306 matches
-
din minte, dar În afara lui Minos și a tatălui meu, nimeni din sat nu mă pricepe... Și nici chiar tu n-ai Înțelege dacă m-aș apuca să vorbesc despre lucrurile care Îmi trec doar mie prin minte. Așa că, se posomorî el, ți-am spus despre stele doar ca să Înțelegi ce e spațiul, Încheie el și, zâmbind larg, Îmi Întinse mâna cu degetele rășchirate. I-am răspuns cu același gest. Spațiu, of, of. Alt cuvânt mort, deși nu la fel de mort precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
termin călătoria asta cu bine, i-am spus. - Logon rugat la tine să nu ai milă la Logon. Habar n-ai cum și dacă o să se termine cândva călătoria lui Krog, o dădu el pe glumă, dar ochii Îi erau posomorâți. Tu ești toiagul lui Tatăl, iar Logon o să fie toiagul lui Krog, ne luă el pe amândoi peste picior, ca să aibă de ce să zâmbească. - Ia, spune, l-am luat eu. Și ce a fost după ce Scept a făcut legământ de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Tatălui? De ce? Ca să-ți stea În picioare și să spulbere În cele patru vânturi cele rămase de la Tatăl. - Da. Blestematul. Da. I-am Întins lui Logon mâna cu degetele rășchirate. El zâmbi, Îmi răspunse cu același gest și, deodată se posomorî. Ar fi vrut să mai spună ceva, dar Își Înghiți vorba și se ridică brusc de parcă Îi era rușine cu el. Apoi: - Dai voie la Logon să caute ceva? I-am spus că da și el se ghemui lângă mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
iscoadele se Întoarseră din susul văii prin care coborâserăm și ne spuseră că sus, pe tăpșan, nu se mai vedea nici picior din neamurile lui Scept. Era plin de urmele lor, dar o luaseră mai departe spre Apus. - Oooo, se posomorâră oamenii munților. Se duc spre valea râului Cenung. Până ajung ei jos, la câmpie, o să se schimbe soarele de atâtea ori ne arătară ei șase degete. - Râu?! - i-am Întrebat, iar ei mi-au arătat o apă care curge mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Marea și pe Omăt, În timp ce micuțul Unu se tot vâra Între ei. Runa stătea Într-un colț și Își Încorda arcul, de parcă se gătea de mers la vânătoare. - Tata? - se Întoarse Unu, cu ochi sclipitori, când Îmi auzi pașii. Se posomorî preț de câteva clipe, după care uită tot și se urcă pe burta femeii mele, Între Marea și Omăt, doar-doar ar prinde și el țâță. 42. Sunt Krog. Mă trag din lupi și trăiesc pe pământul nostru, laolaltă cu neamul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Pe lângă noi se bălăngănea fericită și nepoțica, fiica verișoarelor. După petrecere ne-am întors la apartament. Fără să mă mai schimb, mi-am luat geanta și am plecat la gară. Văzându-mă că-mi iau toate lucrurile, Sabina s-a posomorât: nu te mai întorci, nu-i așa? Sigur că mă întorc, puiule. Am luat un tren rapid. Mai târziu, Maria Firidă avea să mă acuze că nu am „consumat” căsnicia. Eu însă apucasem s-o anunț pe Adelina să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mai știu nici una. Le am isprăvit. Am știut mii și mii de povești. Dar cum spun una, cum o uit. Cum spun alta, cum o uit. Și tot așa, tot așa am ajuns la margine..." Și cum fața piticului se posomorî un pic, fetița îi întinse cartea: “łi-o dau!" Piticul se înroși în pomeții obrajilor și spuse că nu știe să citească și că-i vine să moară de rușine. Mădălina încercă să-l încurajeze: "Dacă-i așa, ia-ți covorașul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
izbucnit mai tare. În jumătate de ceas sunt înapoi, cu cazanul și preotul. Acesta se pregătește de sfânta slujbă, aranjează odăjdiile și în final începe ceremonia de creștinare a copilului. Femeile nu se pot stăpâni, plâng mocnit, iar bărbații sunt posomorâți. Preotul ia copilul repede, îl cufundă în apă de trei ori conform ritualului, nici un scâncet și îl dă nașei să fie înfășat. O voce întreabă, - A murit ? Răspunde încetișor, plângând, mama pruncului, în vreme ce îl îmbracă în scutece noi, - Doarme! Îl
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pe urmă, în șoaptă: De ce crezi că te-am adus aici, dacă nu să discutăm taman această chestiune? M-am așezat pe bancă lângă el și am așteptat să mă lămurească. După un timp, mi-am dat seama că se posomorâse. Îmi pare rău, am suflat eu replica. — În primul rând, spuse el, îmi pui la îndoială competența profesională, crezând că sunt incapabil să duc la bun sfârșit o măruntă misiune de rutină fără să fiu prins. M-am strecurat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să fiu și eu îngăduit să asist la lecție. Noaptea, pe terasă, recită fără pomină din Mahuya lui Tagore. După aceea se retrage fără s-o simțim, căci poezia e cuvântul ei ultim, și, după ce l-a spus frumos, se posomorăște. O iubesc?" VII Din jurnalul lunii următoare: " Noi doi, singuri, discutând despre virilitate; Walt Whitman, Papini și ceilalți. Ea a cetit puțin, dar mă ascultă. Știu că mă place. Mi-o spune. Mărturisește că s-ar da ca într-un
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ține lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ține. Și cînd ieșe afar-în nărod, tot posomorît căuta, ca să-i ie oamenii de frică. Că el apucas-învățătură de la Vasilie-vodă, fiind cămăraș mare la Vasilie-vodă”. Pe nesimțite, am ajuns în fața turnului clopotniță. Pe stema Moldovei citim: „Herbul preluminatului Domn Io Duca Voievod cu mila lui Dumnezeu al Țării
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
permanent că este posibil ca sursele informațiilor actuale să fie îndoielnice. Al dumitale servitor și nepot credincios, Clane Referirile la agenții "mutației" i-au trezit amintiri neplăcute lui Tews, care trăia într-o lume de spioni. Presupun - se gândea el posomorât - că și acum se face propaganda împotriva mea, deoarece sunt în vacanță. Oamenii nu-și pot da seama ce planuri mărețe punem la cale pentru stat în timpul așa-numitei mele călătorii de plăcere. Se întrebă dacă, dând publicitate seriei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
cu ușurare - numai în fața ta, cu toate forțele, în credința că ai curajul și dreapta judecată să nu te eschivezi de la vreuna din noile sarcini în calitate de protector al sistemului solar. E un rol - conchise în mod inutil și dintr-o dată posomorât - pe care am intenționat inițial să mi-l atribui. Într-o încăpere bine păzită, dintr-o suburbie îndepărtată din Linn, un miez de energie se rostogolea încoace și încolo de-a lungul unei poteci înguste. În tot sistemul solar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
turmei lui și din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel și spre jertfa lui. 5. Dar spre Cain și spre jertfa lui, n-a privit cu plăcere. Cain s-a mâniat foarte tare și i s-a posomorât fața. Acesta e textul biblic. Ce reiese de aici? Că, de fapt, dacă facem abstracție de nașterea cam sofisticată a lui Adam și a Evei, Cain ar fi primul OM care se naște firesc din „Împreunarea“ lor. El este agricultor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
avut, și-l condamnă pe Cain să devină un revoltat și un revoluționar, fiindcă acesta este mai neajutorat. Și ce poate face acela care n-are? Se revoltă Împotriva celui care are și Își face și el parte. Cain se „posomorăște“ tocmai pentru ierarhizarea socială ce s-a instituit În mod nedrept. De fapt, el, din această perspectivă a dreptății, nu-l ucide pe fratele său, ci pe cel care l-a umilit brutal În sărăcia și În cinstea sa. Transcendența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
toate jurnalele că țăranii au dreptate și că sunt niște mielușei... De altfel, plictiseala lui Grigore creștea cu cât se apropiau de Amara, parcă atmosfera s-ar fi încărcat mereu de mai multe presimțiri rele. Tânărul Herdelea, văzîndu-l cum se posomorăște, regreta că a venit și se întreba de ce l-o mai fi luat. Grigore își dădu seama și-i zise amărît: ― Să mă ierți că sunt cum sunt, dar nici eu nu mai știu ce e cu mine! Brișcă înainta
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
destul ! Uite ce umflat ești la tâmple... cum ți se zbat vinele... Popa căută din priviri și începu iarăși, fără prea multă convingere : — Să se topească pe tine carnea ca lumânarea... Să deschizi cu tălpile ușa la biserică... Brusc, se posomorî. — Nu pot, suspină, dacă beau singur... Nu-mi vine... Dacă nu bei cu mine, cum să te afurisesc ? Și nu mai așteptă, puse cele două pahare în rând și le umplu, dar, văzând patru pahare, zăbovi ceva mai mult. Pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aveau un chior. Cozorici mai avea și repetiție. Rauțchi o ia încet spre Peștera, localul unde-și alinau necazurile cotidiene. Trist, ca omul care-ar bea o sticlă de votcă, dar n-are bani decît pentru "una mică". Se așează posomorît la masă, căutînd din priviri vreun Mecena. La Național, Cozorici repeta și el cam fără chef, gîndindu-se la posibili investitori în patima-i notorie. Cum stătea așa năcăjit, iată că vine poștașul instituției și întreabă unde-i actorul Rauțchi. Cozorici
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
caraghios. Frigul e o constrîngere care te obligă să iei act cu neplăcere de propria persoană: „-O, cum omul a devenit concret...” Consecințele sale morale sînt mai dureroase decît cele fizice. Asociat cu umbra, cu întunericul sau curentul, frigul împovărează, posomorăște, nu te lasă să visezi, să ai reverii, iluzii. Acționează ca o barieră, obligă la retragerea în interiorul casnic și cel sufletesc: „E frig, iarnă.../ Vreau să gîndesc la anii mei pustii -/ Nu mai aștept pe nimeni,/ Nici o speranță./ Nimeni nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
simplul fapt că nu au vrut să vină. Managerii magazinelor au fost făcuți responsabili pentru toți angajații care au lipsit, iar echipele cu participare nesatisfăcătoare nu și-au primit premiile lunare. Era ușor de observat că unii dintre manageri se posomorau cînd angajații lor nu se prezentau, așa cum li se ceruse. Am auzit o relatare despre o echipă de oameni de serviciu din tura de noapte de la un spital care își făcuseră un obicei din a dormi trei sau patru ore
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
peisajul analizei în care a lucrat mai întâi cu cel al geometriei algebrice în care și-a petrecut restul vieții sale de matematician: Încă îmi amintesc acea impresie izbitoare (în întregime subiectivă, bineînțeles), ca și cum aș fi părăsit stepele aride și posomorâte pentru a mă regăsi dintr-odată într-un fel de "tărâm al făgăduinței" de bogății luxuriante, care se multiplicau la infinit oriunde doreai să pui mâna să culegi sau să cauți. Cei mai mulți matematicieni adoptă o atitudine pragmatică și se văd
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Ce putea fi mai pertinent În acest context? Bălosu a lovit În plin! El a folosit perfect datele contextului Împărtășit de el și Moromete pentru a-și atinge obiectivul actului de comunicare. Reacția celui din urmă este elocventă. Moromete se posomorî dintr-o dată. (Moromeții, p.6) 4.3. Interpretarea unui enunț Sperber și Wilson propun următoarele etape fundamentale ale procesului de interpretare: 1) reconstituirea/construirea ipotezei care să corespundă conținutului explicit al enunțului (explicitarea) - prin decodare, dezambiguizare, atribuirea referenților etc. 2
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care înfipseră apoi prăjina; capătul de jos al saulei fu întins în lungul prăjinii, pînă la jumatatea ei și legat zdravăn, cu noduri. Și astfel, prăjina, fierul și saula - întocmai ca cele trei Parce - rămaseră nedespărțite în veci. Ahab plecă posomorît cu arma lui. Piciorul său de fildeș și prăjina din lemn de nuc sunau a gol pe fiecare scîndură, a punții. Dar, înainte de a intra în cabina lui, se auzi un rîs stins, nefiresc, batjocoritor și totuși jalnic. O, Pip
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Castanii sălbatici se bucură că sunt plini de fructe, dar se rușinează că sunt zburlite fructele rotunde și le aruncă din ei. Frunzele viei prind culori aprinse și se clatină de beție. Nucii au miros amar și toată natura este posomorâtă. Când s-a înserat prea tare, fetița s-a întors la casa bunicilor ei.Totul era foarte frumos și pe cer parcă scria cu litere aurii: A venit Toamna ! Brândușa Cojocaru O NOAPTE DE TOAMNĂ O stea albastră își varsă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
AMURG DE TOAMNĂ E începutul lui noiembrie. Vietățile naturii se pregătesc de iarnă. Vremea este rece și umedă. Soarele se arată cu zgârcenie, stând mai mult ascuns după norii plumburii. Uneori mai cerne mărunt și pământul înmuiat de ploaie, este posomorât. Păsările călătoare pleacă la drum către sudul însorit, aducând pe aripile lor cântecele pădurii desfrunzite, iar animalele își adună provizii. Vântul suflă năvalnic prin livadă și împrăștie miros de frunze coapte. Gospodarii îmbracă haine groase și lucrează la strânsul recoltelor
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]