1,103 matches
-
atelier nu au nici ele un caracter strict individual. 3. Metoda proiectelor (project method)tc "3. Metoda proiectelor (project method)" a) Conceptul de „proiect” În didactica modernătc "a) Conceptul de „proiect” În didactica modernă" Inițiată de J. Dewey, susținută și popularizată de W. Kilpatrick, „metoda proiectelor” a fost Încă de la Început fundamentată pe principiul potrivit căruia „viața este o acțiune, și nu o muncă la comandă și că școala, făcând parte din viață,trebuie să-i adopte caracteristicile” (Planchard, 1992, p.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
copil să fie creator, el trebuie să fie capabil să stabilească legături artistice noi, neașteptate, originale, între cunoștințele dobândite sau între acestea și cele noi, să poată realiza combinații artistice cu o anumită intenție. Insușirile personalității creatoare ale copiilor sunt popularizate de sensibilitatea acestora, estetică și aristică, de capacitatea de a deosebi însușile estetice esențiale de cele neesentiale ale unor forme, obiecte, fenomene. M.Bejat arăta că "una din funcțiile psihice care joacă un rol hotărâtor în orice activitate creatoare este
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
lider și ceilalți membri ai organizației. Din acest tip de relație apar caracteristici esențiale mai clar definite. Cultura poate fi: „sălbatică”, „monarhică”, „prezidențială” sau „faraonică”. Ultima citată în această listă de exemplificări, clasificarea lui Handy (1993, Lynch, 2002), este mai popularizată în România. Acesta, după ce a analizat modelele lui Mintzberg și Quinn (1991) și al lui Morgan (1986), a identificat patru mari tipuri culturale: cultura puterii, cultura rolurilor, cultura sarcinii și cultura persoanei. Identificarea unui set de caracteristici culturale care dau
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
promulgate În 1940, sub dictatura lui Carol al II-lea. Din cercetările mele reiese că mișcarea eugenistă a influențat foarte puțin adoptarea legilor antisemite din august 1940. Rolul cel mai semnificativ al eugeniștilor a fost acela de a introduce și populariza cultura eugenistă. Astfel, ei au contribuit la destabilizarea vieții politice românești, Încă șovăitoare, și la creșterea atracției față de tendințele antiliberale printre cei care aveau profesii de prestigiu, printre profesorii universitari și chiar printre preoții ortodocși și greco-catolici, care se considerau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mișcarea eugenistă s-a dezvoltat În Franța În primul rând datorită sprijinului exprimat deschis al câtorva medici renumiți de la École de Medicine și al faptului că eugeniștii au devenit adepți ai puericulturii 4. Inițial, În România, ideile eugeniste au fost popularizate de câțiva medici care aveau experiență de studiu În străinătate și au servit unor interese profesionale regionale, politice sau, mai general, naționaliste, În special În cazul mișcării eugeniste din Cluj. Încă din start, ambițiile politice și diferențele de opinie au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de informare pentru cei interesați de ideile, organizațiile, legislația și programele eugenice din afară și În polemicile din România referitoare la sănătatea publică, la controlul reproducerii, rolul medicilor din mediul rural și amenințările biologice la adresa sănătății națiunii. Ideile eugeniste erau popularizate și prin intermediul altor câteva publicații finanțate de Astra, În special Calendarul anual și revista Transilvania, care publicau și rapoarte despre activitatea eugeniștilor români. Așa cum am menționat anterior, Moldovan deținuse poziția de Secretar General pentru Asistență Socială În timpul Consiliului dirigent - o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
București, a avut șansa de a-și prezenta propria perspectivă asupra aplicării teoriilor eugeniste la analiza sociologică. Prin intermediul seminariilor susținute de Făcăoaru, multe dintre ideile deja bine conturate printre colegii săi de la Institutul de Igienă Socială din Cluj au fost popularizate și În cercurile academice din București. Gusti Însuși era, incontestabil, interesat de teoriile eugeniei și a extras din acestea propria sa viziune asupra registrului biologic al relațiilor sociale 53. Făcăoaru a mers mai departe și și-a Început propria cercetare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de celelalte, „impure”, care trăiau În România. Accentul pe care Făcăoaru Îl punea pe puritate și pe „curățarea” populației românești de grupurile și indivizii inferiori ce slăbeau puterea națiunii este foarte aproape de interesul german pentru purificarea rasei ariene - o viziune popularizată de Julius Friedrich Lehman de la sfârșitul anilor ’20 și care a devenit ideologia oficială a regimului nazist după 193354. Majoritatea celorlalți promotori ai eugeniei, inclusiv Moldovan, nu acordau o atenție la fel de mare ca și Făcăoaru purității rasiale/etnice. Un argument
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Devalorizarea patrimoniului ereditar Într-o familie de intelectuali, București, 1938; și „Pagina eugenică. Înzestrarea inferioară ca fenomen ereditar”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 116-117. Cazul familiei Kallikak era un exemplu celebru În cercetările, publicațiile și manualele eugenice, popularizat de autorii eugeniști din Statele Unite ca un model arhetipic pentru felul În care ramura disgenică a unei familii se manifesta dominant asupra bagajului ereditar al partenerilor conjugali. Acest caz ilustra felul În care, În ciuda prezenței unui număr mare de indivizi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de igienă, sănătăte publică și biologia poporului român. Iuliu Moldovan a scris prefața acestei, lucrări. Propunerea lucrării, precum și obiectivul său explicit afirmat de a fi un model de organizare În viitor a altor școli rurale similare, cu scopul de a populariza principiile eugenice, ilustrează foarte bine relația care se crease În timp Între conducerea Secției Medicale și Biopolitice, ideile și directivele acestei și unii intelectuali de nivel local. Membri activi precum Ilea au devenit potențiali purtători de cuvânt pentru determinismul ereditar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
desigur, dar și elită militară, elită a afacerilor, a domeniului artelor și a culturii, a comunicației, a sporturilor etc. O modalitate foarte coerentă de a prezenta toate acestea este referirea la cele patru funcții societale specificate de Talcott Parsons și popularizate de celebra schemă A-G-I-L. Potrivit lui Parsons, pentru ca un sistem social să fie relativ stabil, trebuie să fie îndeplinite patru exigențe funcționale: adaptarea la mediul înconjurător prin producerea și distribuirea de bunuri rare (A), definirea și ierarhizarea obiectivelor ce urmează a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
selectiv: când eziți, tremuri și nu mai știi ce să alegi sau să vrei. Numai a gândi moartea învață să trăiești: ceea ce se poate citi și invers: numai faptul de a gândi viața învață să mori. Astfel încât fraza lui Cicero popularizată de Montaigne se poate înțelege și intervertind termenii: a trăi și a muri constituie aversul și reversul aceleiași medalii. Nu trăiești una fără alta; acești doi termeni nu se separă; a trăi bine și a muri rău se exclud la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
alternative - atomismul abderitan, hedonismul cirenaic, asceza cinică, antiplatonismul militant -, Epicur nu putea decât să displacă. încă din timpul vieții, el a avut de înfruntat o proastă reputație teribilă: Timon este primul care-l asociază cu un porc. Imaginea va dăinui, popularizată prin cea de-a patra Epistolă a lui Horațiu, cea cu purcelul epicurian. în ruinele de la Boscoreale, se vor descoperi purceluși votivi pe cupe de argint. La Herculanum, în vila lui Piso, arheologii vor descoperi un manifer asemănător... Iconografia asociază
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
l-a folosit pentru prima oară în descrierea comportamentului animal pentru a desemna atacul unui grup de animale mai mici împotriva unui singur alt animal, mai mare. În paralel, în studiul comportamentului agresiv al copiilor de vârstă școlară, a fost popularizat termenul de bullying, care era folosit pentru a desemna comportamentul distructiv al unui grup redus de copii împotriva unuia singur. Inițiativa i-a aparținut lui Peter Paul Heinemann (1972), un medic suedez care, plimbându-se într-o zi pe lângă o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
colectarea datelor, analiză și raportare. Pe de altă parte, cartea nu se ocupă de toate utilizările studiilor de caz. De pildă, ea nu este menită să-i ajute pe cei care le-ar putea folosi ca instrumente pedagogice. Studiile sunt popularizate cu această aplicare În domeniul juridic, În afaceri, În medicină sau În politica publică (vezi Llewellyn, 1948; Stein, 1952; Towl, 1969; Windsor și Greanias, 1983), dar predomină acum În aproape toate domeniile academice, inclusiv În științele naturale. Nu este nevoie
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
, publicație apărută la București, într-un singur număr (gratuit), în 1941. Redactor: Traian Mihăilescu. Jurnalul se vrea a fi unul informativ, prezentând - și totodată, popularizând - rosturile și activitățile societății literare „Adonis” (întemeiată la 7 aprilie 1935), așa cum reiese din subtitlul „Buletin de propagandă și informație servind manifestarea poetică «Adonis»”. Animatorii mișcării (Virgil Treboniu, Traian Mihăilescu, Mircea Streinul, C. Pârlea, Grigore Ancu, Gh. Manea Manolache) vor
ADONIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285192_a_286521]
-
jocurilor lui Ceaușescu, a putut fi complet Înlăturat. A intrat Într-o lungă uitare, tocmai după 1989 aflînd opinia publică cine era unul dintre bine pensionarii bucureșteni; a dispărut undeva la Budapesta la Începutul anilor ’90, cînd Începuseră să fie popularizate crimele făcute din ordinul său. Capitolul 10, „Rezistența armată”, abordează o temă intens mediatizată după 1989, cel mai adesea În manieră eroizantă. Cu toate că s-au publicat numeroase surse, Îndeosebi din arhivele Securității, dar și mărturii, lucrările analitice sînt extrem de rare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Se remarcă importanța acordată realismului, considerat singurul criteriu valabil în judecarea operelor literare. Participând la polemica „artă pentru artă” sau „artă cu tendință”, L. a luat fățiș atitudine în favoarea celei de-a doua fie reproducând articolele lui C. Dobrogeanu-Gherea, fie popularizând ideile acestuia prin articole semnate de Ovid Densusianu și Eduard Dioghenide. În primii ani de apariție cronica literară săptămânală este semnată de C. Mille. Interesul acestor cronici provine din opțiunea pentru estetica naturalistă. Din 1891 cronica literară este susținută un
LUPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287933_a_289262]
-
ÎNDREPTAREA LITERARĂ, revistă apărută la București, bilunar, de la 7 martie până la 7 aprilie 1920 (trei numere), având subtitlul „Literatură, artă, știință, sport”. Fondator este Paul Ținculescu. Propunându-și să popularizeze literatura română „în păturile cele mai adânci ale poporului”, Î.l. obține colaborarea unor scriitori de prestigiu: G. Bacovia (Nocturnă), Victor Eftimiu, Radu D. Rosetti, Emil Gârleanu (Spre Galați, Galații, Rusciuc-Giurgiu). „Cronica teatrală, artistică și muzicală” este semnată de Paul
INDREPTAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287548_a_288877]
-
Țepeluș-Vodă. Real? Vechi? Clasic? Modern? (1904), Șezătoarea Ștefan-Vodă (1904). În 1882, localizase, sub titlul Nea Frățilă și în colaborare cu A.I. Odobescu, piesa L’Ami Fritz de Erckmann-Chatrian. Înrudite cu foiletoanele, conferințele ținute la Ateneul Român, multe dintre ele publicate, popularizează, într-o expunere când gravă, când ironică, varii aspecte privind cultura, literatura. Bunăoară, vorbind despre Ion Neculce, I.-G., francofil perseverent, îl compara cu Saint-Simon (analogie regăsită la G. Călinescu), caracterizându-i pe amândoi ca fiind „vorbăreți de frunte”, „parfaits
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
Eminescu. Prieteni și contemporani (1986), Eminescu. Prietenii poetului (1989), M. Eminescu și Bucovina (1997), M. Eminescu și Ardealul (1998) ș.a. Adresându-se cititorului de formație medie, elevilor în special, autorul nu-și propune să aducă noi interpretări, ci doar să popularizeze aspecte în bună măsură cunoscute din exegeza anterioară. În fine, polemicile sale (cu Ion Filipciuc, de pildă) nu ating chestiuni esențiale. A publicat, de asemenea, o serie de cărți utile privind aspecte istorice și culturale legate de Câmpulung Moldovenesc și
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
cuptorul au fuzionat. Ei au devenit unul și același lucru. Nu exist) noțiune a factorului care exercit) controlul separat) de actorul supus controlului. Cu tristețe, trebuie s) c)dem de acord cu Charles McClelland: în egal) m)sur), Kaplan a popularizat teoria sistemic), dar a și ocultat-o (1970, p. 73). Lucrarea să e mai mult o abordare și o taxonomie, decât o teorie. Ins) abordarea e atat de înțesat) de neclarit)ți, încât, din pricina contradicțiilor și a inadecv)rilor conceptuale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
à 1589). Între cele două războaie se stabilește în Franța, informând presă poloneză despre viața culturală pariziana. Temporar stă și în România, unde se căsătorește cu profesorul Petre Sergescu, rector al Politehnicii din București. Publică numeroase articole, recenzii și traduceri, popularizând literaturile franceză și română în periodice din Polonia („Bluszez”, „Dzien Polski”, „Glos narodu”, „Kobieta Wspólczesna”, „Kurier Warszawski”, „Pamie˛tnik Literacki”, „Przegla˛d wspólczesny”, „Slowo Polskie”, „Șwiat”, „Tygodnik Ilustrowany”, „Tygodnik Powszechny”, „Z.ycie Literackie” etc) și din străinătate („Leș Amis de la
KASTERSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287705_a_289034]
-
până atunci, dar și la locul din comisia mixtă 64. Rusia mai avea însă adepți în rândul oamenilor politici. Unul dintre aceștia, Grigore Sturdza, intervenea chiar de la tribuna Senatului în favoarea apropierii româno-ruse, iar după doi ani ziarul său „Democrația Națională“ populariza aceleași idei65. Despre activitatea 59 „Românul“, 21 august 1881, p. 735. 60 Idem, 30.IX.1881, p. 863. • N. Iorga, op. cit., p. 233. • Ibidem, p. 234. • Frederic Dame, I. C. Bratiano. L’ère nouvelle. La dictature, București, 1886, p. 85-87, 90
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
stăpânea până la nuanță meșteșugul actoricesc, cunoscându-i componentele psihologice și sociologice. Printre elevii lui se numără Elvira Popescu, Tina Barbu, Ion Sârbu, Ion Manu, N. Bălțățeanu ș.a. O vocație de profesor transpare și din incursiunile în lumea și istoria teatrului, popularizate prin conferințe, publicate în gazete și reviste sau în cărțile Din tainele scenii (1898), De-ale teatrului la noi și-n alte țări (1907), Evoluția teatrului românesc în ultimii 30 de ani (1937) ș.a. Nutrind în tinerețe visuri de poet
LIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287842_a_289171]