330 matches
-
VI, îngr. Perpessicius, București, 1963; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. îngr. și pref. Iordan Datcu, I-III, București, 1980-1981; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de ale poporului, București, 1909; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, II, îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1966; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase poezii poporale, Orăștie, 1912; Béla Bartók, Cântece poporale din comitatul Bihor, București, 1913; T. Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
poporale din comitatul Bihor, București, 1913; T. Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele poporului, București, 1920; reed. în Viața păstorească în poezia noastră populară, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1966; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase cântece de dragoste, cântece de jale, cântece de dor, cântece cătănești, cântece de batjocură, cântece poporale americane, ed. 2, Cluj, 1929; Gh. Cernea, Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Horia Teculescu, Pe Murăș
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
necunoscute din izvoarele lui Eminescu, București, 1926; Un mare critic român modernist, domnul Eugeniu Lovinescu, București, 1927; Izvoarele lui G. Asachi, București, 1928; Lenore. O problemă de literatură comparată și folclor, București, 1929; Opera lui Mihai Eminescu, București, 1931-1932; Balada poporană română, București, 1932-1933; Istoria literaturii române moderne. Epoca Renașterii ardelene, București, 1934-1935; O problemă de versificație românească, București, 1937; Prolegomena argheziană, București, 1937; Arta cuvântului la Eminescu, București, 1938; ed. îngr. Nina Apetroaie, introd. Ion Apetroaie, Iași, 1980; Simbolurile lui
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
îngr. și pref. Ilie Dan, Iași, 2000; Creativitatea eminesciană, București, 1943; ed. îngr. și introd. Ion Apetroaie, Iași, 1987; Curs de istoria literaturii române, 1943-1944; Critice literare, I-II, București, 1943-1944; Forme de critică, București, 1944; Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), I-II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, I-II, București, 1969; Mărturisiri literare, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1971; Problemele tipologiei folclorice (în colaborare cu Ovidiu Bârlea), București, 1971; Studii eminesciene, îngr. I. Dumitrescu, pref. George
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
as oláhok között), în care expune și câteva principii și concluzii privind munca de culegere a folclorului; remarcabilă este aici insistența de a nu se interveni în text. Ideea este reluată și în prefața primului volum de Texte din literatura poporană română (1899), culegere ce include un mare număr de specii folclorice (balade, cântece, colinde, descântece, ghicitori, frământări de limbă, jocuri de copii, povești, legende, snoave ș.a.). Al doilea volum, rămas în manuscris, a apărut postum, după 67 de ani, și
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
apărut postum, după 67 de ani, și cuprinde texte lirice culese în aceeași perioadă. A mai publicat o monografie a comitatului Timiș (Temes vármegye, 1912), povești românești traduse în limba maghiară (Román népmesék, Budapesta, f.a.) și articolul Din trecutul poeziei poporane române („Luceafărul”, 1903), în care cercetează influențele folclorului românesc asupra celui maghiar, depistate în texte, melodii, ritmuri, dansuri, sesizând sincretismul creațiilor populare. Concepția lui A. despre folclor, așa cum reiese din lucrările sale, se dovedește una dintre cele mai moderne din
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
a contribuit la cunoașterea folclorului unor zone puțin investigate până la el (Banat, Hunedoara și, mai ales, Bihor). SCRIERI: Geschichte der rumänischen Literatur, Leipzig, 1906; Elevilor mei. Discurs de deschidere ținut la Universitatea din Budapesta, Sibiu, 1910. Culegeri: Texte din literatura poporană română, t. I: Poezia tradițională, Budapesta, 1899, t. II, îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1966; Repere bibliografice: Petre V. Haneș, Studii de literatură română, București, 1910, 1-21; Ion Mușlea, Studiu introductiv la Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
literatura poporană română, t. I: Poezia tradițională, Budapesta, 1899, t. II, îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1966; Repere bibliografice: Petre V. Haneș, Studii de literatură română, București, 1910, 1-21; Ion Mușlea, Studiu introductiv la Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, t. II, București, 1966; Vrabie, Folcloristica, 283-284; Bârlea, Ist. folc., 279-285; Dicț. lit. 1900, 32; Datcu, Dicț. etnolog., I, 41-42. L.Cș.
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
pe care le prelucrează ("culese, corectate și parfumate de pana născocitoare și ingenioasă a poetului Alecsandri"), cât și la stilul pieselor folclorice care contaminează creația proprie a lui Vasile Alecsandri: "Dacă talentul dlui V. Alecsandri a dat zbor acestor cântece poporane, ele încă au revărsat parfumul lor pe talentul poetului nostru. Făcând un grațios buchet de roze, rozele au lăsat parfumul lor pe mânele sale"110. În treacăt, să remarcăm suplețea acestei imagini în utilizarea lui Bolintineanu: "parfumul" evocă simultan ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Un asemenea manual, celebru pentru că la realizarea lui a contribuit și Ion Creangă, conținea o secțiune de "Istorioare morale, fabule, poezii și proverbe"113. O altă carte de citire din 1863, subintitulată Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, avea o secțiune de "Nărăciuni și asămănări morale"114. Rolul lor era să construiască în mintea elevului mici reprezentări ficționale care să îl ajute să înțeleagă realitatea în care trăia 115. Ursul și lupul, Copilele și cucoșul, Mere putrede și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1845), în Critica literară, p. 474. 94 Bolliac, "Răspuns la articolul "Poezie"", p. 40. 95 Ibidem, p. 37. 96 Ibidem, p. 39. 97 Cezar Bolliac, "Poezia" (1846), în Scrieri, II, p. 69. 98 Ibidem, p. 64. 99 Alexandru Odobescu, "Cânticele poporane în raport cu țara, istoria și datinele românilor" (1861), în Opere, II, Scrieri din anii 1861-1870, ediție îngrijită de Marta Anineanu, Editura Academiei Române, București, pp. 6-7. 100 Alexandru Odobescu, "Câteva ceasuri la Snagov" (1862), în Opere, II, p. 235. 101 Alexandru Odobescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
români" (1868), în Cercetări literare, ediție îngrijită de Georgeta Antonescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 44). 104 Cum e de pildă cartea lui V.A. Urechia, Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii, Iași, 1854. 105 D. Bolintineanu, "Prefață la Cântecele poporane ale d. V. Alecsandri", în Opere, X, Publicistică, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Minerva, București, 1988, p. 160. 106 Ibidem, p. 161. 107 Ibidem. 108 Ibidem, p. 169. 109 Ibidem, p. 160. În epocă, era o figură folosită frecvent pentru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatură ce nu crește din propriul său pământ, ce nu are, ca să mă servesc d-o figură, verdeața, mirosul, sucul și sapoarea sau buchetul său propriu" ("Regenerarea literaturei române" (1874), în Cercetări literare, p. 73). 110 Bolintineanu, "Prefață la Cântecele poporane ale d. V. Alecsandri", p. 171. 111 D. Bolintineanu, "Foi de toamnă" (1868), în Opere, X, p. 589. 112 B.P. Hasdeu, "O curiozitate" (1869), în Opere, III, pp. 849-850. 113 Iosif Vulcan, Panteonul român, p. 18. 114 B.P. Hasdeu, "Costachi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
biografii. Pentru clasa a IV a școalelor primare din Moldavia, Iași, 1856. 113 Metodă nouă de scriere și cetire pentru usul clasei I primară, Tipografia H. Goldner, Iași, 1868. 114 Samuil Andrievici, Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, Buda, 1863. 115 O analiză a reprezentărilor realității vehiculate de manualele bucovinene, care situează Lepturariul lui Pumnul într-un context didactic regional se găsește la Petrea Lindenbauer, "Discursive practice in Bukovina textbooks: Aspects of hegemony and subordination", în Rosita Rindler
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu i s-a părut de ajuns s-o stăpânească așa după cum se întrebuințează în vorbirea de toate zilele, nu, ci dorința lui cea mai fierbinte era chiar de la început să pătrundă cât se poate de adânc în cunoștința graiului poporan și a roadelor minții agere și înțelepte a poporului, aflându-se astfel în deplină concordanță cu acest învățat corp. Îl văd parcă pe Măria sa cu câtă bucurie va primi vestea despre alegerea sa și mulțumesc încă o dată în numele nostru al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
după care Haralampy a vorbit, în engleză 1): -Gata, frate, am oblicit de ce Domnul Președinte și Domnul Prim-ministru și-au umblat tot anul trecut cu scula pantofarului pe la coaste: fiindcă se încontrau dacă să ne spună sau nu, nouă, poporenilor, că ni se ridica nivelul de trai ca (virgulă, nu?) cotele apelor Dunării la Calafat, lăsându-ni-se astfel vălul nesimțirii pe stomac. Ai văzut ? se enervă el dintr-odată, iar umblăm cu comunisme, iar nu se vede nimic dinspre
Oratoriu pentru trombon by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13124_a_14449]
-
datează probabil de la începutul primei așezări de locuitori statornici pe aceste meleaguri, în timpul domniei lui Mihai Viteazul. Se bănuiește că denumirea de "Lichirești" este în strânsă legătură cu ridicarea primului lăcaș de biserică, cu hramul Sfântului Nicolae al Mirei Lichiei. Poporanii care s-au strâns în jurul lăcașului trebuie să fi spus prin prescurtare, biserica Lichiei, în timp ce ei se vor fi numit poporul bisericii Lichiei sau lichireșteni, de unde a venit și denumirea de Lichirești a satului. Denumirea de "Călărași" are două cauze
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
a fost de nobili încă de la începuturi, păstrând acest statut multe veacuri, iar astăzi locuitorii lui sunt foarte înstăriți. Ion Bârlea (1883-1969), preot și culegător de folclor. Vol. Însemnări din bisericile Maramureșului (1909), Balade, colinde și bocete din Maramureș, Cântece poporane din Maramureș (1924).
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
Cluj, 1935 3. Antal Lukacs, "Țara Făgărașului în Evul Mediu, secolele XIII-XVI", București, 1999 4. Ștefan Meteș, "Viata bisericească a românilor din Țara Oltului", Sibiu, 1930 5. Cornel Diaconovici, "Enciclopedia Română ASTRA", tomul I, Sibiu, 1898 6. Constantin Stan, "Școala poporană din Făgăraș și de pe Târnave", vol. I, "Făgărașul", București, 1928 7. "Recensământul general al României din 1941, 6 aprilie. Date sumare provizorii", București, 1944. 8. Augustin Bunea, "Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751)" de ..., Anul Domnului 1900
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
arată că Marian Munteanu a semnat un Angajament cu Securitatea, a scris note informative și a semant chitanțele în baza cărora Securitatea îi retribuia notele informative. În același timp, CNSAS a stabilit că Munteanu nu a făcut poliție politică. Cântecul poporan din Muscel (coautor, alături de Alexandru I. Amzulescu), Editura Valahia, 2010. Folclorul detenției. Formele privării de libertate în literatura poporană. Studiu, tipologie, antologie de texte și glosar, Editura Valahia, 2007-2008. Poezia rezistenței, Editura Clio, București, 1999. Studiu critic de istorie a
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
baza cărora Securitatea îi retribuia notele informative. În același timp, CNSAS a stabilit că Munteanu nu a făcut poliție politică. Cântecul poporan din Muscel (coautor, alături de Alexandru I. Amzulescu), Editura Valahia, 2010. Folclorul detenției. Formele privării de libertate în literatura poporană. Studiu, tipologie, antologie de texte și glosar, Editura Valahia, 2007-2008. Poezia rezistenței, Editura Clio, București, 1999. Studiu critic de istorie a literaturii. "Ortodoxia este viitorul omenirii". Sfaturi și îndemnuri către tineri adresate de Părintele Stăniloae într-o convorbire cu Marian
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
Matilda Caragiu Marioțeanu,care il considera ca unul din dascălii ei), autor al unor impunătoare tomuri, precum "Românii din Meglenia" (1900) și "Meglenoromânii" (I-II, 1902), Papahagi este, totodată, autor al unor contribuții fundamentale la cunoașterea folclorului aromân: "Din literatura poporană a aromânilor" (1900) și "Basme aromâne" (1905). În prima, bogatul sumar cuprinde folclorul copiilor, medicină populară, ghicitori, proverbe, colinde, obiceiuri (paparude, Lăzărelul, Sânziene), lirică de dragoste, bocete, toate textele fiind date în aromână și dacoromână. Capitolele sunt precedate de scurte
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
la contribuții românești și străine pe aceeași temă; la jocurile copiilor sunt amintite studiile lui Karl Groos și Edward Tylor, la medicina populară sunt menționați Thuchmann, Solomon Reinach, iar dintre români - Costache Vârnav, B.P. Hașdeu și D. Lupașcu. “Din literatura poporană a aromânilor”, București, 1900 este un volum de literatură populară conținînd un număr apreciabil de proverbe, zicători, ghicitori, colinde, balade și un bogat capitol consacrat medicinei populare, jocurilor de copii, obiceiurilor etc. "Din literatura poporană a aromânilor" este prima contribuție
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
și D. Lupașcu. “Din literatura poporană a aromânilor”, București, 1900 este un volum de literatură populară conținînd un număr apreciabil de proverbe, zicători, ghicitori, colinde, balade și un bogat capitol consacrat medicinei populare, jocurilor de copii, obiceiurilor etc. "Din literatura poporană a aromânilor" este prima contribuție științifică la cunoașterea folclorului aromân, depășind încercările modeste ale unor Tașcu Iliescu, Vanghele Petrescu, M.G. Obedenaru, I.D. Caragiani. „Această operă - spune Gr. G. Tocilescu - ca și celelalte scrieri asupra folclorului aromân datorate d-sale, întrunesc
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
Ștefan Micle a trebuit să plece din Iași, Veronica i-a dăruit lui Eminescu o oră de intimitate și l-a lăsat să o strângă în brațe. Această întâmplare este confirmată și de însemnarea de pe fila 82 verso a textului poporan religios "Amartolon sotiria" ce-i aparținea lui Eminescu: „Ziua de 4/16 Fevr. 1876 a fost cea mai fericită a vieții mele. Eu am ținut pe Veronica în brațe, strângând-o la piept, am sărutat-o. Ea-mi dărui flori
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]