea între sexe, relațiile de muncă și politica de apărare a concurenței, iar deciziile ei sunt respectate (Alter, 1998). Totuși, dacă juriștii au presupus în general puterea Curții, până în anii 1990 politologii au trecut peste (Burley și Mattli, 1993). Când au intrat în aceste chestiuni, s-a putut observa existența unui dezacord semnificativ privind măsura de autonomie politică a Curții în fața statelor membre și până la ce punct poate decide împotriva intereselor lor
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
despre globalizare și mulți deja strâmbă din nas când aud de globalizare. Numai că noi trebuie să ținem seama că această globalizare produce o transformare a statului, nu a statului român, a ideii de stat. Pentru că, așa cum se spune în politologie, în ultimul secol s-a trecut de la statul teritorial la statul comercial, pentru a se ajunge la statul virtual. Ce înseamnă asta? Până aproape de secolul XX, marea bătălie era pentru teritorii. Și acum mai spunem: dom’le, ar fi bine
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
sunt obosit, dorm bine și o iau de la capăt. Nu v am spus tot adevărul. Cea mai puternică resursă sufletească o găsesc în lectură. Am fost și sunt un pasionat cititor de literatură, mai ales de poezie, de istorie, de politologie și de filozofie. Mă reconfortează muzica, indiferent de gen, cu condiția să fie bună. Ascult cu plăcere muzică preclasică și clasică, dar și Beatles, Ella Fitzgerald, Mahalia Jackson, Duke Ellington.... Răsfoiesc albume de pictură și vizitez muzee. După 1989, când
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
de "golul sfâșietor" de pe drumurile de țară din România, visând la șoselele trepidând de automobile din vestul și centrul Europei industriale, doar de dragul vituperării, fiindcă nici unui om cât de cât informat nu-i scapă faptul că deosebirile țin de sociologie, politologie, antropologie, nu de calități psihice intrinseci și cu atât mai puțin de superioritatea unui popor asupra altuia. Iar TU este un om foarte informat. Asta nu-l împiedică totuși să tragă în fraza următoare concluzia că "spre deosebire de Bratkowski (activist comunist
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
anticipăm puțin ce ne poate aduce viitorul. În schimb, cartea de față include un număr de mini-interviuri cu larga majoritate a observatorilor meticuloși ai României din străinătate, care lucrează în domenii variate, pornind de la antropologie și geografie și sfârșind cu politologie și istorie. Ea se adresează atât specialistului, cât și cititorului de rând educat, care dorește să înțeleagă mai bine evenimentele care au avut loc în 1989 și în ultimii 20 de ani prin care a trecut această parte a lumii
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Universității Indiana din Bloomington, unde s-a ținut recent un simpozion despre România. La mitingurile anuale ale Asociației Americane pentru Avansarea Studiilor Slavice și Europene, subiectele istorice și culturale românești sunt rare și în general înlocuite de subiecte similare de politologie. Același lucru s-a întâmplat la Boston College, unde au fost preferați politologi istoricilor. Când m-am plâns recent șefului meu de departament, cerând un înlocuitor pentru programele pe care le-am stabilit la Boston College și în orașul Boston
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Arhiva FSB (Polirom, 2006). 1. Când și cum anume ați devenit interesat de Europa de Est? Am avut șansa să cresc într-un mediu intelectual format din oameni profund dezamăgiți de realitatea politică și socială înconjurătoare și care citeau masiv studii de politologie occidentală, care discutau în permanență posibilele alternative la un regim politic discreditat și falimentar. Pe lângă părinții mei trebuie să-i amintesc aici pe Tudor Bugnariu, Radu Florian, Gall Erno, Henri H. Stahl, Paul H. Stahl, Alexandru Vianu. Pe la 10-12 ani
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
asupra vest-europenilor sau a americanilor. 11. Cum sunt studiile românești și est-europene văzute în țara și in domeniul dvs. la două decenii după căderea regimurilor comuniste? Merită încă să studiezi aceste țări? De ce? Cariera mea se află la intersecția dintre politologie și istorie modernă, așa că simt o conecție cu amândouă disciplinele. În politologie, este virtual imposibil astăzi să fii specialist într-o singură țară, dacă acea țară nu este Statele Unite, China sau poate Rusia. Nu aș încuraja un student să facă
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
văzute în țara și in domeniul dvs. la două decenii după căderea regimurilor comuniste? Merită încă să studiezi aceste țări? De ce? Cariera mea se află la intersecția dintre politologie și istorie modernă, așa că simt o conecție cu amândouă disciplinele. În politologie, este virtual imposibil astăzi să fii specialist într-o singură țară, dacă acea țară nu este Statele Unite, China sau poate Rusia. Nu aș încuraja un student să facă un doctorat exclusiv în domeniul studiilor românești deși eu însumi mi-am
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
a fost la modă la începutul deceniului '90, datorită schimbărilor de sistem pe care le-a suferit la un moment de timp când era destul de puțin cunoscută în Occident. Pe de o parte, ea a devenit o temă "normală" în politologie, sistemul său actual fiind similar celui occidental, dar, pe de altă parte, ea rămâne cealaltă Europă, mai puțin cunoscută de exemplu, studenții mei cunosc numele a doar câtorva lideri est-europeni. Interesul pentru zonă a scăzut, dar nu știm dacă din cauză că
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
altor țări din Europa de Est și Centrală, pentru că toate țările merită să fie studiate din afară. Nu văd studiile despre cultură ca fiind "propagandă" de promovare a anumitor țări, ci ca studii la fel de critice și la fel de serioase ca oricare altele. În politologie, ele ne ajută să înțelegem contingența lumii și posibilitățile de a gândi și de a face lucrurile și altcumva, adică de a trăi politic. Suntem oameni, iar studiile despre cultură ne ajută să observăm experiențele altora. Este o chestiune de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
științele politice și sociale. Merită, ca politolog, să te preocupe un curs de studiu și cercetare atât de larg? Răspunsul trebuie să fie nu deoarece nu există posturi sau fonduri. Întrebarea este dacă societățile își pot permite să aștepte ca politologia americană să prindă din urmă ceea ce este, în definitiv, o moștenire iluministă: reflecția autocritică. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
un punct la altul" (G.A.Miller). "Comunicăm pentru a influența, pentru a produce un efect în concordanță cu intențiile noastre" (D.K. Berlo). Una dintre primele încercări de definire a comunicării politice se circumscrie, pe deplin, acestei logici. În 1956, politologii, adepți ai behaviorismului, H. Eulau, S.J. Eldersveld și M. Janowitz, în lucrarea lor Political Behavior, imaginează comunicarea drept unul dintre cele trei "procese (cu liderul și cu structurile de grup) prin care influențele politice sînt mobilizate și transmise între instituțiile
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Dacă la începutul anilor '80, abordarea comunicării politice se afla abia la început de drum, asistăm în zilele noastre la multiplicarea cercetărilor în domeniu, propunând demersuri analitice interdisciplinare în care conlucrează discipline ca lingvistica, retorica, științele comunicării, psihologia, sociologia și politologia. Indicând ca definitorie pentru comunicarea politică utilizarea limbajului în scopul legitimării acțiunii politice, literatura de specialitate evidențiază că, în domeniul politicii, manifestările discursive devin o alternativă la violența fizică. Specificul comunicării politice este conferit nu atât de adecvarea la adevăr
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
caz întreprins la nivelul ipostazelor jurnalistului, evidențierea impactului pe care îl are fiecare dintre variabile asupra ansamblului semnificativ al publicisticii. În desfășurarea analizei, avem în vedere cele șase coordonate ale acțiunii politice, indicate de Petru Ioan în Modelul hexadic în politologie 255: (1) comunicatorul sau agentul comunicării politice; (2) audiența sau destinatarul discursului politic; (3) conținutul sau mesajul transmis prin intermediul articolelor; (4) mijloacele de comunicare; (5) referențialul sau contextul comunicării politice și (6) obiectivele, finalitatea discursului politic. Reprezentarea parametrilor epistemologici specifici
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2010), Istoria presei literare românești. Secolul al XIX-lea, Editura Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Suceava. Ioan, Petru, (1995), Educație și creație în perspectiva unei logici "situaționale", Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București. Ioan, Petru, (2002), Modelul hexadic în politologie, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași. Ioan, Petru, (2004), "Eminescu în perspectiva unui model al receptării", în Petru Ioan, Resemnificări, vol. II, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași. Iorga, Nicolae, (1999), Istoria presei românești, Muzeul Literaturii Române, București. Irimia, Dumitru, (1979), Limbajul poetic eminescian
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
p. 23. 254 Pentru o prezentare detaliată a criteriilor de identificare a discursului politic, în raport cu celelalte tipuri de discurs, v. Jean-Marie Denquin, La politique et le langage, Michel Houdiard Editeur, Paris, 2007, p. 21. 255 Petru Ioan, Modelul hexadic în politologie, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002, pp. 43-45. 256 Manuscrisul 2257, 785r-185v. 257 Mihai Eminescu, Opere IX, Editura Academiei, București, 1980, p. 95. 258 Ioan Slavici, Amintiri, Editura Viitorul Românesc, Deva, 1998, p. 138. 259 Apud G. Călinescu, Viața lui Mihai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
memoria sa (Apud D. Murărașu, Naționalismul lui Eminescu, Editura Atos, București, 1999, p. 91). 517 Dimitrie Vatamaniuc, "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, 2000, pp. 12-15. 518 Petru Ioan, Modelul hexadic în politologie, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002. 519 V. în acest sens acuzele de antisemitism și xenofobie formulate de Zigu Ornea. Editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor de origine evreiască, Zigu Ornea dedică mare parte din activitate identificării unor atitudini antisemite
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]