866 matches
-
Iuga voievod... Ce mai cat eu în lume? Ce înțeles mai am? Menirea e-mplinită și veacul meu se trece, De pe-umăru-[m]i ursita * pe-a celui care vine, Pe Bogdan-Dragoș [trece]. Mi-am împlinit menirea... Tronul, pe care negru postav are să fie Pîn'la a ta venire... O vezi astăzi acolo? Aceasta este cheia de la un scrin de fier Ia care-i a Moldovei și e a ta coroană. Nu... ea n-a fost spurcată de fruntea unui Mihnea, Neatinse
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
al muncii sale, iar celelalte 92 procente sânt înghițite de persoanele mijlocitoare. Însă, dacă el stă să cumpere cu cele 8 procente zahăr, el plătește o cantitate atât de mică de zahăr încît cu acesta producătorul zahărului își poate cumpăra postav de un farthing (1/4 de penny) și astfel mai mult de 9/10 a productului muncii se înghite de cătră persoane mijlocitoare, cari trăiesc din exercițiul puterilor de apropriațiune. Sărmanul hindu vinde bumbacul cu 3 1/2 pence funtul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
124), sau (descântec împotriva furtunii) „Bălaur, Bălaur/ Cu cap de taur/ Du-te-n pustie/ Ca nimeni să nu te știe/ Că de nu ti-i duce/ Cu drâgla te-oi trage/ Cu săcurea te-oi tăia/ Cu răzușa [pentru postav] te-oi rade/ Și-n foc te-oi arde” (9, p. 150), sau (descântec meteorologic din folclorul copiilor) „Ieși, mamă, cu ițele,/ Să plouă ploițele ;/ Ia, mamă, și spata,/ Să nu bată piatra” (40, p. 159). Am comentat un singur
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care numai țăranul muncește, iar ceilalți trăiesc din mijlociri? Cine alt decât munca ce se 'ntrebuințează pentru producerea grâului, lînei ș. a. pe de o parte, munca pe de alta, care le dă o schimbare de formă și preface lâna în postav, bumbacul în pânză bunăoară? La noi, unde nu se operează mai nici un fel de schimbare de formă decât cea mai primitivă, aceea de-a prepara pământul pentru ca, din carbon, oxigen, azot, idrogen și alte câteva substanțe, să se producă grâne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care numai țăranul muncește, iar ceilalți trăiesc din mijlociri? Cine alt decât munca ce se 'ntrebuințează pentru producerea grâului, lînei ș. a. pe de o parte, munca pe de alta, care le dă o schimbare de formă și preface lâna în postav, bumbacul în pânză bunăoară? La noi, unde nu se operează mai nici un fel de schimbare de formă decât cea mai primitivă, aceea de-a prepara pământul pentru ca, din carbon, oxigen, azot, idrogen și alte câteva substanțe, să se producă grâne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la Bombay și Calcutta, de-acolo la Manchester și 'ndărăt. Ocolul lumii, pentru a ajunge de la câmpul muncitorului pân-la coliba lui. Tot acest lucru se 'ntîmplă cu lâna pe care-o plătim înzecit când se 'ntoarce 'ndărăt sub forma de postav. O mică parte din această plată o ia producătorul lânii, una mică țesătorul de postav - diferența o înghite transportul și transmisiunile. Daca deci am calcula diferența între prețul articolului brut ce-l esportăm și prețul lui când ni se-ntoarce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de la câmpul muncitorului pân-la coliba lui. Tot acest lucru se 'ntîmplă cu lâna pe care-o plătim înzecit când se 'ntoarce 'ndărăt sub forma de postav. O mică parte din această plată o ia producătorul lânii, una mică țesătorul de postav - diferența o înghite transportul și transmisiunile. Daca deci am calcula diferența între prețul articolului brut ce-l esportăm și prețul lui când ni se-ntoarce sub formă de fabricat ar rezulta sume de milioane, din care cel puțin 90 la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1 iapă, 3 scoarțe de lână, 3 perne, 95 pogoane porumb a se arenda, 8 flanele, 4 rochii, 1 șervet, 49 pogoane fân a se arenda, 3 zăbune femeiești, 1 zăbun bărbătesc, 3 vase deșerte pentru vin, 2 pieptare de postav, 1 pereche pantaloni femeiești, 4 1/ 2 pogoane pârloagă, a se vinde rodul, 2 brâie roșie, 1 pereche cioareci, 3 plapome, 1 mintean, 1 polcă femeiască, 1 manta și 6 coți materie. P. Agent: M. Cursarie Toate aceste obiecte, ne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tip pendulator, doar în interiorul hotarului satului (după unii autori se mai numește și păstorit agricol local (Vuia, 1964), sau păstorit local (Dunăre și colaboratorii, 1984). Transhumanța s-a dezvoltat abia începând cu secolul XIV6, ca urmare a dezvoltării breslelor de postav și piele, ceea ce a creat o cerere mare de materie primă, tot timpul anului (Bucur, 1977b). Specificul Tălmăcelului este dat tocmai de acest lucru: faptul că și în ziua de azi, practică păstoritul de tip pendulator, pășunile de pe munții ce
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și joagărele reprezintă modalități tehnice esențiale în economia sătească și care aduceau venituri importante (Bucur, 1985: 108). În Tălmăcel, primul joagăr a fost construit în 1780, prima moară în 1875, iar în perioada interbelică existau cinci fabrici de ulei și postav, nouă varnițe și șase măcelării. Fabricarea uleiului se dezvoltă încă din secolul XVI-XVII (Bucur, 2006: 56). Comerțul era de asemenea dezvoltat, iar o parte din săteni se îndeletniceau cu diverse meșteșuguri (brutari, cojocari, confecționeri de căciuli). În anii comunismului, toate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
foarte puțin galben, pălăria de fetru negru cu boruri mici, cunoscută în toată țara, și împodobită la tineri cu flori, mărgele și pene în partea dreaptă, pieptarul cu ornamentație bogată, mai ales pe piept (vara se poartă o vestă din postav), cioarecii strânși pe picior, cu un croi ce a rămas neschimbat din secolul XVIII și cureaua de piele, care se încinge peste cămașă (Moise, Klusch, 1980). Arta ornamentală a acestor obiecte nu prezintă interes doar din punct de vedere strict
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
primii săi cincizeci de boiangii, pe primii săi cincizeci de mineri, pe primii săi cincizeci de fabricanți de pânzeturi, pe primii săi cincizeci de textiliști, pe primii săi cincizeci de țesători de mătase, pe primii săi cincizeci de fabricanți de postav, pe primii săi cincizeci de fabricanți de articole de fierăraie, pe primii săi cincizeci de fabricanți de faianță și de porțelan, pe primii săi cincizeci de fabricanți de sticlărie și cristaluri, pe primii săi cincizeci de armatori, pe primele sale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
câțiva kilometri de Oenanda. Dacă tot nu s-a instaurat paradisul grec pe pământ, niște nevrozați pun la cale edificarea unui paradis iudeo-creștin în cer și transformă existența în drum al crucii, în ispășire. Negustori de pește, dulgheri, călcători de postav, tăbăcari se cocoață pe cadavrul filosofiei grecești și triumfă pe ruinele Antichității elenistice. Particularitatea lor? își transformă ura față de ei înșiși în ură față de trup și de lume. Creștinii pregătesc întunecarea de aproape douăzeci de veacuri în comunitățile de iluminați
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fost cineva impresionat - sau Îngrozit - de transformarea enormă pe care o produseseră știința și industria? Un individ având, să zicem, șaizeci de ani, din Manchester, Anglia, ar fi fost de-a lungul vieții sale martorul revoluției din industria bumbacului și postavurilor, al dezvoltării fabricilor, al folosirii forței aburului și a altor noi mijloace de producție, al progreselor remarcabile din metalurgie și transporturi (mai ales din domeniul feroviar) și al apariției bunurilor de larg consum cu prețuri accesibile. Având În vedere pașii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aflat la concurență cu celebra familie Lusters, atât de cunoscută în Iași și Piatra Neamț. O serie întreagă de priorități în domeniul industrial se leagă de numele unor întreprinzători evrei care au înființat unele stabilimente precum: Lipa Juster, prima fabrică de postav la Piatra Neamț, Samuel Goldenthal, prima fabrică de chibrituri la Iași, Jaques Elias, fabrica modernă de zahăr de la Sascut, B. Blum, o rafinărie de petrol la Bacău (1875) etc.20. Din punct de vedere economic, intervalul cronologic de care ne ocupăm
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
astfel de excepție fericită, Grigore Alexandru Ghica conduce țara cu autoritate, dovedindu-se un bun gospodar, preocupat de lucrări edilitare în capitala Moldovei. Promotor al progresului economic și social, Ghica ridică în Iași așezăminte școlare și înființează prima manufactură de postav la Chiperești. În schimb, nici una dintre cele patru domnii în Moldova ale lui Constantin Mavrocordat nu face să înceteze iritarea cronicarului față de cel ce se dovedește prea îngăduitor cu „prostimea”, desființând „vecinia”, războindu-se - fără folos, insinuează ostil autorul - cu
LETOPISEŢUL ANONIM AL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
eseuri și comentarii critice până la recenzii și note polemice. Importante pentru definirea aspectelor supuse dezbaterii sunt eseurile Cinci sute de ani de la căderea Bizanțului și 450 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare sau Povestea cu doi coți de postav și două sute de galbeni, deoarece Horia Stamatu consideră necesar să fixeze dimensiunile specifice ale latinității răsăritene și totodată să clarifice polemic problema abandonării ei, în evoluția istoriei românești, de către romanitatea occidentală. Este și acesta un mod de a răspunde cu
LIBERTATEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287798_a_289127]
-
fir ce închipuie vrejuri, fructe și flori, din care a fost făcut un veșmânt domnesc ce va fi apoi transformat în văl de tâmplă la Mănăstirea Putna 295 etc.), vilarul (velurul) de Ypria (Ypres, Belgia) - adus uneori „tăiat”, croit adică -, postavurile de Louvain (Luviu), Köln (Colonia) sau din Cehia (acel „postav ceh”) - mai exact din Silezia, încorporată atunci Boemiei (de unde se importau și haine gata făcute). De la Veneția negustorii lui Ștefan cel Mare cumpărau viguri de brocart de aur și mătase
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost făcut un veșmânt domnesc ce va fi apoi transformat în văl de tâmplă la Mănăstirea Putna 295 etc.), vilarul (velurul) de Ypria (Ypres, Belgia) - adus uneori „tăiat”, croit adică -, postavurile de Louvain (Luviu), Köln (Colonia) sau din Cehia (acel „postav ceh”) - mai exact din Silezia, încorporată atunci Boemiei (de unde se importau și haine gata făcute). De la Veneția negustorii lui Ștefan cel Mare cumpărau viguri de brocart de aur și mătase, „damaschinul” zis „ronato”, stofe grele (unele întrebuințate doar pentru confecționarea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Veneția negustorii lui Ștefan cel Mare cumpărau viguri de brocart de aur și mătase, „damaschinul” zis „ronato”, stofe grele (unele întrebuințate doar pentru confecționarea hainelor bărbătești) în care aurul strălucea, iar prin Ardeal, în carele bistrițenilor și ale brașovenilor, soseau postavurile de Trichten, Görlicz, Köln și Nürnberg, stofele fabricate la Bruges ori la Malines (Mehelen), la Speyer, Bergamo și Florența 296. Sașii vindeau pe piețele românești (mereu doritoare de astfel de mărfuri) - zice N. Iorga - „Scharlach”, adică stacojiul écarlate (scarlatto - pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scumpă din mătase cu flori de aur. I se mai zicea și adamască sau camhă de Damasc. Italienii o numeau camocato, fiindcă stofa se fabrica și la Veneția. Tot din Orient veneau stofele grele țesute cu „sârmă”, cumașurile, concurente ale postavurilor italienești cunoscute sub numele de drappi d’ori, catifelele, atlazul, barhetul, taftaua, serasirul, un soi de mătase cu urzeală din fir de aur. Confirmate și de cercetările arheologice, aceste „mărfuri de pe mare”, „tătărești” sau „turcești”, țesute la Alep, la Brusa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu pene, cu o coroană cu multe ramuri, cum poartă și prinții italieni din Cavalcada regilor magi a lui Benozzo Gozzoli, îmbrăcând peste bogata rochie lungă până în pământ, cu mânecile largi atârnând în jos, o mantie somptuoasă, un cavalion de postav greu, înflorat cu aur și tivit pe margini cu benzi de blană. Ea poartă cercei sau pandelocuri de aur și mărgăritar, lungi până la umeri...” 316. Alexandru cel Bun e însoțit de Doamna sa - Ana, de data aceasta -, în fruntea unui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
precum purtaseră și înaintașele ei de pe tronul sârbesc. Doamna etalează o rochie roșie cu poalele plisate și cu semicercuri aurite pe piept, pe sub care are o ie cu mânecile cusute cu râuri. Peste rochie - un caftan de catifea (șubă din postav de Veneția? - Al. Alexianu) cu motive țesute cu aur323 și cu „douăzeci și șase de chiotori și toți atâția bumbi de aur, cu 52 de găitane de fir împărțite egal pe amândouă laturile hainei, o misadă scumpă de soboli acoperindu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
substanțe astringente ce se adaugă băilor de vopsea în scopul de a debarasa lâna de impuritățile sale și a permite materiei colorante să pătrundă în profunzime în fibrele țesutului”136), care îi chinuia pe vopsitorii occidentali, atunci când schimbau culoarea unor postavuri de lux, nu se punea, probabil, în spațiul românesc. Nu sunt știri care să ne convingă că meseria de boiangiu nici nu era una „reprobată”, boiangii „certăreți” („artizani misterioși și îngrijorători”, „turbulenți, sfadalagii, chițibușuri, și secreți”137) fiind marginalizați, fiindcă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
meserie”140. La Craiova, o breaslă a boiangiilor (admisă între „breslele cu hrisov”) se înființa abia în 1843141. Sigur că reprezentantele elitelor, atunci când deveneau văduve, nu apelau la serviciile boiangiilor. Ele își reînnoiau garderoba 142, își cumpărau straie negre sau postavuri scumpe de aceiași culoare pentru a-și face haine potrivite condiției lor. Când i-a pozat, în 1521 sau, mai sigur, după acest an, pictorului pentru icoana „Coborârea de pe cruce”, Doamna Despina Milița a lui Neagoe Basarab era văduvă. Pictorul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]