KorAP: Find »[drukola/base=portă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...64 >

1,597 matches

Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

tentation "), tout comme le verbe " a ispiti " (" tenter "), qui se retrouve parfois à la voix pronominale, șont fréquents dans leș poèmes de Blaga : " mă ispitesc singur să cred/că lumea e o cantare " " dans l'ombre mă propre tentation me porte à croire/que le monde est une chanson " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " je m'incite à croire/que le monde est un chant. " (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57). Le verbe " a (se) ispiti " a une connotation mystique. " Undeva se trage

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
me parle tout baș sur son seuil) (Pop-Curșeu, 2003 : 61) ; " Baptise-moi de terre. " (Faiblement sur le seuil m'appelle le vieux moine) (Loubière, 2003 : 31) " Baptise-moi avec de la terre. " (Le vieux moine me parle à mi-voix depuis le pas de la porte) (Villard, 2009 : 59). Leș traducteurs, dans leur majorité, ont gardé le sens du vers source. On observe pourtant l'expression maladroite " fais-moi baptême " dans la traduction de Veturia Drăgănescu-Vericeanu, tout comme le contresens contenu par la version de Sanda Stolojan

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Poncet, 1996 : 129) ; " des émaux rareș du vaisselier " (Biblique) (Villard, 2010 : 35). À d'autres occasions, le métier à tisser est évoqué dans leș poèmes pour suggérer le milieu rustique : " Războiul după ușa pus/țese singur vezi suveica ? " " Derrière la porte, le métier/tisse seul, en vois-tu la navette ? " (Vraja și blestem/Charme et blasphème) (Miclău, 1978 : 385). Le lin (" inul ") est un symbole de la pureté dans la poésie de Blaga. Dans le contexte ci-dessous, le traducteur décide de remplacer cet

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Cette version n'a pas de sens en français. L'expression " nu te-mpotrivi " (" ne t'oppose pas ") est traduite par " ne résiste pas " (Cuvinte către față necunoscută din poartă/Paroles pour la jeune fille inconnue qui reste à la porte) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 223). " sporește-mi inima c-o ardere, c-un gând " " agrandis mon cœur d'une brûlure, d'une pensée au moins " (Vară Sfanțului Mihai (8 noiemvrie)/L'été de la Saint-Michel (le 8 novembre)) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 253). Le nom

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
la traduction de Veturia Drăgănescu-Vericeanu : V. Lucian Blaga, Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît. : Poetul (Le poète), p. 217 1 cas ; Cuvinte către față necunoscută din poartă (Paroles pour la jeune fille inconnue qui reste à la porte), p. 225 1 cas ; Ardere (Combustion), p. 227 2 cas ; Printre lacurile de munte (Parmi leș lacs de la montagne), p. 273 1 cas. Dans la traduction du poème Unde un cântec este (Où chanson îl y a), în op. cît

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
traduction, dans l'espace des textes. " La même idée est exprimée par Michel Ballard, La traduction, contact des langues et des cultures, tome I, Édition Artois Presses Université, 2005, p. 7 : " [...] îl est généralement admis aujourd'hui que la traduction porte sur des textes. " 52 Michael Edwards, Ombres de lune : réflexions sur la création littéraire, Éditions Espaces 34, Montpellier, 2001, p. 58. V. également Domenico Jervolino, Ricœur. Herméneutique et traduction, op. cît., p. 77 : c'est justement au niveau de l

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
en un certain sens d'aborder le problème de la compréhension essentiellement à partir des phénomènes d'incompréhension. " 187 Nous nous occupons en détail du rôle critique du traducteur et du traductologue dans la Section 3. 4. 3. de ce chapitre, qui porte sur leș limites de la théorie interprétative de la traduction. 188 V. Ioana Balacescu et Bernd Stefanik, " Défense et illustration de l'approche herméneutique en traduction ", în op. cît., p. 634 : " L'approche herméneutique en traduction n'a pas l'attention qu

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
main cachée entre poésie et science, Trăit d'union, leș Éditions Lettres vives, Montréal, 2002, p. 39). Nous discutons en détail cette conception sur le statut particulier (" intouchable ") du discours poétique dans la Section 1. 3. 3. de ce chapitre, qui porte sur le langage poétique comme révélation. 328 Patrick Charaudeau, Grammaire de sens et de l'expression, Hachette Éducation, Paris, 1992, p. 12. 329 Olga Gălățanu, " Leș argumentations du discours lyrique ", în op. cît., p. 18. 330 Algirdas Julien Greimas, " Pour

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
www.erudit.org/revue/ttr/1999/v12/n2/037377ar.pdf : " Toute traduction [...] livre, non le sens du poème [...], mais l'exégèse et l'interprétation qu'un lecteur privilégié (le traducteur) en a faites. Alors que le poème original laisse la porte ouverte à toutes leș virtualités de l'interprétation, leș traductions [...] "figent" de manière immuable l'exégèse qu'en a faite le traducteur. " C'est nous qui soulignons. 735 V. André Lefevere, Translating Poetry. Seven Strategies and a Blueprint, Van Gorcum

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 192. 871 Basil Munteano, Panoramă..., op. cît., p. 299. 872 Basil Munteano, Panoramă..., op. cît., p. 299-300. C'est nous qui soulignons. 873 L'un des recueils d'aphorismes de Blaga porte le titre Pierres pour mon temple (1919). V. la présentation monographique. 874 Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 59. 875 Îl y a des exégètes de Blaga qui considèrent qu'entre să poésie et

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
crête, au partage des eaux./ Pensées folâtres je caresse leș cheveux de la terre./ Nous nous penchons sur un éboulis difficile. Au-dessus, le bleu inaccompli.// Regarde en baș ! Regarde longuement mais ne disons rien./ Notre voix pourrait venir à trembler./ De la porte des cieux jusqu'au fond de la vallée/l'eau vieillit, ô, comme elle vieillit vite. L'heure aussi. " (Texte source : " Tu esti în vară, eu sunt în vară. În vara pornită/către sfârșit, pe muche-amândoi la cumpăna apelor./ Cu gând

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
une traduction en roumain, j'ai cherché des dénominations correspondantes dans notre mythologie folklorique. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) 1023 Ibid : " J'affirmais, en ce qui concerne la langue dans laquelle j'ai réalisé mă traduction, qu'elle porte sans doute le sceau de la langue poétique du traducteur. Je n'ai pas voulu cela à dessein. Par contre, ce qui a été fait, a été fait malgré toute intention. En d'autres mots, je n'ai pas cherché à

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
pliuri, traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2007 ; Philippe Forest, Le Român, le réel et autres essais (Românul, realul și alte eseuri), traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2008 (Ioan Pop-Curșeu signe la préface de l'ouvrage, qui porte le titre " Limbaj, semn, lume : despre o semiotica a romanescului " " Langage, signe, monde : sur une sémiotique du romanesque "). 1284 Îl s'agit plus précisément des volumes : Ion Pop, Descoperirea ochiului (La découverte de l'œil), traduction de Ștefana et Ioan

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
român, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002 ; Gustave Thibon, Diagnostic, traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2004 ; Louis-Ferdinand Céline, Convorbiri cu profesorul Y, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006 (la préface du volume, qui porte le titre " Louis-Ferdinand Céline opera bufa " (" Louis-Ferdinand Céline œuvre-bouffe "), est signée par Ioan Pop-Curșeu). 1285 V. http://www.seine-et-danube.com/pages/Philippe Loubiere-4742749.html, consulté le 12 mai 2011. 1286 V., à ce titre, l'interview " La place de la langue française

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
suite. Ce type de découpage est parfois le résultat de l'influence folklorique dans la poésie de Blaga. 1351 Même s'il s'agit d'un procédé de versification, nous avons choisi de traiter l'enjambement dans cette section qui porte sur le côté visuel du signifiant, le considérant comme un cas particulier de découpage du vers. 1352 Pour Jean-Louis Joubert, l'enjambement est une rupture de parallélisme syntaxique. V. Jean-Louis Joubert, La poésie. Formes et fonctions, op. cît., p. 116

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
ne doivent pas être traduits séparément ". V. Jean-Paul Vinay, Jean Darbelnet, Stylistique comparée du français et de l'anglais, op. cît., p. 16. 1373 Nous développons l'analyse du permanent travail interprétatif de Paula Romanescu dans le Chapitre VI, qui porte sur la traduction du signifié. 1374 Le résultat de cette analyse se retrouve dans l'Annexe 3. 1375 C'est le cas de la traduction du poème Pan (Pan), în Pașii profetului, édition trilingue, préface par George Călinescu, traduction en français

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
est un sonnet. Îl n'y a aucune recherche de recréer la rime en français. 1529 Le terme roumain " alean " fait pârtie du champ sémantique du moț " dor ". Nous traitons la traduction de ces termes dans le Chapitre VI, qui porte sur la traduction du signifié. 1530 V. Lucian Blaga, 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît. : Greierușa (La cigale), p. 55 ; Cântec în noapte (Chanson dans la nuit), p. 56 ; Primăvară (Printemps), p. 59 ; Cântec pentru anul 2000 (Chanson

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

și militară redutabilă în centrul Europei, cu tendințe de extindere teritorială spre est și sud-est, de aceea atacul mongol a fost întreprins cu toată meticulozitatea. Corpul principal al armatei mongole a pornit spre Ungaria direct din Halici-Volânia, prin pasul Verecke (Porta Rusiae) din Carpații nordici, poarta de trecere spre Europa centrală. Trupele mongole comandate de Baidar urmau să intre în Ungaria venind din Polonia. Acțiunile militare mongole împotriva regatului ungar au fost declanșate la începutul lui martie 1241. Oastea principală mongolă

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Corola-publishinghouse/Science/266_a_513

de dragostea necondiționată și care nu poate fi pusă la îndoială a mamei sale, regina Ana, protejat de nasul sau Mazarin, si avându-l că tutore pe Marchizul de Villeroy, Ludovic creștea sub ochii atenți ai credinciosului sau valet La Porte. La Porte a lăsat istoriei o serie de adnotări și memorii care sunt folositoare pentru a putea realiza un tablou al copilăriei lui Ludovic și al evenimentelor la care a luat parte. Toți autorii de memorii contemporani cu Ludovic al

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
necondiționată și care nu poate fi pusă la îndoială a mamei sale, regina Ana, protejat de nasul sau Mazarin, si avându-l că tutore pe Marchizul de Villeroy, Ludovic creștea sub ochii atenți ai credinciosului sau valet La Porte. La Porte a lăsat istoriei o serie de adnotări și memorii care sunt folositoare pentru a putea realiza un tablou al copilăriei lui Ludovic și al evenimentelor la care a luat parte. Toți autorii de memorii contemporani cu Ludovic al XIV-lea

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
capitol:"îi obosea repede pe toți curtenii, în timp ce el rămânea neobosit"<footnote Idem, p. 33 "He easily fatigues all his courtiers, being almost indefatigable himself." footnote>. Un alt episod amuzant din viața micului rege este descris de către valetul sau, La Porte: "Regele a insistat să împartă o cameră mică împreună cu Monsieur. Dimineață, când s-au trezit, Regele fără să înțeleagă ce face, a scuipat pe patul fratelui său, iar apoi fratele său a scuipat intenționat pe patul regelui; și regele, răspunzându

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
of Chicago Press, Chicago, passim footnote> Pe întreaga durată a acestei perioade, în umbră reginei mama, a cardinalului Mazarin sau a tutorelui sau legal, a mai existat o persoană despre care istoria nu menționează prea multe: valetul sau credincios, La Porte, care l-a slujit neobosit aproape douăzeci de ani. Mai tarziu, La Porte a intrat în conflict cu Mazarin și a fost concediat. IV.1.4.1. Delfinul și valeții săi. Primii pași către viața de adult Înainte de a prezenta

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
umbră reginei mama, a cardinalului Mazarin sau a tutorelui sau legal, a mai existat o persoană despre care istoria nu menționează prea multe: valetul sau credincios, La Porte, care l-a slujit neobosit aproape douăzeci de ani. Mai tarziu, La Porte a intrat în conflict cu Mazarin și a fost concediat. IV.1.4.1. Delfinul și valeții săi. Primii pași către viața de adult Înainte de a prezenta legătură strânsă dintre rege și servitorul sau, se cuvine a aduce câteva precizări

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
lângă rege, pentru a putea răspunde prompt tuturor solicitărilor ce puteau apărea pe parcursul nopții. Era singurul care putea dormi cu regele, iar acest mare privilegiu îi permitea să vorbească cu acestă cel puțin de două ori pe zi. Pierre de La Porte descrie în Mémoires momentul când Ludovic al XIV lea a dormit singur în camera cu valetul sau:"În anul 1645, după ce regele a fost scos din mâinile femeilor, numai guvernatorul, viceguvernatorul, primii valeți de cameră și-au intrat în atribuții

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
valetul sau:"În anul 1645, după ce regele a fost scos din mâinile femeilor, numai guvernatorul, viceguvernatorul, primii valeți de cameră și-au intrat în atribuții, eu am fost primul care s-a culcat în camera Maiestății Sale."<footnote Pierre De la Porte, Mémoires de Pierre de La Porte, premier valet de chambre de Louis XIV, contenant plusieurs particularités des règnes de Louis XIII er de Louis XIV, Paris, 1827, pag.411 "L'an 1645, après que le roi fut tiré des mains des

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]