948 matches
-
Buhai de baltă cu burtă galbenă); 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean) Specii de pești: 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 1163 - Cottus gobio (Zglăvoc); 4123 - Eudontomyzon danfordi (Cicar); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță) Specii de nevertebrate: 1093* - Austropotamobius torrentium (Racul de ponoare); 1078* - Callimorpha quadripunctaria; 1074 - Eriogaster catax; 1065 - Euphydryas aurinia; 4035 - Gortyna borelii lunata; 1060 - Lycaena dispar; 1084* - Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru); 4020 - Pilemia tigrina (Croitor marmorat); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag) Specii de plante: 4070* - Campanula serrata (Clopoțel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Broască țestoasă de apă); 1217 - Testudo hermanni (Țestoasă de uscat bănățeana); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta) Specii de pești: 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 1163 - Cottus gobio (Zglăvoc); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță) Specii de nevertebrate: 1093* - Austropotamobius torrentium (Racul de ponoare); 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul); 4057 - Chilostoma banaticum; 1044 - Coenagrion mercuriale (Țărăncuța); 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea); 1089 - Morimus funereus (Croitorul cenușiu); 4053 - Paracaloptenus caloptenoides (Calul dracului) Specii de plante: 4070* - Campanula serrata (Clopoțel); 2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle popii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Gymnocephalus schraetzer (Răspăr); 1145 - Misgurnus fossilis (Tipar); 2522 - Pelecus cultratus (Sabița); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarța); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță); 2011 - Umbră krameri (Țigănuș); 1160 - Zingel streber (Fusar); 1159 - Zingel zingel (Pietrar) Specii de nevertebrate: 1093* - Austropotamobius torrentium (Racul de ponoare); 1078* - Callimorpha quadripunctaria; 4014 - Cărăbuș variolosus; 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul); 4046 - Cordulegaster heros (Calul dracului); 1074 - Eriogaster catax; 1052 - Euphydryas maturna; 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea); 1060 - Lycaena dispar; 1061 - Maculinea nausithous; 1059 - Maculinea teleius; 1089 - Morimus funereus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) Specii de pești: 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 1163 - Cottus gobio (Zglăvoc); 2511 - Gobio kessleri (Porcușor de nisip); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță) Specii de nevertebrate: 1093* - Austropotamobius torrentium (Racul de ponoare); 1078* - Callimorpha quadripunctaria; 4014 - Cărăbuș variolosus; 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul); 4057 - Chilostoma banaticum; 4048 - Isophya costata (Cosaș); 1060 - Lycaena dispar; 1061 - Maculinea nausithous; 1089 - Morimus funereus (Croitorul cenușiu); 4039* - Nymphalis vaualbum; 1032 - Unio crassus (Scoică de rău) Specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta); 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean) Specii de pești: 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 1163 - Cottus gobio (Zglăvoc); 4123 - Eudontomyzon danfordi (Cicar); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță) Specii de nevertebrate: 1093* - Austropotamobius torrentium (Racul de ponoare); 1065 - Euphydryas aurinia; 1052 - Euphydryas maturna; 4035 - Gortyna borelii lunata; 4048 - Isophya costata (Cosaș); 4050 - Isophya stysi (Cosaș); 1060 - Lycaena dispar; 1059 - Maculinea teleius; 1084* - Osmoderma eremita (Pustnicul, Gândacul sihastru); 4054 - Pholidoptera transsylvanica (Cosașul transilvănean) 233. ROSCI 0237 - Structuri submarine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Caniș lupus (Lup); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1324 - Myotis myotis (Liliac comun) Specii de amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta) Specii de nevertebrate: 1093* - Austropotamobius torrentium (Racul de ponoare); 4014 - Cărăbuș variolosus; 4050 - Isophya stysi (Cosaș); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag) 307. ROSCI 0323 - Munții Ciucului Tipuri de habitate: 3230 - Vegetație lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane; 4060 - Tufărișuri alpine și boreale; 6170 - Pajiști calcifile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
nr. 45 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Oprișor", după poziția nr. 247 se introduc trei noi poziții, pozițiile nr. 248-250, potrivit anexei nr. 13. 14. La anexa nr. 49 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Ponoarele": a) după poziția nr. 104 se introduc trei noi poziții, pozițiile nr. 105-107, potrivit anexei nr. 14; ... b) se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 6, coloana 3 va avea următorul cuprins: "DC 58"; - la poziția nr. 7, coloana 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211928_a_213257]
-
domeniului public al comunei Obârșia de Câmp Secțiunea I - Bunuri imobile Anexa 13 COMPLETĂRI la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Oprișor Secțiunea I - Bunuri imobile Anexa 14 COMPLETĂRI la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Ponoarele Secțiunea I - Bunuri imobile Anexa 15 COMPLETĂRI la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Punghina Anexa 16 COMPLETĂRI la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Rogova Secțiunea I - Bunuri imobile Anexa 17 COMPLETĂRI la inventarul bunurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211928_a_213257]
-
lei"; - la poziția nr. 191, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Sc = 285 mp, S aferentă = 1.600 mp, L = 46,78 m, l = 34,21 m". 15. La anexa nr. 49 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Ponoarele", după poziția nr. 107 se introduc patru noi poziții, pozițiile nr. 108-111, prevăzute în anexa nr. 11. 16. La anexa nr. 53 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Punghina": a) după poziția nr. 209 se introduc treizeci și trei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225422_a_226751]
-
comunei Izvoru Bârzii Secțiunea I - Bunuri imobile *FONT 7* Anexa 10 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Malovăț Secțiunea I - Bunuri imobile *FONT 7* Anexa 11 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Ponoarele Secțiunea I - Bunuri imobile *FONT 7* Anexa 12 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Punghina Secțiunea I - Bunuri imobile *FONT 7* Anexa 13 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Salcia Secțiunea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225422_a_226751]
-
rămlean" adică "fiu de roman." În variant românească hidra fuge de și se adăpostește în munți prin zona Closanilor. Acolo, sus pe Muntele Oslea, Iovan Iorgovan își încearcă paloșul pe o stâncă uriașă care se prabușeste și formează podul de la Ponoare. În zona Cheilor Corcoaiei (cheile lui Hercule) are loc prima luptă unde eroul îi taie unul dintre cele cinci capete. Hidra străpunge muntele și fuge, lăsând în urma sa un traseu sinuos, straniile chei săpate în calcarele de pe valea Cernei, cu
Iovan Iorgovan () [Corola-website/Science/319146_a_320475]
-
microclimat specific, care sunt străjuite de stânci și pereți de sare ce prezintă o frumusețe exotică cu totul aparte. Carstul salin are o evoluție rapidă, din forme de exocarst (lapiezuri, doline, diaclaze) se ajunge într-un timp scurt la endocarst (ponoare, hornuri, diaclaze de adâncime, mici peșteri, avene). Aceste fenomene influențează în sens negativ zona minelor vechi și zăcământul de sare aflat în proces de exploatare. Pârâul Corund curgea inițial dinspre satul Ocna de Jos pe lângă drumul actual, dar după prăbușirea
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
din bazinul inferior al Văii Iadului și reprezintă exurgența apelor din Peștera-ponor Sâncuta și din Depresiunea carstica Ponoare ce alcătuiesc unul dintre cele mai impresionante sisteme carstice din M. Pădurea Craiului Peșteră este situată pe malul stâng al Văii Iadului, peste drum de Consiliul local al comunei Bulz (jud. Bihor), la o distanță de aproximativ 2 km amonte
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
pa locul unu, detronând Peșteră Vântului. Este formată din două unități distincte, Peșteră Mare din Valea Firei și Avenul din Poienița cunoscută și că Sistemul Humpleu. Peșteră este situată în Bazinul Superior al Someșului Cald, între Valea Firei și Valea Ponorului. Accesul în zona se face pe ruta Huedin-Mărgu-Rachițele-Doda Pilii. În septembrie 1984, clujanul Angelo Bulboaca a fost condus de către pădurarul Avram Cuș la o mică deschidere într-un con de grohotiș, aflată în versantul drept a Văii Firei (Dealul Humpleu
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
în cea mai mare parte prin forme larg vălurate, cu interfluvii colinare deluroase dezvoltate pe depozite miocene ușor înclinate spre est-sud-est separate cu văi largi și cu lunci pe valea Prutului. Relieful este mai frământat în valea lui Carpen și Ponoare. Clima este continentală, specifică Europei de Est. Precipitațiile sunt provocate de masele de aer care se deplasează dinspre vestul și sud-vestul Europei. Dupa datele termice de la stația meteorologică Avrămeni și după observațiile locale, se constată că primele brume au loc
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia. Intrarea se află pe platoul Runcuri, în satul Roșia. (sau Ciur Ponor), este o cavitate de mari dimensiuni din Munții Pădurea Craiului. Accesul în peșteră este și punctul de intrare a pîrîului Ciurului în subteran. Acesta, după un parcurs scurt față de lungimea peșterii, se varsă printr-o cascadă în cursul de apă
Peștera Ciurul Ponor () [Corola-website/Science/321077_a_322406]
-
Peștera Buciumul Sucit, Peștera Vântului, Peștera Vadu Crișului, Peștera Șura Mare, Peștera din Peretele Dârnini, Peștera Coliboaia, Avenul de sub Pietruța, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Avenul de sub Colții Grindului, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Piatra Ceții, Peștera Calului, Peștera Bisericuța, Peștera din Dealul Cornului, Peștera Mică de la Vânătare, Peștera Dâlbina, Peștera Corobana
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
(n. 1829, Ponor, Alba - d. 2 iulie 1865, München) a fost un statistician și economist român, inițiator al școlii economice protecționiste. A fost primul director al Oficiului Central al Statisticii din România. A organizat primul recensământ modern din România (1860). Părinții săi au
Dionisie Pop Marțian () [Corola-website/Science/312216_a_313545]
-
Aceasta învecinează cu comuna Izverna și județul Caraș-Severin în partea la nord, la sud cu comuna Podeni și Ilovăț, la est cu comuna Bala iar la vest cu comuna Podeni. Datorită așezării, aici vom întâlnii peșteri și doline, cornete și ponoare, lunci etc. Relieful de munte este specific Munților Mehedinți, cu altitudini ce nu depășesc 1.300 m, între care se menționează în NV Culmea Fagilor cu 1.276 m și Pietrele Albe cu 1.335 m, vârfurile Ciolanu Mare 1
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
domnești din 1547 era descendentul lui Petre Medonea (genealogia din 1826). Din 1819 este catagrafiat² (note) ca sat pe moșie megieșească³(note) cu 37 de familii plătitoare de bir, după ce între anii 1721/1722 Fr. Schwantz a recenzat (note) așezarea Ponor ca sat cu locuitori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Balta se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,41%). Pentru 2,59% din populație
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
face parte din complexul carstic Groapa de la Bârsa aflat în Munții Apuseni, zona Padiș. Este situată în zona centrală a Munților Bihorului, în cadrul complexului carstic Padiș-Cetățile Ponorului, la 1.090 m alt. Datorită joncțiunii naturale, realizată în 1974, între "Peștera Neagră" și "Peștera de la Zăpodie", rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile prezintă numeroase
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o intrare largă, de 8 pe 4 m, prin care se intră în peștera ce are o vastă rețea subterană de peste 7 km, în care curg
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
numite de localnici „poșiștaie”) sau lapiezuri („locuri rele”). Cursurile de apă sunt, în general, mici, de forma pâraielor, multe dintre ele secând în cursul verii. Cele din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
lapiezuri („locuri rele”). Cursurile de apă sunt, în general, mici, de forma pâraielor, multe dintre ele secând în cursul verii. Cele din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
forma pâraielor, multe dintre ele secând în cursul verii. Cele din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee subterane de câțiva km, prin izbucurile Dămișenilor (Toaia, Munău, Peșteruță), Brătcanilor
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]