709 matches
-
Cercetări (Mills, 1956) nu foarte frecvente, dar bogat ilustrate cu scandaluri de corupție, dovedesc că raporturile reale dintre managementul public și cel privat sunt departe de modelul ideal al paradigmelor ideologice. În orice caz, paradigma nu a fost confirmată în postcomunismul românesc, chiar dacă a fost masiv utilizată pentru a legitima continua creștere a salariilor la vârfurile administrației publice. În același scop a fost utilizată și o altă teză ideologică: concurența dintre sectorul public și cel privat pentru forța de muncă cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
micii burghezii din societățile capitaliste dezvoltate - de a fi inclusă într-o rețea de relații interpersonale. Existența uneia sau mai multor asemenea rețele, cu relațiile dintre ele, a fost puțin studiată în Occident, dar a fost pe larg dezvăluită de postcomunismul dominat de spaima teoriilor conspiraționiste. Marea diferență dintre conspiraționismul occidental, dominat de suspiciunea față de instituții, normală într-o societate puternic instituționalizată, și cel postcomunism este concentrarea acestuia din urmă asupra relațiilor interpersonale, mai evidente într-o societate mult mai puțin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
relațiile dintre ele, a fost puțin studiată în Occident, dar a fost pe larg dezvăluită de postcomunismul dominat de spaima teoriilor conspiraționiste. Marea diferență dintre conspiraționismul occidental, dominat de suspiciunea față de instituții, normală într-o societate puternic instituționalizată, și cel postcomunism este concentrarea acestuia din urmă asupra relațiilor interpersonale, mai evidente într-o societate mult mai puțin instituționalizată decât cea occidentală. În realitate, avem de a face cu același tip de rețea, ale cărei „noduri” sunt mai degrabă persoanele decât instituțiile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mult mai puțin instituționalizată decât cea occidentală. În realitate, avem de a face cu același tip de rețea, ale cărei „noduri” sunt mai degrabă persoanele decât instituțiile, și care asigură unitatea micii burghezii în aproape orice tip de societate. În postcomunismul românesc, această unitate este asigurată prin corupție, adică prin alocarea de resurse ale statului, prin decizie administrativă, în favoarea unor clienți care fac parte din rețeaua de relații care unește mica burghezie. Dacă ar fi vreodată să dăm crezare teoriilor conspiraționiste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de o forță de constrângere net superioară, nu a putut fi evitat. Avem de a face, în această privință, cu o strategie de combatere a rețelelor de relații interpersonale prin intermediul instituțiilor impersonale. Pentru România, asta nu înseamnă decât prelungirea în postcomunism a unor politici inițiate încă în timpul socialismului, ele însele preluate din perioada interbelică. Instituția „concursului” pentru ocuparea unor posturi în administrație este una dintre aceste invenții impersonale. Ea a fost ușor depășită încă din socialism, iar rețetele valabile atunci funcționează
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
privilegii în relațiile cu autoritățile și instituțiile statului, exprimat printr-un tratament special din partea acestora. Toți indicatorii sociologici îi afirmă ca pe o elită neîndoielnică și, ca urmare, o bună parte din confruntarea socială și politică a grupurilor sociale ale postcomunismului a constat în obținerea accesului la această elită. În societatea postcomunistă, membrii micii burghezii angajate de marele capital internațional își afirmă granițele. Locuiesc în spații puternic diferențiate - inclusiv fizic, prin ziduri sau obstacole, și chiar prin jurisdicții speciale - de restul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o societate aflată în dezvoltare procapitalistă. Mica burghezie națională a fost, în asemenea cazuri, principala sursă de geneză a ideologiilor și politicilor îndreptate în ansamblu împotriva capitalului străin, cel mai adesea reprezentat și protejat de mica burghezie angajată de acesta. Postcomunismul est-european însă are particularitatea de a fi construit o mică burghezie relativ unitară, în care cele două componente ale micii burghezii în loc să se confrunte între ele, mai degrabă se susțin reciproc. Tabloul relațiilor din interiorul micii burghezii este, astfel, net
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitaliste la metodele prin care aceasta urma să fie construită. În acea perioadă era foarte populară așa-numita „terapie de șoc”, definită în mare măsură în termenii în care o formulase Janos Kornai pornind de la realitățile economice și politice ale postcomunismului maghiar și care avea susținători puternici atât la nivel guvernamental, cât și în conducerea partidului de guvernământ de atunci (FSN). „Terapia de șoc” și alte formule asemănătoare care se bazau pe convingerea că tot ce este necesar pentru a institui
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o face într-un ritm extrem de alert și cu costuri foarte mari. În primul rând, îl construiește instituțional; în al doilea rând, și social, „incubând” în interiorul societății socialiste noua clasă a capitaliștilor români. Primul val al noii structuri sociale a postcomunismului s-a format având ca bază piața liberalizată și privatizată a consumului populației. Aici a apărut noua clasă de întreprinzători privați și noua pătură de nouveau riches. Dar capitalismul și capitaliștii s-au născut în interiorul economiei socialiste a postcomunismului. Primii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a postcomunismului s-a format având ca bază piața liberalizată și privatizată a consumului populației. Aici a apărut noua clasă de întreprinzători privați și noua pătură de nouveau riches. Dar capitalismul și capitaliștii s-au născut în interiorul economiei socialiste a postcomunismului. Primii ani ai postcomunismului românesc nu au fost dominați de privatizarea capitalului de stat (cu excepția privatizării în masă), ci de transferul de venituri către noua clasă a capitaliștilor români, aflați în interiorul economiei socialiste. Una dintre metode a fost aceea de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
format având ca bază piața liberalizată și privatizată a consumului populației. Aici a apărut noua clasă de întreprinzători privați și noua pătură de nouveau riches. Dar capitalismul și capitaliștii s-au născut în interiorul economiei socialiste a postcomunismului. Primii ani ai postcomunismului românesc nu au fost dominați de privatizarea capitalului de stat (cu excepția privatizării în masă), ci de transferul de venituri către noua clasă a capitaliștilor români, aflați în interiorul economiei socialiste. Una dintre metode a fost aceea de a-l subvenționa financiar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acest fel o parte a subvențiilor directe în folos propriu. A treia metodă de subvenționare a economiei au reprezentat-o creditele bancare cu dobândă negativă, la care trebuie adăugate creditele bancare neperformante. Volumul lor a fost, în primul deceniu al postcomunismului, relativ mic, chiar și spre sfârșitul perioadei totalul creditului bancar nereprezentând mai mult de 11% din PIB (EBRD, 2000). Până în 1996, statul (băncile erau în proprietatea statului) a oferit un credit constant sectorului privat și în continuă scădere sectorului de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
58,9%, în condițiile în care rata inflației în același an a fost de 156%. A patra metodă a fost aceea a contractelor guvernamentale, a căror distribuție preferențială a stârnit numeroase scandaluri de corupție. Ca urmare, în primii ani ai postcomunismului, noua clasă politică românească „incubează” o nouă clasă de capitaliști români - dar nu în afara economiei socialiste, ci în interiorul ei, nu pe piața privată nou-apărută, ci mai ales pe „piața socialistă” a relațiilor comerciale dintre întreprinderi, bănci și instituții administrative, toate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
toată viața sa. Cu toate acestea, a continuat să-și exercite profesia și să acumuleze o avuție încă și mai mare, dar fără a reuși vreodată să ajungă un „capitalist adevărat”. Inițial pe cont propriu. Către sfârșitul primului deceniu al postcomunismului, mica burghezie a încercat să se organizeze politic separat, prin înființarea unui partid al dreptei, Uniunea Forțelor de Dreapta, al cărei manifest a fost publicat după eșecul politic din alegerile din 2000. Ulterior, partidul a fost absorbit în PNL. După
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sau precauții, este de asemenea la originea acestui declin. Pe de altă parte, retragerea progresivă a statului din sistemul de productie culturală și diminuarea dramatică a resurselor asigurate scritorilor punea instituția În dificultate. Bilanțul global negativ al economiei literare a postcomunismului a făcut deja obiectul unei anchete sociologice asupra mai multor țări ex-socialiste, printre care și România. Este totuși necesar de amintit că, Încă din vremea lui Ceaușescu, o politică de «rentabilizare» și «autofinanțare» căutase să reducă privilegiile scriitorilor, suscitând nemulțumirea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
literară”, „Timpul”, „Vatra”, „Virages” (Canada) și „Wienzeille” (Austria), precum și la revistele în format electronic „Ecrits...vains”, „Griselda”, „Norii”, „Respiro” și „Tiuk”. Indiferent de gen, toate scrierile lui L. își propun să realizeze o radiografie a societății românești din comunism și postcomunism, urmărind cu precădere relația dintre indivizi și instituții, dintre privat și public. O excepție parțială fac poemele din Muchii, unde, contaminate de un incurabil morb elegiac, versurile oscilează între solitudinea angoasantă și nostalgia unei comuniuni universale. Acesta este sensul simbolului
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
și "împotriva"). Atitudinea este ceva care se ia, ca un bun personal, împotriva unei anumite stări de lucruri - și inevitabil împotriva cuiva. Este așadar, prin simțul proprietății și al contestării, esențial anticomunistă. Ea trebuie cu prioritate resemnificată și conceptualizată în postcomunism.
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
a II-a Tanziția ca dezvoltare; politica europeană de dezvoltare socială Capitalismul de tranziție Vladimir Pasti Prăbușirea comunismului ca proces Cincisprezece ani de tranziție reprezintă o perioadă suficient de lungă pentru ca analiza rece și lucidă a politicilor de început al postcomunismului să substituie confruntarea emoțională și schematică a acelei perioade, dar și pentru a permite o schimbare esențială a criteriilor de evaluare a tranzițiilor. Ceea ce merită subliniat este că acum evaluăm postcomunismul de până la noi după un alt model științific decât
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
analiza rece și lucidă a politicilor de început al postcomunismului să substituie confruntarea emoțională și schematică a acelei perioade, dar și pentru a permite o schimbare esențială a criteriilor de evaluare a tranzițiilor. Ceea ce merită subliniat este că acum evaluăm postcomunismul de până la noi după un alt model științific decât cel utilizat la începuturile acestuia. Acum 15 ani îl evaluam după distanțarea de comunism. După 15 ani însă, când teama de revenirea sau menținerea comunismului în forme oculte - „neocomunism” sau „criptocomunism
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reușit să condiționeze formarea noii elite capitaliste chineze de sprijinul acordat de aceasta Partidului Comunist Chinez, încercarea lui Gorbaciov de a întemeia sprijinul social acordat Partidului Comunist Sovietic tocmai pe cei care contestau comunismul ideologic și politic a eșuat, iar postcomunismul european s-a reformat, invers decât cel chinez, în primul rând politic și abia apoi economic. Iar democrația politică a devenit principalul instrument de organizare capitalistă a societăților tranziției postcomuniste. Tranzițiile postcomuniste Capitalismul este un mod de organizare sui-generis a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care a inventat socialismul ca formă de organizare socială și economică a societăților. La sfârșitul secolului XX, prăbușirea comunismului în societățile socialiste europene a condus la apariția unei tranziții speciale, care constă în trecerea de la socialism la capitalismul dezvoltat. Denumită „postcomunism”, ea a fost masiv analizată și evaluată, iar concluziile au fost dintre cele mai diferite. Tranzițiile postcomuniste europene au fost tot atât de frecvent considerate un succes pe cât de des au fost privite drept un eșec. Desigur, interesele politice imediate, disputele ideologice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Socialist International, 2003), opuse autoreglării pieței mondiale - toate aceste incertitudini legate de capitalismul viitorului au împiedicat intelectualitatea occidentală să cadă de acord asupra unui model de „capitalism bun”. În plus, în vreme ce comunismul a fost o problemă globală de primă însemnătate, postcomunismul a fost repede catalogat ca o problematică regională, de prioritate secundară. În perioada în care comunismul s-a prăbușit ca sistem geopolitic european (1989-1990), principalele eforturi politice ale lumii capitaliste dezvoltate erau îndreptate deja în alte direcții prioritare, de la construirea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și o societate capitaliste, ci de a măsura „nivelul de capitalism” prin permisivitatea față de pătrunderea capitalului occidental în economie (World Bank, 2004). În măsura în care avea o opinie, intelectualitatea est-europeană avea una diferită. Principala preocupare a intelectualității est-europene, cel puțin la începuturile postcomunismului, era mai puțin legată de succesul unei forme de organizare economică și socială capitalistă măsurată în creșterea bunăstării populației față de socialism și mai de degrabă îndepărtarea cât mai rapidă și mai radicală de infrastructura instituțională a organizării socialiste a societății
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
privite ca succese sau eșecuri ale capitalismului, și nu ale renunțării la socialism. Dintre cei trei factori care, potențial, diferențiază societățile dezvoltate și cele nedezvoltate (Stiglitz, 2001) - informația, cunoașterea și capitalul social și organizațional -, nici unul nu este strict legat de postcomunism. Iată-ne în situația lui Monsieur Jourdain, care a aflat că vorbește în proză fără să o știe. Prea preocupați să luptăm împotriva comunismului, am ajuns în capitalism fără să fim conștienți de asta. Este adevărat, tot ce am reușit
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ales paradigma transformării instituționale, o bună parte dintre intelectualii est-europeni par a se fi orientat spre teorii mai apropiate de cele ale lui Weber și Schumpeter. La zece ani de la apariția cărții sale atât de influente în prima etapă a postcomunismului, Kornai (2001), recunoaște că unul dintre fundamentele teoriei sale a fost tocmai convingerea că țările postcomuniste au nevoie de câteva zeci de mii de întreprinzători de felul celor descriși de Schumpeter. Nu-i mai puțin adevărat că, pentru a-i
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]