376 matches
-
și soldați sovietici în preajmă, ocultându-se, astfel, încă o dată, memoria culturală națională. Tot în Rădăuți sunt atestate documentar și alte biblioteci. Filiala Societății „Școala Română”, înființată la 19 mai 1884, se îngrijește de o bibliotecă de cărți didactice pentru „școlile poporale” și liceu, sprijinind în același timp cu mijloace financiare și materiale elevii sărmani. Potrivit unui document de epocă, o bibliotecă publică românească exista în Rădăuți încă din primul deceniu al secolului XX. În 1912, elita românilor rădăuțeni lansează un Apel
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
Bucovina. În noua situație Hurmuzăkeștii au înțeles că se putea interveni mult mai ușor dar acționând cu diplomație și subtilitate. Între anii 1862-1874, când Eudoxiu Hurmuzaki a ocupat în Bucovina funcția de vicepreședinte și apoi de președinte al Dietei, școlile poporale “au prins a se înmulți prin sate văzând cu ochii”. În anul 1861, numai 7 la sută din copii de vârstă școlară frecventau cursurile, dar în curs de 9 ani s-au înființat în această provincie de trei ori mai
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
Costache în comuna Oprea Cârțișora(Oprea Kertzisora) tractul presbiterial al Avrigului, Comitatul Făgărașului s-a pregătit după trebuință din obiectele de invețiement obligate pentru institutele pedagogice preparandiali și din tote acelea cu observarea normelor referitore la cualificațiunea invețiatorilor pentru scolele poporali ( Stat org. § § 13 și 122. punct 7, 8, și 12, Art de lege XXXVIII/1868) a depus cu resultat preste totuindestulitoriu esamenul riguros teoretic și practic, prescris pentru aspiranții la oficii invențiatoresci: acest consistoriu archiedecesan a aflat că numitul Ioan
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
oficii invențiatoresci: acest consistoriu archiedecesan a aflat că numitul Ioan Budac este indestulitoriu pregătit și mai considerând integritatea lui fisică și morală, prin acesta îl dechiară de cualificat pentru a pute fi instituit de invețiatoriu definitiv la ori carea scola poporala elementara a căreia limbă de instrucțiune este cea română. Dat în sedinția senatului scolariu al consistoriului archiedecesan ținuta in Sibiiu la anul 1886 luna Iuliu dioa 10. Presedinte L. S. Miron Rămânul Nicanor fratesium Archepiscop Secretariu Au mai urmat după
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care am trecut, Editura Socec, București, 1930. 219. Mihail Sebastian, De două mii de ani... cu o prefață de Nae Ionescu (prima ediție, 1934), și Cum am devenit huligan, Editura Humanitas, București, 1990, (prima ediție, 1935). 220. Simeon Fl. Marian, Poesii poporale române, vol. II, Cernăuți, 1875. 221. Ion Pop-Reteganul, Cântice populare, Biblioteca Familiei, București, 1891. 222. Ion Apostol, „Crăciunul și Anul Nou la Românii de la Est de Bug”, În Sociétés européennes, sous la rédaction de Paul H. Stahl, vol. 7, Paris
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
94. 339. Simeon Fl. Marian, Satire poporane române, București, 1893. 340. Dicționarul Limbii Române, tom VIII, partea a 2-a, s.v. „piază”, Editura Academiei, București, 1974. 341. Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, Editura Minerva, București, 1982 (prima ediție, Poezii poporale, Iași, 1852-1853). 342. Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an. Dicționar, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997. 343. Dinu C. Giurescu, „Evreii bucureșteni. Câteva atestări”, Contra- punct, nr. 8, 22 februarie 1991, p. 9. 344. Simon Dubnov, Istoria hasidismului [Geschichte des
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rabd. - Vorba ceea, soro: "Șede hîrbu-n cale și râde de oale". Măi pușchiule! ia să vedem ce-ai făcut tu mai mult decât noi?" Însușirea de a dramatiza realistic basmul a făcut să-i iasă lui Creangă numele de scriitor "poporal", cu toate că țăranii n-au astfel de daruri și că ei preferă idealizarea. Moș Nichifor Coțcariul e întîia mare nuvelă românească cu erou stereotip. Moș Nichifor fiind harabagiu, Creangă a ales unul din drumurile lui cu harabaua. Căruțașul face toate mișcările
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în ipostazul mai ales literar, și curentul poporan. Din această deosebire a factorilor rezultă și deosebirea dintre istoria culturii și a literaturii Moldovei și Munteniei din veacul al XIX-lea. Caracteristica Munteniei, am spus-o, e lupta pentru 1 Poezia poporală, Albina Pindului, 1868, p. 217. 2 V. Alecsandri, Scrisori, p. 58. ăCătre I. Negruzzi. Citatele și trimiterile la scrisorile lui Alecsandri, după: V. Alecsandri, Scrisori, ediție de Il. Chendi și E. Carcalechi, Buc., 1904.î realizarea unor idealuri sociale și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a avut și preocupări de folclorist. Culege balade populare cu subiect istoric (între care cunoscutele Iovan Iorgovan și șarpele, Salabeg împăratul, Mihai Viteazul și Boierul Dobricean), pe care At. M. Marienescu le-a folosit în colecția sa din 1867, Poezia poporală. Balade culese și corese. SCRIERI: Istorioară bisericească politico-națiunale a românilor de preste tot, mai ales a celor ortodocși-orientali din Austria, Sibiu, 1865. Traduceri: Cele șapte virtuți sau Fapte bune de căpetenie, Brașov, 1847. Repere bibliografice: I. D. Suciu, Nicolae Tincu Velia
TINCU-VELIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
populare românești - Advocates in Great Britain of Romanian Culture, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: M. Gaster în corespondență, pref. edit., București, 1985; Romulus Felea, Avram Iancu în tradiția orală a moților, pref. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca, 1992 (în colaborare cu Ioan Felea); Poezii poporale din Câmpie, pref. Oliv Mircea, introd. edit., Bistrița, 1993. Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 576; Z. Ornea, M. Gaster epistolier, RL, 1985, 23; Al. Duțu, Revelații epistolare, LCF, 1985, 35; Mircea Anghelescu, Corespondența Gaster, T, 1985, 8; Adrian Marino, Idei
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
temeinice studii de romanistică la Paris și Geneva, apoi în Anglia și Scoția. Interesul deosebit pentru limbile romanice îl aduce de trei ori în România, F. întreținând în acest timp și o corespondență literară cu Mite Kremnitz. Apariția colecției Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești), publicată de V. Alecsandri, este considerată de F. un moment hotărâtor pentru preocupările de culegere și valorificare a literaturii populare. Contactul cu limba și literatura română îl determină să traducă lirică populară românească pentru a o face
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
cu ajutorul mitologiei populare, a „tainelor” unor timpuri străvechi. Folclorul devine astfel - în linia unei mai vechi tendințe istorist-mitologizante, inaugurate la noi de B.P. Hasdeu - doar suport pentru îndrăznețe ipoteze sau sinteze istorice (Scrutări mitologice la români, Elementul istoric în poezia poporală ș.a.). Pornind de la premise juste privitoare la valoarea documentară a folclorului, D. a aplicat însă metoda deseori abuziv și fără precauția impusă de natura „documentului”, care a evoluat de-a lungul timpului și nu mai putea constitui un temei absolut
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
tipări mai puține publicații și cărți în română, din cauza faptului că editura se va profila pe lucrări de artă grafică. Astfel, Vasile Petri tipărește Nou ABC DAR românesc (1878, cu numeroase ediții), și Legendar sau carte de citire pentru școlile poporale (1913), Dimitrie Comșa - Albumul de crestături în lemn (1904, reeditat în 1909), I. Apolzan - Uneltele de mână de la lemnărit (1908) ș.a. În 1896, conducerea firmei este preluată de Peter Drotleff, fiul lui Josef Drotleff (junior), care va recurge la o
DROTLEFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286877_a_288206]
-
a publicat un număr apreciabil de manuale școlare, multe în colaborare. SCRIERI: Alexandri. Vazul müködése a román irodalom terén, Cluj, 1881; Princesa fermecată, Sibiu, 1887; Etica sau morala filosofică, București, 1889; Noțiuni de estetică, București, 1891; Isprăvile lui Păcală. Epopee poporală în 24 cânturi, cu ilustrații de Jiquidi și Hlavsa, București, 1894; ed. București, 1907; Legenda țiganilor, cu ilustrații de Hlavsa, București, 1896; Foloasele învățăturii, București, 1902; Din lumea satelor, București, f. a.; Snoave, București, 1909; Cântece și povești, București, 1910; Gruia
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
studiile în noiembrie 1886, întorcându-se acasă - în redacția ziarului, la Sibiu. Începe astfel o etapă hotărâtoare în formarea poetului - „cei mai rodnici ani”. Mișcarea de la „Tribuna”, orientată de idealul restabilirii unității culturale a românilor, a dus, prin cultivarea „realismului poporal” și a accesibilității limbii, la precizarea poziției lui C. față de scris: folclorul va constitui, definitiv, temelia beletristicii sale. În „Tribuna” (1888-1889) i-au apărut unele dintre cele mai izbutite creații: Nunta Zamfirei, Rada, Numai una!, Mânioasă, Fata morarului, însă în
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
idee-pivot în cercetările lui Mircea Eliade asupra mitului), dar reducea o complexitate de factori la imuabila schemă mitologică. Adevărata sa contribuție în domeniul folcloristicii apare când valorifică experiența și observația directă. El este autorul unor substanțiale analize asupra ghicitorii (Ghicitorile poporale), a proverbului (Nașterea proverbilor), al unui expozeu în care fixează liniile mari de evoluție ale baladei și se numără printre cei care au subliniat însemnătatea valorii estetice a producțiilor populare (Bocetul). A fost preocupat de receptarea și circulația folclorului. De pe
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
schimbă toate se atinge și de credințele și obiceiurile strămoșești și le modifică necontenit, deci avem datoria sfântă să conservăm cele ce ne-au mai rămas neschimonosite”. După Doine din Bucovina (1878), Doine și hore din Bucovina (1879) și Poezii poporale adunate în comuna Bilca (1881), apărute în reviste, publică monografia localității în care își desfășura activitatea de mai multă vreme, Comuna Straja și locuitorii ei (1897). Pe lângă capitolele privind istoria, situația localității, originea și caracterul locuitorilor, locuința, portul, ocupația și
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
gospodărie, sunt înfățișate datinile la naștere, nuntă și înmormântare, precum și alte credințe populare. Capitolele XIII-XV cuprind 54 de strigături, 11 bocete și 4 satire la adresa țiganilor. În volumul miscelaneu Din scrierile lui Dimitrie Dan (1902), interesează cu deosebire capitolele Tradițiuni poporale, Legende, Sărbătorile săptămânale ale românului, Documente istorice (în care este inclusă și O urare de Anul Nou). D. consacră, ca și Raimund Frederic Kaindl (la care accentul principal cade pe grupul etnic german), studii grupurilor minoritare din Bucovina: Țiganii din
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
sale au fost publicate în calendarele populare ale vremii, ale căror rubrici de „învățătură și petrecere” erau semnate întotdeauna de D. Cele mai multe lucrări publicate aici, ca și altele, inedite, le-a strâns în câteva volumașe tipărite la Sibiu, în „Bibliotecă poporală a Asociațiunii”: Din popor (1920), Icoane de la țară (1924), Oameni de pe la noi (1925), Din vremuri uitate (1937), Oameni și întâmplări (1944) ș.a. Despre piesele sale de teatru - Legea casei (1940), Tot omenia-i mai tare (1934), Stâlpii satului (1935), Să
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
feciorii jucând (1838), îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1962; V. Alecsandri, Poezii populare ale românillor, București, 1866; ed. îngr. și pref. Gh. Vrabie, I-II, București, 1965; ed. îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; ed.
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; ed. îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, Caransebeș, 1892; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; ed. îngr. Maria Croicu, introd. I. C. Chițimia, București, 1970; M. Eminescu, Opere, VI, îngr. Perpessicius, București, 1963; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed.
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
și pref. Iordan Datcu, I-III, București, 1980-1981; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de ale poporului, București, 1909; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, II, îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1966; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase poezii poporale, Orăștie, 1912; Béla Bartók, Cântece poporale din comitatul Bihor, București, 1913; T. Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele poporului, București, 1920; reed. în Viața păstorească în poezia noastră populară, îngr. și pref. Marin Bucur
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
București, 1980-1981; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de ale poporului, București, 1909; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, II, îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1966; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase poezii poporale, Orăștie, 1912; Béla Bartók, Cântece poporale din comitatul Bihor, București, 1913; T. Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele poporului, București, 1920; reed. în Viața păstorească în poezia noastră populară, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1966; Gh. Cardaș, Cântece poporane
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Viața păstorească în poezia noastră populară, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1966; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase cântece de dragoste, cântece de jale, cântece de dor, cântece cătănești, cântece de batjocură, cântece poporale americane, ed. 2, Cluj, 1929; Gh. Cernea, Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, V. Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
dragoste, cântece de jale, cântece de dor, cântece cătănești, cântece de batjocură, cântece poporale americane, ed. 2, Cluj, 1929; Gh. Cernea, Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, V. Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Ion Diaconu, Folklor din Râmnicul Sărat, III, Focșani, 1948; Al. I. Amzulescu, G. Ghiță, Doine, cântece
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]