868 matches
-
diferite culori, care este asemănătoare unei fuste cu creți sau paturi. Poalele sunt tivite cu ajur, găurele scurte și cipca. În picioare, femeile poartă opinci din oargă. Costumul bărbătesc. Vară, bărbații poartă pe cap clop din paie sau pălărie de postav, iar iarnă cușma. Cămașă este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gătii, pentru vară, care sunt largi, pana deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groși din lână, se poartă iarnă. Pieptarul este confecționat din
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
rețea în cadrul căreia orașul Buzău constituia un important nod, a dat un puternic impuls evoluției de la mici ateliere meșteșugărești spre instalații industriale. Prima astfel de instalație industrială a fost moara "Garoflid", deschisă în 1883, care funcționa și ca fabrică de postav și dimie. În 1894, s-a construit o rafinărie de petrol a societății "Saturn", rafinărie care a funcționat timp de 50 de ani. După o scădere drastică la nivel național a producției industriale cauzată de Primul Război Mondial (producția din
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
acum). În decembrie 1904 a avut loc sfințirea capelei pe lângă păușcărie În perioada interbelică pe această stradă principală a activat Biroul tehnic L. Botviniuc, care se ocupa cu construcția morilor, fabricilor de ulei și instalațiilor industriale, depozit de stofe și postavuri, depozite de lemne, Banca Românească, Banca Moldovei, Liceul evreiesc de băieți și fete, 2 magazine de parfumerie, articole cosmetice și fotografice, cercul cerealiștilor și insdutriașilor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial unele clădiri au fost distruse, însă multe au
Strada Ștefan cel Mare din Bălți () [Corola-website/Science/323799_a_325128]
-
Mongol. Mongolii s-a folosit de acesta pentru desfacerea produselor lor (cereale, ceară, piei tăbăcite, pește - cu proveniență din ținuturile dunărene sau din stepele nord-pontice), produse care erau schimbate pe altele manufacturate aduse din orașele - mai ales italiene, ale Mediteranei (postavuri, țesături sau mirodenii, uleiuri sau chiar aur). Printre produsele solicitate de comercianții genovezi s-au aflat mierea, ceara și în special grâul. Într-o fază târzie, portul a deservit și nevoi ale negustorilor sași din Transilvania. Comunitatea genovezilor a fost
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
1544-1560), castelul de la Niepołomice (reconstruit după un incendiu în 1550-1571), castelul de la Baranów Sandomierski (construit în 1591-1606 de Santi Gucci), și castelul de la Krasiczyn. Multe orașe au ridicat clădiri noi, în stil renascentist. S-a construit noua Sukiennice (Hala de postav) în Cracovia. Primării au fost construite sau reconstruite în: Tarnów, Sandomierz, Chełm (demolată) și în Poznań. De asemenea, orașe întregi au fost adesea reproiectate. Exemple de stil renascentist urban a supraviețuit în timpurile moderne în Szydłowiec și Zamość. Exemple ale
Renașterea în Polonia () [Corola-website/Science/329191_a_330520]
-
sau la opinci, înlocuind „nojițele". Industria textilă tradițională a intrat intr-un declin lent începând din deceniul IV al secolului al XX-lea, o dată cu pătrunderea în sat a fibrelor industriale de factură urbana precum și a unor țesături cum au fost: postavul, „satinul”, catifeaua, „giolgiul”, etc. Monografii: Arhive:
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
în caz de primejdie, pivnițe mari, depozite de mărfuri, casa de lemn, cu pereți decorați cu ceramică smălțuită. Aici se stabiliseră negustori care vindeau, în țară și străinatate, vite, oi, miere, ceară, pește, grâne etc. și cumpărau în schimb unelte, postavuri, obiecte de podoabă etc. Urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare (1457-1504) a dus la o schimbare a orientării politice, având influențe și asupra organizării minorității catolice din Moldova, deoarece Polonia nu a mai putut susține în mod
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
dintre cele mai importante stații ale rețelei de metrou din București. Numele cartierului vine de la breaslă piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Meșterii piuari se numeau «darstari», «dârsta» fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau «dârste» și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor. Limitele actuale ale cartierlui Dristor sunt: la nord - strada Babă
Dristor () [Corola-website/Science/303444_a_304773]
-
culori vii. În jurul gâtului se purtau de la unu la câteva rânduri de mărgele sau "stoli" , iar pe cap "cunună" (coroniță). În perioada iernii se purta suman "sur" (gri) făcut din lână de oaie, ornamentat la încheieturi cu prime subțiri de postav de culori diferite. Încălțămintea era alcătuită din cizme sau ghete din piele neagră, purtate la sărbători, iar în zilele de lucru se purtau opinci. La portul femeilor mai în vârstă culorile erau alb și negru. Portul bărbătesc este alcătuit dintr-
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
de cânepă, sau suri, din lână. În picioare se purtau cizme sau bocanci din piele neagră, în sărbători și opinci în zilele de lucru. În perioada anului când vremea era călduroasă pe cap se purta "clop" (pălărie) de paie sau postav, iar în timpul iernii, "cușmă" (căciulă) neagră sau sură, din blană de miel. Reportaje
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
geometrice ca: romburi, cruciulițe, spirale. Un moment important în evoluția costumului gorjenesc îl constituie apariția portului schilăresc în jurul anului 1900 care adaugă noi piese la costumul tradițional, contribuind la îmbogățirea ornamenticii, a materialelor din care se confecționau piesele prin introducerea postavului. Fotbalul se joacă pe teren redus sau pe stadion. În Gorj există terenuri de dimensiuni reduse, cu suprafețe sintetice sau naturale, acoperite sau în aer liber, săli de sport sau așa-zisele baloane. Handbalul gorjean se identifică în acest moment
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
largă a țesăturilor în industria textilă se folosesc mașininile de țesut, care sunt urmașele modernizate ale războiului de țesut și fusului de tors folosit pentru împletirea firului din caier. Țesăturile groase care necesită alte tehnici de producere sunt covoarele, catifeaua, postavul, abaua. Textile sunt compuse după structură din stofe, tricotaje, țesături. Confecționarea hainelor constă din croire după măsură și coaserea împreună a bucăților textile croite anterior. Istoria industriei textile din România începe în anii 1600, odată cu înființarea breslelor țesătorilor în Moldova
Material textil () [Corola-website/Science/314997_a_316326]
-
1944, Craiova era considerată de comunisti un oraș boieresc, ultrareacționar, majoritatea boierilor din Oltenia aveau case în Craiova, industria era, în general, reprezentată de mici ateliere și intreprinderi familiare, existînd doar 7 întreprinderi cu peste 100 de angajați: Fabrica de postav "Oltenia", Tipografia și editura "Scrisul Românesc", Fabrica de paste făinoase "Concordia", Fabrica de pâine și paste făinoase "Barbu Drugă", Fabrica de mașini agricole "Semănătoarea", Uzina Electrică și Fabrica de pâine "Traiul". La acestea se mai adăugau atelierele CFR, tăbăcaria "Bucovăț
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
martie 1994 - 11 decembrie 1996). A fost înaintat la gradul de general de corp de armată (cu 3 stele) la 22 noiembrie 1996 , fiind trecut în rezervă la 29 august 1997 . Trecut în rezervă, el a devenit administrator al SC Postav Azuga SA . Începând cu anul 2001, a fost consilier al ministrului de Interne. La data de 16 mai 2002, general de corp de armată (r.) George Ioan Dănescu a fost înaintat la gradul de general de armată (cu 4 stele
George Ioan Dănescu () [Corola-website/Science/310299_a_311628]
-
XIX-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Buhuși era o comună rurală din plasa Bistrița a județului Neamț, comună formată din satele Buhuși, Bodești, Margina și Orbicu, având în total 3155 de locuitori. În comună funcționau o fabrică de postavuri înființată de colonelul E. Alcaz, o școală primară de băieți și una de fete. Anuarul Socec din 1925 consemnează schimbarea statutului Buhușilor în cel de comună urbană, având 5350 de locuitori și cuprinzând și satele Bodești, Marginea, Schitu Runc și
Buhuși () [Corola-website/Science/297006_a_298335]
-
el părăsește această lume la 83 de ani "într-un accident". În timpul vieții el a născocit povestea nobleții neamului, pretinzând descinderea din niște Balzac d'Entraignes, iar înainte de Revolutie semnând cu particula nobiliară. În sânul familiei unui bogat negustor de postavuri, în anul 1778, se naște Anne-Charlotte-Laure Sallambier viitoarea mamă a lui Honore de Balzac. Femeie autoritară, inteligentă, instruită, frumoasă ea este preocupată de problemele timpului, de științe și literatură dar mai cu seama de ocultism. Citește scrierile mistice, biblioteca sa
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
reconstrucție. Sumanele au o tradiție foarte veche în România. În trecut, în sezonul friguros de iarnă, locuitorii satelor (atât bărbații, cât și femeile) foloseau ca articol de îmbrăcăminte sumanul, adică o haină țărănească lungă (până la genunchi), făcută din pănură, dimie, postav gros etc., tivită pe margini și bogat ornamentată cu găitane. Persoanele care se ocupau cu fabricarea de sumane se numeau sumănari. Procesul de fabricare a sumanelor era lung și necesita mai multe operațiuni. După tunderea oilor, lâna rezultată de la acestea
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Ghica al II-lea. Ca domn se arată dușman Austriei și prieten Rusiei, iar intrigile îl ajută mult în politica dusă față de turci. Pe plan intern a regularizat strângerea birurilor și a pus capăt abuzurilor. A înființat o fabrică de postav la Chipirești, lângă Jijia și a zidit lângă Mitropolie o școală ca urmare a reorganizării învățământului, gândită de el. Prin măsurile luate, a reușit să aducă țara la o relativă bunăstare. Înlocuit cu Grigore Callimachi în 1767, câștigă tronul Țării
Grigore al III-lea Ghica () [Corola-website/Science/299321_a_300650]
-
rol de mobilă sau de lăzi pentru provizii. Cuferele sunt decorate pe margini și pe laturi cu elemente decorative zoomorfe și antropomorfe de culoare brun-roșcat și albastru. Deseori, în ele se păstrau și haine de sărbătoare din piele, blană sau postav și mai recent butoiașe de țuică, sticle de vin, prune uscate, cârnați afumați sau făină. Aceste tradiții sunt exprimate în mod plastic și în picturile de natură moartă care împodobesc tribunele, având fiecare scrise dedesupt scurtele lor povești. Picturile sunt
Biserica fortificată din Brădeni () [Corola-website/Science/326701_a_328030]
-
Sărata a județului Buzău, era formată din satele Bănceasca, Odaia Banului, Simileasca și Spătaru, având în total 1700 de locuitori. În comună funcționau 10 mori de apă pe Buzău, o piuă, două fabrici de rafinare a petrolului, 2 fabrici de postav și 3 de făină; comuna avea o biserică în Simileasca și o școală cu 41 de elevi (dintre care 9 fete). În 1925, comuna era inclusă în plasa Nișcov a aceluiași județ și era compusă din satele Bănceasca și Simileasca
Simileasca, Buzău () [Corola-website/Science/324132_a_325461]
-
comandă generalul Mihail Iliescu. Inspectoratul își exercita autoritatea în zona Dubăsari - Mighilev - Vapniarka - Tiraspol - Odessa și altele. Jandarmii aparținând acestui inspectorat obișnuiau să poarte ca semn distinctiv, pe brațul stâng, o banderolă de culoare galbenă pe care erau cusute din postav albastru literele „J. TR.” (Jandarmeria Transnistriei). În aceeași lună a luat ființă ghetoul Cernăuți. Pentru paza și organizarea acestuia a fost desemnată o companie de jandarmi sub comanda maiorului Iacobescu (din Iași), ajutat de maiorul Gemănaru (din Suceava). Pentru a
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
buzunărașe. În picioare, papuci (iminii) sau opinci. Femeile, purtau o bluză din cânepă cu pieptul din in, și fustă tot din cânepă, iar pe cap ștergare din cânepă cu margini din in. Iarna se purta suman, cojoc, pantaloni (bernevigi) din postav, căciulă de miel, opinci sau ciobote înalte. Încet, încet au început să apară tot felul de materiale, au apărut negustorii evrei, iar lumea cumpăra mai ales pentru sărbători, haine noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
un important nod comercial, pe aici derulându-se un comerț de cereale, bovine, porcine, produse animale, struguri și fructe, mai ales din județele Basarabiei. Aici funcționau o uzină electrică, un depozit C.A.M., 3 fabrici de cărămizi, o fabrică de postav, o moară, o tăbăcărie, precum și ateliere de industrie casnică: mătase, broderii, pânză, covoare. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate trei agenții bancare. Interesele sindicale erau reprezentate de Liga meseriașilor patroni și lucrători și de Asociatia functionarilor particulari. Fiind un
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
orășeni din orașele de coastă care răspunseseră la "ârrière-ban" (chemarea la oaste a bărbaților valizi), fiind însuflețiți de gândul că luptau nu numai pentru credință, ci și pentru familiile lor aflate în Acra, Tir și Beirut. Majoritatea purtau tunici din postav vătuit sau apărătoare din piele care rezistau sabiei unui sarazin sau impactului mortal al unei săgeți. Se auzeau multe limbi și dialecte din Europa, armata creștină fiind cu adevărat o armată internațională. Coloana nu avea căruțe cu apă (care i-
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
Cert este, însă, că Tales din Milet, socotit unul dintre cei „șapte înțelepți ai lumii antice“, a descoperit fenomenul pe care-l numim „electrizare prin frecare“ remarcând, de asemenea, că unele corpuri frecate cu o bucată de blană sau de postav atrag altele mai ușoare: bucățele de papirus, firișoare de paie, bobițe de măduvă, de soc etc. Se pare că el a folosit în acest scop mai întâi chihlimbarul, care în greacă se numește electron. Tainele electricității erau, de-acum, intuite
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]