377 matches
-
românilor. Învățătorii au folosit orice mijloc posibil pentru a instrui elevii În limba maternă, pentru a le face o educație În spiritul dragostei de neam. Reuniunile Învățătorești, reuniunile de lectură, corurile românești ctitorite de harnicii dascăli ai satelor bănățene, bibliotecile poporale și cele școlare au reprezentat puternice focare de conștiință și demnitate națională, importante nuclee de polarizare a voinței de unitate națională. Nu este de mirare că ministrul de culte și instrucțiune de la Budapesta ordonă În anul 1911 suspendarea unui mare
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
baladele românești despre Novăcești se întâlnesc mai rar, chiar în Banat, zona lor de maximă frecvență în trecut, deseori fiind contaminate cu alte motive. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 77-81, 144-147, 149-151; Simion Fl. Marian, Poezii poporale române, Cernăuți, 1873, 71-85, 142-150, 171-180; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 57-78; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 614-615; Dimitrie Vulpian, Poezia populară pusă în muzică, București, 1886, 56-57, 78-79, 85-86; I. G. Bibicescu, Poezii populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 57-78; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 614-615; Dimitrie Vulpian, Poezia populară pusă în muzică, București, 1886, 56-57, 78-79, 85-86; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893, 284-317; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895, 108-114, 124-134; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel. Cântece poporane, I, București, 1896, 263-267; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G. Tocilescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Transilvania, București, 1893, 284-317; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895, 108-114, 124-134; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel. Cântece poporane, I, București, 1896, 263-267; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, vol. I, partea I, 106, 261, partea II, 733-734, 1238-1240; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, 100-138; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
263-267; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, vol. I, partea I, 106, 261, partea II, 733-734, 1238-1240; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, 100-138; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Bănat, Oravița, 1909, 99-113; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de ale poporului, București, 1909, 14-16, 67-68; N. Păsculescu, Literatură populară românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
și tradiții populare românești. Texte poetice din răspunsurile la „chestionarul istoric” (1893-1897), îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1975, 122-132, 247-248. Repere bibliografice: B. P. Hasdeu, Baba Novac, „Columna lui Traian”, 1876, 4; D. Marmeliuc, Figuri istorice românești în cântecul poporal al românilor, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXVII, 1914-1915; Vasile Bogrea, Cercetări de literatură populară, DR, 1921-1922; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Din legendele lui Novac, CL, 1921, 2-4, 10, 11; Traian Ionescu-Nișcov, Lupta dintre creștini și păgâni în balada populară, AO
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Cf. Ioan Podea, Românii din America, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1912; Ion Iosif Schiopul, Românii din America. O călătorie de studii `n Statele Unite, Tipografia W. Krafft, Sibiu, 1913; Idem, Emigrarea `n America scrisă de unul care a fost acolo, Biblioteca Poporală a „Asociațiunii”, Sibiu, 1914; Șerban Drutzu, Andrei Popovici, Românii `n America, cu o prefață de Dl Prof. N. Iorga, „Cartea Românească” S.A., București, 1926; Christine Avghi Galitzi, A Study of Assimilation Among the Romanians in the United States, Columbia University
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
încântă și, când el sfârșește, toată nedumirirea s-a șters din minte-mi: rămân convins de naționalitatea română, de geniul român". Aceeași impresie o exprima regele României, Carol I, în discursul ținut la ședința jubiliară a Academiei, în 1891: "Poezia poporală răsfrânge într-un chip minunat aceste vremuri grele ale unui trecut plin de nesiguranță și durere. Pe când munca intelectuală, dorința și trebuința de a învăța și de a-și ascuți mintea s-au deșteptat și au luat o dezvoltare însemnată
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
elaborarea notelor și a prefeței. B. este, de asemenea, autorul mai multor culegeri: Cincizeci de colinde (1890), însumând 23 de colinde religioase și 27 „lumești”, cunoscute și din alte colecții, Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului (1891), remarcabilă prin autenticitatea umorului și a spiritului critic țărănesc, Snoave, chiuituri, povestiri (1925), cuprinzând 42 de cântece și strigături, un colind, o închinare de pahar și o snoavă. Mai puțin cunoscut, studiul său în limba germană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
București, 1885 (în colaborare cu Jan Urban Jarník); ed. îngr. C. Ciuchindel, pref. Ovidiu Papadima, București, 1961; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; Cincizeci de colinde, Brașov, 1890; Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului, Brașov,1891; Snoave, chiuituri, povestiri, Sibiu, 1925. Traduceri: R. Roth, Călătoria lui Stanley prin Africa Centrală (1874-1877), Brașov, 1886. Repere bibliografice: I. Bratu, Un preot al deșteptării noastre. Andrei Bârseanu. Omul și opera, Sibiu, 1930; George Lăzărescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
p. 229 (3462 / 4: „Acul din claia cu fân”). 438. Vezi Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumänischen Märchen..., Helsinki, 1928. 439. Vezi, între altele, colecțiile: Ioan Bota, Povești bătrânești, adunate de pe la sate și iarăși sătenilor date, vol. I, Orăștie, 1923; Biblioteca poporală a „Tribunei”, Sibiu, 1887 (cu apariții semnate, în acel an, de G. Coșbuc, I.P. Lazăr, I. Moța, P. Dulfu); Petre Ispirescu, Snoave sau povești populare..., ediția a.II-a, București, 1879; Românii din Munții Apuseni (Moții), de Teofil Frâncu și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
II-a, București, 1879; Românii din Munții Apuseni (Moții), de Teofil Frâncu și George Candrea, București, 1888; Tudor Pamfile, Graiul vremurilor (povești), „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1909; Idem, Feți-frumoși de odinioară, București, [1910]; Ion al lui G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886. 440. Tudor Pamfile, op. cit., pp. 7-13. 441. Românii din Munții Apuseni (Moții), pp. 237-243. 442. Flori alese din poezia populară, ediție de Ioan Șerb, vol. II: Poezia obiceiurilor tradiționale, Editura pentru literatură, București, 1967, p. 276. 443
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
adusă la zi, privind receptarea literaturii române în Germania fac din acest repertoriu un valoros instrument de lucru pentru specialiști. Tot lui F. i se datorează publicarea în „Romänische Revue” a unor serii valoroase de traduceri din culegerea de Poezii poporale. Balade a lui V. Alecsandri, precum și din colecțiile lui At.M. Marienescu și Jarník-Bârseanu. Încă din al doilea an de apariție al revistei F. traduce balada Meșterul Manole, realizând o transpunere fidelă originalului românesc. Dintre baladele lui V. Alecsandri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287008_a_288337]
-
cu ajutorul mitologiei populare, a „tainelor” unor timpuri străvechi. Folclorul devine astfel - în linia unei mai vechi tendințe istorist-mitologizante, inaugurate la noi de B.P. Hasdeu - doar suport pentru îndrăznețe ipoteze sau sinteze istorice (Scrutări mitologice la români, Elementul istoric în poezia poporală ș.a.). Pornind de la premise juste privitoare la valoarea documentară a folclorului, D. a aplicat însă metoda deseori abuziv și fără precauția impusă de natura „documentului”, care a evoluat de-a lungul timpului și nu mai putea constitui un temei absolut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
gratula, tot întrun august, de-acum 141 (sic!) de ani, cu vorbele rămase celebre: și-acel rege-al poeziei... De ce era Alecsandri rege? Până ca Eminescu să-i facă recunoscătoare cunoștință, publicase, în ’52 și ’53, două volume de Poezii poporale. Tot în ’53 apar Doine-leși lăcrămioare-le. În ’68, „Convorbiri”-le publică pasteluri. Îi apăruse bună parte din ciclul „Chirițelor” și „Dacia literară” îi tipărise, încă din 1840, Buchetiera de la Florența. E o schiță de operă care se poate, de
Tinerețea lui Alecsandri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5303_a_6628]
-
celorlalte confesiuni și ai instituțiunilor culturale.“ Textele literare sunt povestea „Pajura“ (care începe astfel: „Știu o poveste mândră și frumoasă,/S’ascultați și dumneavoastră. Căci: Cine ascultă, multe ‘nvață/ Cine va dormi, bine se va odihni. “), un grupaj de „Poesii poporale“, povestea „Comoara lui Pintea“, snoava „Despre etatea omului“ (despe care se precizează că este „După A. B.“ - la celelte texte nu sunt indicate sursa sau autorul), povestea „Adam și Eva“, poezia populară „Dorule“, grupajul de curiozități „De toate“ („Ce este
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
zonă spre care l-ar fi îndrumat propria sa cultură, Russo s-a aflat mereu în căutarea fondului nostru ancestral, pe care era convins că nu-l poate găsi decît în folclor, după cum demonstra în Cugetări și în articolul Poezia poporală. Așa cum spuneam, fraza românească a lui Russo vizează decis registrul autohton, căutînd o "autenticitate" aproape demonstrativă. Exemplul cel mai clar este furnizat de Cîntarea României, o proză poetică pînă de curînd considerată drept operă emblematică a autorului, în realitate o
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
o detenție la Văcărești. Moare, uitat și rău văzut de opinia publică, în 1925, la 77 de ani. În timpul vieții opera să n-a fost apreciată la înaltă ei valoare estetică. Încă junimiștii îl socotiseră, pentru scrierile de început, "scriitor poporal" și de acest calificativ n-a putut scăpa. Asta deși, prin cîteva nuvele și povestiri (Popa Tanda, Scormon, Gura satului, apoi, în 1884 Pădureanca) Slavici e un mare prozator, de o înaltă artisticitate. Nici apariția, în 1894, în foiletonul Vetrei
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
avea loc la Csatad (com. Torontal) inaugurarea statuei marelui poet german N. Lenau“. (Drapelul din 2 iunie 1905). 75 ani „Palatul Cultural. Ni se comunică, cum că sfințirea Palatului Cultural din Reșița Română, se va face în cadrul unor mărețe festivități poporale, în ziua de Sf. Petru - 29 iunie a. c.“. (Voința Banatului din 1 iunie 1930). „Prima expoziție de ciocolată la Timișoara. Cu ocazia deschiderii noii cofetării «Select» din cartierul Iosefin, se organizează o expoziție de ciocolată“. (Temesvári Hírlap din 4
Agenda2005-22-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283737_a_285066]
-
vremii acum... 100 ani „«Păstorul»“, noua societate de economie și credit pe acțiuni din Timișoara, cartierul Fabric, își începe activitatea la 1 ianuarie 1904“. (Temesvarer Zeitung din 29 decembrie 1903). „Moartea unui filoromân. Luigi Cazavillan, directorul și proprietarul celui mai poporal și mai răspândit ziar din România, «Universul“, a răposat vinerea trecută în etate de numai 51 ani“. (Controla din 31 decembrie 1903). 75 ani „Societatea Filarmonică «C. D. Loga» din Timișoara a debutat cu primul ei concert simfonic, în sala
Agenda2003-52-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281868_a_283197]
-
pe seama Greciei“. (Controla din 17 ianuarie 1904). 75 ani „O casă a presei românești în America. Românii din Canton, Ohio, grupați în Societatea «Traian și Iuliu Maniu», au deschis campania pentru vinderea de acțiuni pentru ridicarea palatului «America», ținând adunări poporale în acest scop“. (Voința Banatului din 13 ianuarie 1929). „Reglementări la taximetre. Consiliul orășenesc Timișoara și Asociația proprietarilor de taximetre, în urma unor plângeri din partea călătorilor, a hotărât că în viitor șoferul mașinii n-are dreptul să apeleze la ajutorul unui
Agenda2004-2-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/281917_a_283246]
-
cu oarecare pretențiuni culturale." Cunoscător al unor scrieri în temă din literatura germană, cum este aceea a lui Tille Alexander, Die Geschichte der deutschen Weihacht, evocă legende și mituri germanice care au condus la constituirea pomului de Crăciun. "Toată literatura poporală din veacul al XVII-lea este plină de această credință" despre pomi care înfloresc în noaptea de Crăciun. Amintește, de asemenea, opinia medicului silezian Philip Iacob Sachs despre aceeași problemă și citează o pagină dintr-o predică a predicatorului vienez
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
seamă, în problema limbii. La acest capitol, cel mai mult avut în vedere, formulează câteva principii lingvistice, pe baza cărora privește mersul limbii române de la cronicari până în actualitatea sa, unde constată o degradare, care în loc să urmeze limba vorbită (bijuteriile poeziei "poporale") și cea scrisă "veche și-nțeleaptă", s-a recurs la gramatici latinizante și alte "iscodiri ale închipuirii", dar "nici teoriile italiene ale vestitului revoluționar Eliade, nici sistemele ardelene n-au prins rădăcină". Chiar și Steaua Dunării , unde a colaborat Russo
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
de luminare a maselor. Atanasie Marian Marienescu (1830-1915) este un pașoptist ardelean care ilustrează acest adevăr de istorie literară. Este, după aprecierea lui Ovidiu Bârlea, "primul folclorist însemnat din Ardeal". Ca folclorist a publicat mai multe lucrări, printre care: Poezia poporală (1859), Cultul păgân și creștin... (1884), Novăceștii (1886), Arghir și Ileana Cosânzeana, toate reeditate după 1970 la Editura Minerva, de către Eugen Blăjan, originar din Mica Romă a Școlii Ardelene precum și numele-l arată. Mai ales pentru meritele sale de folclorist
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
C. Negruzzi); "Ei! bravo! Acu văd și eu că ești bărbat, om verde, colea, care rupe mîța-n două" (V. Alecsandri); într-o notă din Poezii populare, tot Alecsandri precizează că: "un om vrednic, care rupe mâța-n două, după proverbul poporal, plătește mult în ochii româncei". De la curaj și forță la decizia efectivă e un pas mic, evoluția semantică a expresiei fiind perfect explicabilă. Astăzi, varianta a rupe mîța în două este destul de rar folosită; cel puțin pe internet, ea apare
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]