856 matches
-
2014: §2) arată că, în italiana veche, elementele inteporlate se află în periferia vP. Concentrând-se asupra dislocărilor cu pronume clitic din spaniola veche (asemănătoare 18 cu exemplele noastre din (12)) și comparând datele din spaniola veche cu cele din portugheza veche, Poole (2007: 188) atrage atenția că asupra faptului că ""Interpolation" phenomena exist in other medieval Romance varieties, but seem to have different properties from interpolation in Old Spanish, suggesting that different processes are at work". Cel de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
tipologie cu patru termeni a deplasării verbului, arătând că franceza și româna sunt limbi cu deplasare înaltă a verbului; sarda și italiana septentrională (engl. Northern Regional Italian, în formularea autoarei) sunt limbi cu deplasare medie a verbului; în schimb, în portugheză poziția verbului este joasă; în spaniolă, deplasarea verbului este foarte joasă. Este important să menționăm că termeniiînalt / mediu / jos / foarte josse referă la deplasarea verbului în interiorul domeniului flexionar (IP, în ierarhia CP > IP >vP, v. §II.2); cu excepția englezei, în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
centrului. Acest tip de analiză a fost propus de Koopman și Szabolcsi (2000) în analiza complexelor verbale din maghiară și neerlandeză (și, marginal, germană), extins de Müller (2004) la derivarea deplasării verbului în germană și de Tescari Neto (2012) la portugheza braziliană și sugerat de Laenzlinger și Soare (2004) pentru română. Avantajul sincronic direct este că, în conjuncție cu ridicarea înaltă a verbului în română, strategia de deplasare XP explică în mod direct efectele de adiacență a componentelor nucleului verbal: specificatorii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să se deplaseze odată cu verbul la stânga subiectului in situ (Spec, vP). Cele două strategii derivaționale se corelează cu o serie de alte fenomene sintactice (anaforă sintactică, deplasare la periferia CP, disponibilitatea structurilor VSO), după cum vom arăta imediat.Astfel, în galiciană, portugheza europeană, spaniolă și română, topica VOS este derivată prin object shift (22), pe când în catalană și italiană, topica VOS rezultă din topicalizarea VP (22). Reprezentările de mai jos ilustrează cele două propuneri, păstrând structurile din Gallego (deplasare centru-la-centru (v. (8
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
adverbului/cuantificatorului flotant, deși trăsăturile ale subiectului sunt marcate de auxiliarul verbal. Distribuția infinitivului verbal precedat de a validează ipoteza că - în română, cel puțin - ridicarea verbului la flexiune este independentă de trăsăturile ale subiectului: spre deosebire de alte limbi romanice ca portugheza și galiciana, care dispun de infinitive cu flexiune de persoană (realizând trăsăturile ale subiectului)34, în română infinitivul nu prezintă mărci flexionare care să marcheze trăsăturile ale subiectului; deplasarea în domeniul flexionar este deci determinată de satisfacerea trăsăturilor verbale, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sintaxă (deplasarea verbului). În continuare, prezentăm pe scurt rezultatele din Schifano (2015a), preluând, de asemenea și o parte din materialul prezentat spre exemplificare pentru alte limbi decât româna; limbile romanice discutate în Schifano (2015a) sunt româna, franceza, italiana (varietatea septentrională), portugheza europeană și spaniola, ilustrând tipologia cu patru termeni a deplasării verbului (înaltă / medie / joasă/ foarte joasă) în limbile romanice propusă de autoare. După cum am anunțat, ne vom ocupa de formele sintetice (ca și Schifano 2015a), urmând ca în §3.1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a ierarhiei adverbiale stabilite de Cinque (1999), proiecția la care se deplasează verbul este MOOD (70); în toate celelalte limbi analizate, verbul este precedat de adverbul probabil (i.e. echivalentul său în limba respectivă) (exemplificare prin italiană (71); distribuție identică în portugheza europeană și în spaniolă): (70) a. Antoine confondprobablement(*confond) le poème. (franceză) ' Anton confundă probabil poemul' b. Andrei greșește probabil. (română) Andrei le confundă probabil pe cele două surori. (71) Antonio (*confonde) probabilmenteconfonde la poesia. (italiană) ' Anton confundă probabil poemul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
confond) le poème. (franceză) ' Anton confundă probabil poemul' b. Andrei greșește probabil. (română) Andrei le confundă probabil pe cele două surori. (71) Antonio (*confonde) probabilmenteconfonde la poesia. (italiană) ' Anton confundă probabil poemul' Coborând în ierarhia proiecțiilor funcționale, observăm că, spre deosebire de portugheza europeană și de spaniolă, în română, franceză și italiană verbul precedă adverbul de timp deja (exemplificare prin română (72a), italiană (72b) și portugheza europeană (73)); în italiană verbul se deplasează într-o poziție mai înaltă decât în portugheza europeană și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
confonde) probabilmenteconfonde la poesia. (italiană) ' Anton confundă probabil poemul' Coborând în ierarhia proiecțiilor funcționale, observăm că, spre deosebire de portugheza europeană și de spaniolă, în română, franceză și italiană verbul precedă adverbul de timp deja (exemplificare prin română (72a), italiană (72b) și portugheza europeană (73)); în italiană verbul se deplasează într-o poziție mai înaltă decât în portugheza europeană și în spaniolă, însă nu la fel de înaltă ca în română și franceză (cf. (71) vs (70)). Deci, în italiană, verbul ocupă o poziție medie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că, spre deosebire de portugheza europeană și de spaniolă, în română, franceză și italiană verbul precedă adverbul de timp deja (exemplificare prin română (72a), italiană (72b) și portugheza europeană (73)); în italiană verbul se deplasează într-o poziție mai înaltă decât în portugheza europeană și în spaniolă, însă nu la fel de înaltă ca în română și franceză (cf. (71) vs (70)). Deci, în italiană, verbul ocupă o poziție medie, ridicându-se la T. (72) a. Maria știe deja povestea asta. (română) b. Maria conoscegià
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
70)). Deci, în italiană, verbul ocupă o poziție medie, ridicându-se la T. (72) a. Maria știe deja povestea asta. (română) b. Maria conoscegià (*conosce) questa storia. (italiană) 'Maria știe deja povestea asta' (73) A Maria (*sabe) jàsabe este história. (portugheză europeană) 'Maria știe deja povestea asta' În fine, în toate limbile analizate (exemplificare prin română, italiană, portugheza europeană (74)), cu excepția spaniolei, verbul precedă adverbul aspectual mereu; în spaniolă, verbul poate apărea și la dreapta, și la stânga adverbului siempre ('mereu') (75a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deja povestea asta. (română) b. Maria conoscegià (*conosce) questa storia. (italiană) 'Maria știe deja povestea asta' (73) A Maria (*sabe) jàsabe este história. (portugheză europeană) 'Maria știe deja povestea asta' În fine, în toate limbile analizate (exemplificare prin română, italiană, portugheza europeană (74)), cu excepția spaniolei, verbul precedă adverbul aspectual mereu; în spaniolă, verbul poate apărea și la dreapta, și la stânga adverbului siempre ('mereu') (75a), însă precedă adverbe de tipul bine, care sunt generate în domeniul lexical vP (75b). Prin raportare la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
precedă adverbul aspectual mereu; în spaniolă, verbul poate apărea și la dreapta, și la stânga adverbului siempre ('mereu') (75a), însă precedă adverbe de tipul bine, care sunt generate în domeniul lexical vP (75b). Prin raportare la distribuția de mai sus, în portugheza europeană verbul se deplasează la o proiecție de aspect înaltă, iar în spaniolă, verbul părăsește domeniul lexical vP și se deplasează la o proiecție joasă din câmpul aspectual. Deplasarea verbului este deci joasă în portugheza europeană și foarte joasă în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
distribuția de mai sus, în portugheza europeană verbul se deplasează la o proiecție de aspect înaltă, iar în spaniolă, verbul părăsește domeniul lexical vP și se deplasează la o proiecție joasă din câmpul aspectual. Deplasarea verbului este deci joasă în portugheza europeană și foarte joasă în spaniolă. (74) a. Maria știemereu răspunsul. (română) b. Gianni confondesempre (*confonde) queste poesie.(italiană) ' Ion confundă mereu aceste poezii' c. O Joăo vêsempre(*vê) este tipo de filmes. (portugheză europeană) 'Ioan vede mereu filme de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Deplasarea verbului este deci joasă în portugheza europeană și foarte joasă în spaniolă. (74) a. Maria știemereu răspunsul. (română) b. Gianni confondesempre (*confonde) queste poesie.(italiană) ' Ion confundă mereu aceste poezii' c. O Joăo vêsempre(*vê) este tipo de filmes. (portugheză europeană) 'Ioan vede mereu filme de acest fel' (75) a. Sergio (confunde) siempre confunde estos poemas. (spaniolă) 'Sergiu confundă mereu aceste poezii' b. Sergio contestabien (*contesta) las preguntas. (spaniolă) 'Sergiu răspunde bine la întrebări' Reprezentarea din (76) rezumă discuția de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Sergiu confundă mereu aceste poezii' b. Sergio contestabien (*contesta) las preguntas. (spaniolă) 'Sergiu răspunde bine la întrebări' Reprezentarea din (76) rezumă discuția de mai sus: (76) franceză, română probabil(MOOD) > franceză, română, italiană (septentrională) deja(T)>franceză, română, italiană (septentrională), portugheza europeană (ASP înalt) >mereu spaniola (ASPinferior) >bine (vP) În concluzie, distribuția verbului prin raportare la adverbele folosite pentru a determina deplasarea verbului în interiorul domeniului flexionar indică faptul că româna (alături de franceză) este o limbă cu deplasare înaltă a verbului; proiecția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la MOOD în italiană, însă nu și în română, unde este obligatorie. Deplasarea verbului compensează, așadar, lipsa instanțierii paradigmatice a unei categorii. Schifano (2015a) extinde raționamentul instanțierii paradigmatice în continuare 40 pentru a deriva diferențele dintre italiană (deplasare medie) și portugheza europeană (deplasare joasă) și, respectiv, portugheza europeană și spaniolă (deplasare foarte joasă). Rezultate de reținut • în română, verbul se deplasează în cea mai înaltă proiecție din domeniul flexionar, MOODP; acest rezultat este în linie cu concluzii similare din Cornilescu (2000
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și în română, unde este obligatorie. Deplasarea verbului compensează, așadar, lipsa instanțierii paradigmatice a unei categorii. Schifano (2015a) extinde raționamentul instanțierii paradigmatice în continuare 40 pentru a deriva diferențele dintre italiană (deplasare medie) și portugheza europeană (deplasare joasă) și, respectiv, portugheza europeană și spaniolă (deplasare foarte joasă). Rezultate de reținut • în română, verbul se deplasează în cea mai înaltă proiecție din domeniul flexionar, MOODP; acest rezultat este în linie cu concluzii similare din Cornilescu (2000) și Alboiu (2002) • nivelurile diferite de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Așa cum este concepută "mecanica" derivărilor sintactice în modelul bazat pe ACORD, relația dintre deplasarea sintactică și ACORD este indirectă: ACORDUL precedă deplasarea, fiind deci o condiție pentru deplasare, însă nu forțează deplasarea. În cazul românei (și al francezei) (spre deosebire de italiană, portugheza europeană și spaniolă), verbul se deplasează la MOOD ca efect al instanțierii paradigmatice sărace a categoriei modului. Există două alternative pentru felul în care se petrece acest proces de deplasare, ambele posibile: (i) deplasarea directă a VP din [Spec,VOICEP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
inversiune V-AUX Discutând influența slav(on)ă asupra sintaxei românei vechi, Dragomirescu (2015a) subliniază faptul că fenomenele de inversiune V-AUX25 sunt prezente și în majoritatea celorlalte varietăți romanice vechi: spaniola veche, italiana veche, franceza veche, catalana și provensala medievale, portugheza veche. Autori ca Rivero (1993); Mensching (2012); Dragomirescu (2015a) subliniază varietatea tipurilor de auxiliar care permit inversiunea: auxiliare perfective, condiționale, de viitor. De asemenea, Dragomirescu (2015a) arată inversiunea de acest tip este atestată în unele varietăți sud-dunărene (istroromână și meglenoromână
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în secolul al 16-lea nu se mai poate vorbi de o constrângere V2 în franceză, ci doar de niște reziduuri ale gramaticii V2 în această perioadă, însă Ribeiro 1995 arată că reziduuri ale gramaticii V2 s-au păstrat în portugheză până spre secolul al 19-lea. Natura reziduală a gramaticii V2 din româna veche face ca gramatica V2 să constituie opțiunea marcată, iar gramatica V-la-I, opțiunea nemarcată. Deși în multe situații deplasarea V-la-C se asociază cu focusul, focalizarea este doar
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la verb, denumind acest fenomen interpolare (engl. interpolation). În funcție de analiza sintactică data acestor structuri, în bibliografia de romanistică a mai circulat și termenul engl. scrambling (preluat de la analiza limbilor germanice), cu echivalentul românesc aproximativ dislocare (e.g., v. Martins 2002 asupra portughezei; Dragomirescu 2014, 2015a asupra românei vechi). Vom folosi în continuare termenul de dislocare, deși din analiza pe care o propunem (v. §4.2.2 infra) va rezulta că grupurile sintactice care se interpun între elementele funcționale și verbul lexical nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în care există 2 dislocări ale perfectului compus). 4.1 Dislocarea nucleului verbal: fenomen romanic Nonadiacența elementelor funcționale - în principal a auxilarelor și a cliticelor - la verbul lexical este atestată și în alte limbi romanice vechi: vechea galiciană(-portugheză) (145); portugheza veche (146); spaniola veche (147); italiana veche (148); franceza veche (149). (145) en preſẽza deſtaſ teſtemoiaſ que ſom eneſtacarta în prezență a.aceste martore care fi.PREZ.3PLînacestdocument ſcritaſ pera aqueſto ſpecialmente chamadaſ scrise și pentru asta special chemate 'în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Anssedjede Arnoya și care mereu oDEF mânăstirile de Ancede și de Arnóia usarõ e possoyră folosi.PS.3PL și cultiva.PS.3PL used and possessed 'și pe care mânăstirile Ancede și Arnóia au folosit-o și au cultivat-o întotdeauna' (portugheza veche; Martins 2002) (147) a. porque ella non avia las cartas resçebidas pentru-că ea nu avea.AUX.3SG DEF scrisori primite 'pentru că ea nu primise scrisorile' (spaniola veche; Mensching 2012) b. se Dios me de mal cura dacă Dumnezeu mă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mă=avea.AUX.3SG despre religie și de sale părți astfel prezentat ' Și când îmi spusese despre religie și părțile sale în felul acesta' Studiile consultate nu prezintă foarte multe date privitoare la distribuția structurilor cu dislocare. Cu referire la portugheza veche, Martins (2002: 237-238) arată că structurile cu dislocare apar mai des în subordonate și în anumite tipuri de propoziții principale (propoziții interogative parțiale; propoziții cu constituenți focalizați în periferia stângă etc.), propozițiile principale nemarcate fiind caracterizate de o gramatică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]