956 matches
-
ca în binecunoscuta poezie macedonskiană sporesc și completează farmecul primăverii și al pădurii de liliac. Din mulțimea cântecelor interpretate, vom reproduce numai un fragment din cântecul „Hai, nană, la Mehedinți” al Irinei Zoican, interpretat și adaptat de formația „Liliacul de la Ponoare” , deoarece are legătură directă cu sărbătoarea la care luăm parte: „Hai, nană, la Mehedinți/ Să te duc, nană, prin munți/ Să te sui, să te cobor/ Să dai ocol munților./ Prin codri de liliac/Te-oi duce, nană, cu drag
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
prin munți/ Să te sui, să te cobor/ Să dai ocol munților./ Prin codri de liliac/Te-oi duce, nană, cu drag/ La Podul lui Dumnezeu/ Să jucăm și tu și eu/ Și să-ncingem horă mare/ La Liliac, la Ponoare./” Sărbătoarea a început și s-a terminat simetric cu hora tradițională românească, jucată pe iarbă, într-o înfrățire desăvârșită cu natura și cu tradițiile care au pătruns în sufletele localnicilor educați de mici în spiritul dragostei și al respectului față de
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
iarbă, într-o înfrățire desăvârșită cu natura și cu tradițiile care au pătruns în sufletele localnicilor educați de mici în spiritul dragostei și al respectului față de ele, cărora li se adaugă turiști veniți din țară și de peste hotare. Sărbătoarea de la Ponoarele se remarcă prin naturalețe, simplitate, cumpătare, bun simț și omenie, prin dorința omului de a slăvi darurile pământului, cu harul și străduința sa. Informația despre tradiția sărbătorii și funcțiile focului în localitate ne-a fost oferită de domnul profesor Popescu
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
Popescu Eleodor, fiu al satului, reproducerea strigăturilor s-a făcut cu ajutorul domnului Rancov Bogdan, membru al Ansamblului „Liliacul” din comunca Vinga, județul Arad, iar a cântecului „Hai, nană, la Mehedinți” cu ajutorul doamnei profesoare Elena Martinescu, co-instructor al ansamblului „Liliacul de la Ponoare.” Elena Trifan Bibliografie Cornel Boteanu, Dumitru Borloveanu (2010) - Ponoarele. Ghid turistic, Editura MJM, Craiova Maria Eliza Borloveanu (2010) - Potențialul carstic în perspectiva dezvoltării durabile a turismului în comuna Ponoare, Editura Autograf MJM, Craiova Referință Bibliografică: SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD.
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
făcut cu ajutorul domnului Rancov Bogdan, membru al Ansamblului „Liliacul” din comunca Vinga, județul Arad, iar a cântecului „Hai, nană, la Mehedinți” cu ajutorul doamnei profesoare Elena Martinescu, co-instructor al ansamblului „Liliacul de la Ponoare.” Elena Trifan Bibliografie Cornel Boteanu, Dumitru Borloveanu (2010) - Ponoarele. Ghid turistic, Editura MJM, Craiova Maria Eliza Borloveanu (2010) - Potențialul carstic în perspectiva dezvoltării durabile a turismului în comuna Ponoare, Editura Autograf MJM, Craiova Referință Bibliografică: SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINȚI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
Mehedinți” cu ajutorul doamnei profesoare Elena Martinescu, co-instructor al ansamblului „Liliacul de la Ponoare.” Elena Trifan Bibliografie Cornel Boteanu, Dumitru Borloveanu (2010) - Ponoarele. Ghid turistic, Editura MJM, Craiova Maria Eliza Borloveanu (2010) - Potențialul carstic în perspectiva dezvoltării durabile a turismului în comuna Ponoare, Editura Autograf MJM, Craiova Referință Bibliografică: SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINȚI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1225, Anul IV, 09 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
de la Ponoare.” Elena Trifan Bibliografie Cornel Boteanu, Dumitru Borloveanu (2010) - Ponoarele. Ghid turistic, Editura MJM, Craiova Maria Eliza Borloveanu (2010) - Potențialul carstic în perspectiva dezvoltării durabile a turismului în comuna Ponoare, Editura Autograf MJM, Craiova Referință Bibliografică: SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINȚI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1225, Anul IV, 09 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
Publicat în: Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului FULGI DE NEA! Fulguiește liniștit peste-o lume adormită Un covor fără sfârștit de zăpadă insolită. S-a întins, de neoprit, cu un alb imaculat Peste brazii din ponoare, un lințoliu din brocat. Privesc fulgii cu-ncântare cum din ceruri spre pământ Își alege fiecare drumul răscolit de vânt, Uneori mirați măsoară înăltimile parcurse Se opresc și fără teamă schimbă voltele impuse. Sunt surprins că-s anotimpuri cu viețile
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
fermecător, în plină zonnă montană , unde înălțimile încântă privirea, până la Cheile Râmețului, dominate de vârfurile Pleșii și Prisecii. Trasee de legătură te conduc la Piatra Cetii, cabana și Cheile Întregalde, unde se mai întâlnește floarea de colț, Cabana Sloboda, la Ponorul de la Vânătare și la Peștera Huda lui Papară. În sfânta mănăstire Rîmeț se roagă și ostenesc măicuțe și surori care trăiesc după rânduiala mănăstirească și muncesc la țesutul de covoare oltenești și persane, la tricotaj, broderie, în atelierul de pictură
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > VERS DE MATASE FINA Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 466 din 10 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Cetatea mândră de pe deal, din care vin izvoarele cu ape dulci de ideal stropind în zori, ponoarele, o văd mereu cu fruntea-n soare, de strajă țărmului de vers cuprins în inimă dogorâtoare! În turn sunt bogății râvnite, strânse cu grijă peste ani, privirile-i sunt oțelite cetății mândre de titan. Rotește-ți ochii și privește cum
VERS DE MATASE FINA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341463_a_342792]
-
cu fruntea-n soare, de strajă țărmului de vers cuprins în inimă dogorâtoare! În turn sunt bogății râvnite, strânse cu grijă peste ani, privirile-i sunt oțelite cetății mândre de titan. Rotește-ți ochii și privește cum ploaia visurilor tale, ponoarele le primenește să-ți fie sabie și zale! Iar codrii de mătase fină cu brazi și paltini uriași ce se desfată în lumină te-or legăna, în glasul lor mereu cu dragoste și dor, făcând și ei aceeași pași către
VERS DE MATASE FINA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341463_a_342792]
-
urmă-o mare alergare. Se mișcă-ncet, abia mai stă pe roate, Și-și scrie rândurile toate Din gări de seară și de noapte. Vuise zi de zi în roboteală, Trecuse-n grabă peste oameni, Văzuse vii și dealuri și ponoare Trecea prin munți și cobora prin vale, Sorbea lumina de la soare Și se-mbăta de purpuriul florilor din zare. Privit cu bucurie și-ntristare Trecuse grabnic printre oameni Scrâșnind din roți la câte-o vorbă tare Și la câte-o
TRENUL VIEŢII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341863_a_343192]
-
zona Huedinului. Își petrece copilăria în satul bunicilor, localitatea Călățele, județul Cluj, acolo unde Apusenii își pleacă frunțile spre Depresiunea Huedinului, într-o dulce îmbrățișare cu dealurile ce mărginesc poalele Vlădesei, masivul care străjuiește cu Pietrele lui Albe și Cetățile Ponorului poarta de intrare spre inegalabila Țară a Moților. Pătrunde în tainele cunoașterii pășind pragul școlii la Timișoara, unde azi este elevă în clasa a VIII-a a Școlii Generale nr. 18. Începe să-și publice scrierile în anul 2008, copila
FLORILEGIU HIBERNAL (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342309_a_343638]
-
Gimnasta Cătălina Ponor, portrapelul României la Rio, s-a calificat duminică în finala de la bârnă la Jocurile Olimpice și este favorită la câștigarea unei medalii. Sportiva a ratat finala la sol, primind doar nota 14.200, însă a recuperat la bârnă, unde a primit
Cătălina Ponor s-a calificat în finala de la bârnă la Jocurile Olimpice de la Rio () [Corola-blog/BlogPost/337955_a_339284]
-
și este favorită la câștigarea unei medalii. Sportiva a ratat finala la sol, primind doar nota 14.200, însă a recuperat la bârnă, unde a primit un punctaj de 14.900,ceea ce i-a asigurat calificarea de pe locul 5. Cătălina Ponor a fost medaliată cu argint la Jocurile Olimpice de la Londra din urmă cu patru ani. Sâmbătă noapte, la masculin, Marian Dragulescu a obținut calificarea în finala la sărituri, iar Andrei Muntean în finala la paralele. La natație, Robert Glință s-a
Cătălina Ponor s-a calificat în finala de la bârnă la Jocurile Olimpice de la Rio () [Corola-blog/BlogPost/337955_a_339284]
-
După ce s-a clasat pe locul 7 în finala la bârnă, gimnasta Cătălina Ponor a publicat pe pagina personală de Facebook o scrisoare deschisă în care a povestit cât de afectată s-a simțit de comentariile negative făcute pe seama ei. „Aș zice chiar că m-am simțit mai în formă decât la 16 ani
Scrisoarea Cătălinei Ponor: „Mi s-a rupt sufletul, am plâns toată noaptea. După ce m-am operat, am tras 5 luni cu dinții de mine” () [Corola-blog/BlogPost/337939_a_339268]
-
continuare (...) Oare la 29 de ani sunt babă, când sunt "N" gimnaste în lumea asta trecute de 30 de ani? Dar e mai greu de știut fiindcă nu toate au rezultate care să le țină lumea minte”, a scris Cătălina Ponor. Ea a arătat cât de mult a crescut nivelul gimnasticii în ultimii ani și a scris despre cum a decurs exercițiul de la bârnă. „A fost o zi extrem de grea și tensionată pentru mine. Sunt ani de muncă în spate, nivelul
Scrisoarea Cătălinei Ponor: „Mi s-a rupt sufletul, am plâns toată noaptea. După ce m-am operat, am tras 5 luni cu dinții de mine” () [Corola-blog/BlogPost/337939_a_339268]
-
nimic de dovedit, poate doar mie să îmi mai dovedesc încă o dată că pot! Îmi pare rău că atunci când mi-am dat seama ca integralul a ieșit prost nu am făcut și coborârea care a fost pregătită pentru finală”. Cătălina Ponor a mai scris și despre sacrificiile pe care le-a făcut de-a lungul timpului pentru echipa României. „După ce m-am operat și am tras 5 luni cu dinții de mine când antrenorii îmi spuneau că fac de fapt fițe
Scrisoarea Cătălinei Ponor: „Mi s-a rupt sufletul, am plâns toată noaptea. După ce m-am operat, am tras 5 luni cu dinții de mine” () [Corola-blog/BlogPost/337939_a_339268]
-
alinare În noaptea tristă când degust pelinul Din cupe ce-o să-nchin în depărtare... Grădina-mi plânge-n picături de rouă Iar gândul meu, în dalbe lăcrimioare Iriși tânjind de dor sub luna nouă Și verde crud în frunza din ponoare, Dureri înnăbușite-n prag de vară Când, Doamne cât aș vrea să pot să fiu Pe plaiul strămoșesc, la mine-n țară Nu pribegind străină în pustiu... Mi-e sufletul grăunte de lumină Crescut cu grijă-n Munții Apuseni Acolo m-
AM AŞTEPTAT DE-A ÎNFLORIT MĂLINUL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344301_a_345630]
-
asfalt și gard, grădini ori șure. Spre cer priviri se-nalță rugătoare, Lansând chemări spre grabnică salvare A rodului și-a vieții trecătoare. Se face cald sub razele de soare, Apar poieni cu iarbă-n lăcrimare Și ghiocei prin vechile ponoare. Referință Bibliografică: Sonetul așteptatei primăveri / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2241, Anul VII, 18 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SONETUL AȘTEPTATEI PRIMĂVERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342782_a_344111]
-
Peștera Tecuri a fost descoperită la începutul secolului XX, fiind cercetată din 1952 de către V. Pușcariu și T. Orhidan. Ea cuprinde un impresionant dom stalagmitic de 7m înălțime. Fenomene exocarstice interesante sunt pierderile de ape de la Poiana și ponorul Vacii. Reprezentativă pentru această zonă este "Groapa de la Tăul fără Fund". În interiorul ei se formează un curs de apă care se pierde în Peștera de la Tăul fără Fund. Aceasta nu este singura dolină de surpare din regiune
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
acesteia. Valea Priporului - începe de la Vârful Tămașu și trece aval de resurgența Fântâna Socilor, întinzându-se până în dreptul părții superioare a Văii Bordului. Pe o porțiune de 400 m, începând de la Fântâna Socilor și până la primul ponor, valea are un caracter de curgere permanentă. La debite mari, apa este preluată de o succesiune de ponoare și prezintă pierderi difuze. Ultimul ponor se află chiar lângă drumul forestier ce urcă pe Valea lui Ion spre Fundătura. În zona
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
un caracter de curgere permanentă. La debite mari, apa este preluată de o succesiune de ponoare și prezintă pierderi difuze. Ultimul ponor se află chiar lângă drumul forestier ce urcă pe Valea lui Ion spre Fundătura. În zona acestui ultim ponor se află și vechea legătură dintre Valea Bordului și Valea Priporului; ea se prezintă sub forma unei mici trepte antitetice de maxim 2 m. Ulterior cele două văi au evoluat independent, Valea Bordului adâncindu-se foarte mult și astfel, Valea
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
la vest de Lacul Leșu, fiind localizată între vârfurile Piatra Acră la nord și Hodrângușa la sud. Se înscrie în relief sub forma unei cuvete asimetrice de 1.6 km. lungime pe 0.8 km. lățime, al cărei terminus aval este în ponorul de sub abruptul format sub vf. Piatra Acră. Depresiunea de la Acre este una dintre cele mai mici (ca suprafață) forme de acest tip, dar situarea acesteia în partea de est a Munților Pădurea Craiului și apropierea de Masivul Vlădeasa
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
aval de confluența cu Iada. În perioadele cu precipitații abundente, cursurile de apă care străbat aceste sectoare de chei au un caracter permanent. Văile oarbe sunt un rezultat al captărilor carstice, caz în care cursul de apă dispare într-un ponor la baza unui abrupt calcaros care marchează punctul aval terminus al unei văi active, temporare sau seci. În Munții Pădurea Craiului, exemplele de văi oarbe sunt numeroase, la fel și în cuprinsul ariei protejate, dintre care o remarcăm pe cea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]