835 matches
-
Porter" Porter (1990) apreciază că avem două fundamente microeconomice ale competitivității (în accepțiunea de productivitate): sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor, respectiv calitatea mediului de afaceri microeconomic. Sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor este corelată cu stadiul de dezvoltare națională din statul-gazdă. Porter identifică patru astfel de stadii: - economie bazată pe factori - firmele exploatează factorii de producție primari, cum ar fi resursele naturale și forța de muncă ieftină; - economie bazată pe investiții - firmele investesc în absorbția de tehnologie; - economie bazată pe inovare - firmele
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
forța de muncă ieftină; - economie bazată pe investiții - firmele investesc în absorbția de tehnologie; - economie bazată pe inovare - firmele investesc în crearea de tehnologie; - economia bazată pe bunăstare - firmele încep să-și piardă avantajele competitive și motivația de a investi. Porter (1990) identifică și patru determinanți ai mediului de afaceri microeconomic (și, intrinsec, ai avantajului competitiv național), prezentați grafic în formă de romb (de unde denumirea de diamant), toți influențați de politica publică: - condițiile cererii 1: resursele umane, resursele naturale, resursele de
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
reglementările locale care stimulează productivitatea, sisteme locale de stimulente, nivelul competiției locale. Guvernul își poate exercita influența prin subvenții, politici educaționale, reglementarea sau dereglementarea piețelor de capital, stabilirea unor standarde locale, achiziții publice, legislația fiscală și politica de concurență antitrust. Porter se referă la guvernul țării de origine a corporației transnaționale. Rugman (1993) însă completează acest diamant cu unul pe aceleași coordonate, dar specific statului-gazdă. Apare astfel noțiunea de „diamant dublu”, care suprapune mediul de afaceri din țara de origine și
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Rugman (1993) însă completează acest diamant cu unul pe aceleași coordonate, dar specific statului-gazdă. Apare astfel noțiunea de „diamant dublu”, care suprapune mediul de afaceri din țara de origine și cel din țara-gazdă a corporației transnaționale. Dacă aplicăm diamantul lui Porter la situația României (Voinea, 2005), putem spune că ne aflăm în faza de trecere de la economia bazată pe factori la economia bazată pe investiții. Principalul avantaj competitiv rămâne forța de muncă ieftină. Competiția are loc prin preț, nu prin inovare
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sau poziție geografică bună, către active intangibile precum economia bazată pe cunoaștere, sisteme culturale sau preferințele consumatorilor. Avantajele de tip L ale țării-gazdă se potrivesc cu ceea ce Rugman (1993) a numit „diamant dublu”, adăugând o a doua dimensiune diamantului lui Porter, gândit inițial pentru statele de origine (vezi și capitolul 5 din această lucrare). Prin natura sa, orice configurație OLI este specifică unei țări (Dunning, 2003 c). A fost deja recunoscută „interacțiunea continuă și iterativă dintre avantajele O și L” (Narula
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Trends in World Economies, 78, Institute of World Economics, Budapesta. Caves, R.E. (1971), „International corporations: The industrial economics of foreign investment”, Economica, 38, pp. l-27. Caves, R.E. (1982), Multinational Enterprise and Economic Analysis, Cambridge University Press, New York. Caves, R.E., Porter, M.E. (1976), „Barriers to exit”, în R. Masson, P.D. Qualls (eds.), Essays in Industrial Organization in Honor of Joe S. Bain, Ballinger, Cambridge. Chow, Y.K., Hamilton, R.T. (1993), „Corporate divestment: an overview”, Journal of Managerial Psychology, 8, pp. 9-13
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Substitutes or Complements?”, Weltwirtschaftliches Archiv, 132 (3). Picciotto, S. (1992), International Business Taxation, Weidenfeld & Nicolson - Cambridge University Press, Londra. Porcano, T.M., Price, C.E. (1996), „Effects of government tax and nontax incentives on foreign direct investment”, The Multinational Business Review, primăvara. Porter, M.E. (1990), The Competitive Advantage of Nations, The Free Press, New York. Putnam, R.D. (1993), Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy, Princeton University press, Princeton. Radaelli, C.M. (1997), The Politics of Corporate Taxation in the European Union, Routledge, Londra
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Globalization, Harvard University Press, Cambridge. Root, F.R. (1994), Entry Strategies for International Markets, Lexington Books, Toronto. Rugman, A.M. (1979), International Diversification and the Multinational Enterprise (teza sa de doctorat din 1976), Lexington Books, Lexington. Rugman, A.M. (1993), Extensions of the Porter Diamond Framework, Gabler, Betriebswirt.-Vlg., Wiesbaden. Rugman, A.M. (1996), Multinational Enterprises and Trade Policies, Edward Elgar Publishing, Cheltenham. Rugman, A.M. (2001), The End of Globalization, Random House, Londra. Rugman, A.M. (2005), The Regional Multinationals, Cambridge University Press, Cambridge. Rugman, A.M.
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
E., Călin C. G., Botez F.L., Dimonu V., Frăsineanu I., Bazele tehnologiei industriale, București, ASE, 1994. 110. Popescu-Neveanu, P. Dicționar de Psihologie, Editura Albatros, București, 1978. 111. Popper Karl R., Filosofie socială și filosofia științei, București, Editura Trei, 2000. 112. Porter, M.E., Competitive Advantage, New York, Free Press, 1990. 113. Prigogine Ilya, Isabele Stengers, Noua alianță. Metamorfozele științei, București, Editura Politică, 1985. 114. Rațiu Gheorghe, Inventica, adresa electronică, www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/ratiu 4 /cuprins.htm 115. Roco Mihaela, Creativitate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
E., Călin C. G., Botez F.L., Dimonu V., Frăsineanu I., Bazele tehnologiei industriale, București, ASE, 1994. 110. Popescu-Neveanu, P. Dicționar de Psihologie, Editura Albatros, București, 1978. 111. Popper Karl R., Filosofie socială și filosofia științei, București, Editura Trei, 2000. 112. Porter, M.E., Competitive Advantage, New York, Free Press, 1990. 113. Prigogine Ilya, Isabele Stengers, Noua alianță. Metamorfozele științei, București, Editura Politică, 1985. 114. Rațiu Gheorghe, Inventica, adresa electronică, www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/ratiu 4 /cuprins.htm 115. Roco Mihaela, Creativitate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Valea Prahovei, ca și a acțiunilor de sabotaj întreprinse în aceeași regiune în ultimele luni înainte de întoarcerea armelor la 23 august 1944 de către Serviciile Speciale Britanice (Special Operations Executive, SOE) cunoscute sub codul Operation Autonomous (grupul Gardyne de Chastelain, Ivor Porter și Stelian Mețeanu). Un alt lucru care va fi fost și el observat este titlul acestei secțiuni mediane unde, pe lîngă relațiile economice, diplomatice și culturale care au figurat în volumele 1-3, în acest ultim volum am adăugat și relațiile
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Colin Matthew, Nineteenth Century Britain, OUP 2000 Anthony Wood, Nineteenth Century Britain, Longmans 1960 Howard Martin, Britain in the 19th Century, Nelson Thornes Ltd. 2000 John Belchem, Richard Price (coord.), A Dictionary of Nineteenth Century History, Penguin Books 2001 Andrew Porter (coord.), The Nineteenth Century (din seria The Oxford History of the British Empire coordonată de W.R. Louis), OUP 2002. Iconografie foarte săracă. Judith M. Brown, William Roger Louis, The Twentieth Century (din seria The Oxford History of the British
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
puțin din punct de vedere funcțional. Se pare că mai importantă este rectificarea ce permite curentului să circule mai ușor de la prefibră la postfibră, decât în sens opus. Sinapse rectificatoare au fost observate în sinapsa motorie la rac (Furshpan și Porter, 1959) și în fibrele gigante ale motoneuronilor pectorali la pești. Din punct de vedere funcțional au fost descrise sinapse electrice excitatorii, care transmit informația cu viteză mare fără întârziere și sinapse inhibitorii, la care excitabilitatea postsinaptică este diminuată ca urmare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Secționarea nervilor vagi suprimă această fază. Ansamblul format din dorința de a mânca, asociată cu excitațiile vizuale, olfactive și gustative dă naștere la un complex de senzații ce constituie apetitul. Acesta, reprezentând primul excitant al glandelor gastrice, determină secreția psihică. Porter (1953) constată că stimularea electrică a hipotalamusului în regiunea rostrală, la nivelul chiasmei optice, determină o creștere imediată a secreției gastrice, însoțită de scăderea pH-ului. Calea eferentă este reprezentată de pneumogastric, deoarece vagotomia abolește răspunsul. Stimularea hipotalamusului posterior (în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Introduction to Psycholinguistics, New York, Harcourt, Brace & Jovanovich, 1977, pp. 16-17; David Crystal, A Dictionary of Linguistics and Phonetics, ed. a 5-a, Oxford, Blackwell, 2003, p. 159; Oswald Ducrot, Tzvetan Todorov, Encyclopedic Dictionary of the Sciences of Language, trad. Catherine Porter, Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1979, p. 277; Suzanne Eggins, An Introduction to Systemic Functional Linguistics, London, Pinter Publishers, 1994, p. 152; The Encyclopedia of Language & Linguistics, Oxford, Pergamon Press, 1994, s.v. (unde elipsa este identificată cu abrevierea, contracția și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
construirii unor proceduri organizaționale echitabile și asigurarea că acestea să fie astfel cunoscute de către angajați, deoarece echitatea (sau inechitatea) este percepută la nivelul acestora. 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale Eterogenitatea teoriilor și modelor motivaționale a făcut ca diferiți cercetători (Porter & Lawler, Naylor în 1968, Pritchard & Ilgen în 1980, Katzell & Thompson în 1990) să încerce integrarea acestora într-un model complet și funcțional cu posibilitatea validării sale în practica managerială. Construirea unui model integrativ capabil să ofere o mai mare putere
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
state vor avea de-a face cu militanți care au părăsit Irakul, beneficiind de o experiență și un instructaj demne de luat în seamă 89. Avertismentele raportului CIA citat de prestigiosul cotidian american intervin în contextul în care directorul Agenției, Porter Goss, a declarat, în urmă cu ceva vreme, că teroriștii care vor supraviețui luptelor din Irak vor părăsi țara "experimentați și axați pe acte de terorism urban", subliniind capacitatea acestora de a forma "o potențială bază de contacte în vederea constituirii
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
of Power”, The American Political Science Review, vol. 56, pp. 947-952. Baldwin, David, 1989, Paradoxes of Power, Blackwell, New York. Bhaskar, Roy, 1986, Scientific Realism and Human Emancipation, Verso, Londra. Bull, Hedley, 1972, „The Theory of International Politics: 1919-1969”, în Brian Porter (ed.), The Aberystwyth Papers: International Politics, 1919-1969, Oxford University Press, Londra. Burgerman, Susan, 2001, Moral Victories: How Activists Provoke Multilateral Action, Cornell University Press, Ithaca, NY. Carr, Edward Hallett, 1964, The Twenty Years’ Crisis, 1919-1939: An Introduction to the Study
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pasibile de transformări, un aspect sugerat de numeroase cercetări istoriometrice (Mackavey, Malley și Stewart, 1991; Sears et al., 1978; Simonton, 1977a, 1980b, 1983a, 1986e). Spre exemplu, complexitatea informațiilor prelucrate poate varia pe parcursul vieții, în special în ultimii ani ai creatorului (Porter și Suedfeld, 1981; Suedfeld, 1985; Suedfeld și Bluck, 1993; Suedfeld și Piedrahita, 1984). Încă și mai uimitoare este cercetarea istoriometrică ce sprijină „ipoteza lui Planck”, și anume supoziția limitării receptivității la inovații științifice a oamenilor de știință de vârstă înaintată
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Padgett, V., Jorgenson, D.O. (1982), „Superstition and economic threat: Germany, 1918-1940”, Personality and Social Psychology Bulletin, 8, pp. 736-741. Peterson, R.A., Berger, D.G. (1975), „Cycles in symbol production: The case of popular music”, American Sociological Review, 40, pp. 158-173. Porter, C.A., Suedfeld, P. (1981), „Integrative complexity in the correspondence of literary figures: Effects of personal and societal stress”, Journal of Personality and Social Psychology, 40, pp. 321-330. Post, F. (1994), „Creativity and psychopathology: A study of 291 world-famous men
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Staw, 1975; Lepper et al., 1973). Cu toate că Amabile (1983a) a admis faptul că în analiza consecințelor afective ale intervenției unor factori de motivație extrinseci s-ar putea descoperi situații în care motivația intrinsecă și cea extrinsecă s-au acumulat (Porter și Lawler, 1968; Vroom, 1964), cele mai multe dintre cercetările izvorâte din ipoteza ei originală despre motivația intrinsecă s-au bazat pe presupunerea că prezența constrângerilor extrinsece reduce interesul intrinsec față de o activitate și duce la niveluri de creativitate mai scăzute. Folosind
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în materie de capital social și relațional, al corporației multinaționale în materie de capital financiar sau tehnologic. Un astfel de model teoretic ar putea părea o exagerare, deși nu este și există de multă vreme, în forme teoretice ușor modificate (Porter, 1990). Ca abordare teoretică, el rămâne legitim și criticabil în orice moment. Însă abordarea ideologică ce domină în acest moment în România are particularitatea și avantajul de a nu fi fost nevoită să rămână constantă în timp. În prezent, intelectualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Apostol, C, „Evoluția pieței de capital”, în în Ruhl, C, Daianu, D (eds), 1999, Tranziția economică în România. Trecut, prezent și viitor., World Bank și CRPE, București Popescu, Marius, 1993, Tranziția poate fi scurtată. Dimitrie Sturza, Editura Criss Cezar, București Porter, Michael, 1990, The Competitive Advantage of Nations, The Free Press, New York Porter, Schwab et al., 2005, The Global Competitiveness Report, Palgrave Macmillan Rapaczinski, A, Earle, J, et al, 1993, The Privatization Process in Central Europe, CEU Press Roth, Andrei, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
eds), 1999, Tranziția economică în România. Trecut, prezent și viitor., World Bank și CRPE, București Popescu, Marius, 1993, Tranziția poate fi scurtată. Dimitrie Sturza, Editura Criss Cezar, București Porter, Michael, 1990, The Competitive Advantage of Nations, The Free Press, New York Porter, Schwab et al., 2005, The Global Competitiveness Report, Palgrave Macmillan Rapaczinski, A, Earle, J, et al, 1993, The Privatization Process in Central Europe, CEU Press Roth, Andrei, 2002, Modernitate și modernizare socială, Polirom, Iași Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
whisky. Substanțele empireumatice, care conțin, după opinia lui Reichenbach, cele mai puternice otrăvuri, precum creozotul, picamar și kapnomar, ne plac În carnea prăjită și afumată, și În băuturile empireumatice cum ar fi cafeaua, romul, whisky și celelalte. Băutorii de bere porter sau bere blondă Înghit, conform raporturilor administrației, o cantitate incredibilă de Coculus menispermum, Nux vomica, Capsicum, Ledum palustre și altele. Fumăm tutunul (care conține unele dintre cele mai formidabile otrăvuri) sau Îl prizăm, mulți chiar Îl mestecă, iar portughezii Își
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]