2,303 matches
-
vasiledancu.blogspot.ro/2008/01/stnga-pe-care-va-trebui-s-o-reinventm.html DRAGNEA, Liviu, declarație în cadrul conferinței de presă privind principalele direcții de acțiune ale PSD, din 30 iulie 2015, http://www.psd.ro/media/știri/liviu-dragnea-despre-viitorul-psd-vom-gandi-un-nou-proiect-pentru-societate/ RADU, Alexandru, Buți, Daniel "Inginerii electorale în România postcomunistă", în Sfera Politicii, nr. 3 (185), iul.-sept. 2015. SULTĂNESCU, Dan, " Un sondaj la cald, despre vinovați și soluții post accidentul din Clubul Colectiv", http://infopolitic.ro/editoriale/un-sondaj-la-cald-despre-vinovati-si-solutii-post-accidentul-din-clubul-colectiv.html TEODORESCU, Bogdan; Sultănescu, Dan, "Două Românii - clivajul real din ultimii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Union. Bun de tipar: 2016 • Apărut: 2016 • Format 16 × 24 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707469 Țel. Difuzare: 0788.359716 • Fax: 0232/230197 euroedit@hotmail.com • http://www.euroinst.ro POLIS Fascism și comunism în România postcomunistă 2 1 POLIS POLIS POLIS Fascism și comunism în România postcomunistă 272 263 271
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707469 Țel. Difuzare: 0788.359716 • Fax: 0232/230197 euroedit@hotmail.com • http://www.euroinst.ro POLIS Fascism și comunism în România postcomunistă 2 1 POLIS POLIS POLIS Fascism și comunism în România postcomunistă 272 263 271
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cu primari independenți, aceste alocări bugetare fiind folosite intenționat pentru a încuraja migrația politică. Desigur, aceste aspecte particulare ale politicii românești au constituit subiectul unor analize academice, concluziile acestor studii având corespondență cu raportul menționat mai sus: sistemul politic românesc postcomunist implică o dimensiune clientelara consistentă, vizibilă mai ales în mediul rural, performanța electorală a unui partid în aceste varii spații rurale fiind inextricabil legată de variabilele număr de primari membrii ai partidului și fondurile guvernamentale distribuite către aceste localități 2
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Sau mai degrabă în lumea rurală distincțiile geografice nu sunt importante, singura în măsură să influențeze votul fiind culoarea politică a primarului localității? În subsidiar, folosind exemplele celor 10 județe selectate, vom observa în ce măsură tradiționalele deosebirile electorale regionale din România postcomunistă 4, cu Transilvania și Banatul versus Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Moldova, sunt funcționale și la aceste alegeri. În următoarele secțiuni, vom prezenta metodologia folosită, vom defini pe scurt conceptul de clientelism electoral și vom prezenta rezultatele prezenței analize electorale. Metodologie
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
vestul țării (Albă, Bihor, Bistrița-Năsăud, Sălaj și Timiș). Aici procentul PNL & PDL a fost unul mai mare (33,66%) decât cel obținut de PSD & Co. (30,36%). Această geografie regională a votului confirmă clivajele electorale perpetuate de-a lungul perioadei postcomuniste 12. În cele 125 de localități selectate pentru analiză noastră, localități ai căror primari au migrat între cele două momente electorale din 2014, distincțiile au fost următoarele: - Total 125 de localități: 44,55% - PSD-UNPR-PC și 33,99% - PNL+PDL; - Localitățile
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pentru localitățile din centru și vest, amplitudinea procentuala dintre Iohannis și Ponta este mai mică față de diferența procentuala calculată pentru toate localitățile din cele 5 județe din Transilvania și Banat. Discuții Formele de clientelism și patronaj continuă să afecteze țările postcomuniste 14. Cum în majoritatea acestora procentul populației agricole din total populație ocupată este unul consistent 15, crearea și consolidarea unor partide programatice devine un proces cu atat mai complicat 16. Partidele programatice se bazează pe structuri organizaționale puternice, în stare
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
21 de directori executivi sau șefi de serviciu au fost recrutate din cadrul Partidului Național Liberal, ceilalți 6 provenind de la Partidul Democrat Liberal. Prin aceste deconcentrate se deține monopolul gestionării resurselor la nivel local 22. Este schemă clientelara clasică din România postcomunistă, respectiv menținerea controlului asupra procesului electoral prin intermediul funcționarilor și a resurselor publice. În cadrul acestui mecanism politico-electoral, primarii dețin un rol important. Importanța lor devine cu atât pregnanta în localitățile rurale. Faptul că există primari care în perioada postcomunistă și-au
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
din România postcomunistă, respectiv menținerea controlului asupra procesului electoral prin intermediul funcționarilor și a resurselor publice. În cadrul acestui mecanism politico-electoral, primarii dețin un rol important. Importanța lor devine cu atât pregnanta în localitățile rurale. Faptul că există primari care în perioada postcomunistă și-au schimbat de mai multe ori partidul, fără ca acest aspect să le afecteze succesul electoral 23, da seama de caracterul non-ideologic din România rurală, subliniind importanța mare a oficialităților politice locale în impunerea inclusiv a unor comportamente de vot
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
comportament electoral, cu Transilvania și Banatul (regiuni cu vot preponderent pentru partidele și candidații de centru-dreapta), Oltenia, Muntenia (cu excepțiile București și Prahova, partial Ilfovul), Dobrogea și Moldova (regiuni cu vot preponderent pentru partidele și candidații de centru-stânga). Întreg intervalul postcomunist conserva aceste stratificări electorale regionale, iar alegerile din 2014 nu infirmă aceste delimitări, dimpotrivă, le tușează și mai bine. Județele folosite aici ca suport analitic nu fac excepție de la regulă, sunt parte a acestui comportament electoral național, divizat regional. Pe
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Internațional Encyclopaedia of Elections, CQ Press, Washington D.C., 2001, p. 93. 19 Mauro Calișe, "The Italian Particracy: Beyond President and Parliament", Political Science Quarterly, No. 109(3), 1994, pp. 442-444. 20 Daniel Barbu, Republica absența. Politică și societate în România postcomunistă, Nemira, București, 1999, p. 150. 21 Ibid., pp. 155-161. 22 Daniel Olteanu, op. cît., pp. 97-102. 23 Spre exemplu, în comuna Călărași (județul Dolj), în tot intervalul postcomunist localitatea are un singur primar, cel în funcție și azi, schimbarea episodica
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pp. 442-444. 20 Daniel Barbu, Republica absența. Politică și societate în România postcomunistă, Nemira, București, 1999, p. 150. 21 Ibid., pp. 155-161. 22 Daniel Olteanu, op. cît., pp. 97-102. 23 Spre exemplu, în comuna Călărași (județul Dolj), în tot intervalul postcomunist localitatea are un singur primar, cel în funcție și azi, schimbarea episodica a partidului (a fost membru al PCR, PRM, PDL, PSD...) neafectându-i cariera politică locală. Este imaginea comună în România rurală post-1989. Daniel Olteanu, op. cît., oferă numeroase
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Crasnei, Sulina, Bolintin-Deal, Ghizela, Mărișelu, Sacoșu Turcesc, Ceamurlia de Jos, Țârcâia, Arieșeni, Miceștii de Câmpie, Coșteiu, Câmpeni, Bistrița Bârgăului, Vîntu de Jos, Lunca Ilvei, Dumitra, C. A. Rosetti, Livezile, Moșteni. Bibliografie Barbu, Daniel, Republica absența. Politică și societate în România postcomunistă, Editura Nemira, București, 1999. Barkan, Joel D., "Elections în Developing Countries", în Richard Roșe (ed.), Internațional Encyclopaedia of Elections, CQ Press, Washington D.C., 2001. Boamfă, Ionel, Geografie electorală, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013. Calișe, Mauro, "The Italian Particracy
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Blaj", în România liberă, 2 septembrie 1996, p. 1. 21 "Apelul de la Albă Iulia pentru reconciliere națională al președintelui Convenției Democrate Române", România liberă, 9 septembrie 1996, pp. 3. 22 Lavinia, Stan, Turcescu, Lucian, "Religie, partide și alegeri în România postcomunistă", în Sfera politicii, nr. 123-124, 2006. Așa cum arată autorii, studiul urmărește problemă "implicării directe a preoților în politica ca membri de partid sau candidați în alegerile generale sau locale" în condițiile în care "Biserică Ortodoxă, căreia 86% dintre români declară
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Un om cu frica lui Dumnezeu, respect față de lege și dragoste de țară", în România liberă, 5 septembrie 1996. Paleologu, Teodor, "Caline, dacă mă iubești", în Ziua, 7 octombrie 2004. Stan, Lavinia, Turcescu, Lucian, "Religie, partide și alegeri în România postcomunistă", Sfera politicii, nr. 123-124, 2006. Controlul exercitat de serviciile secrete din România asupra politicii și presei - metatemă a alegerilor prezidențiale din 2014 [The Control of the Secret Services Over Politics and Media - Metatheme of the Presidential Election în 2014] Luminița
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
câștiga în alegerile prezidențiale. Tradiția înfrângerii "la limita", inițiată de Adrian Nastase în alegerile prezidențiale din 2004 și continuată de Mircea Geoana în alegerile prezidențiale din 2009, a fost abandonată de eșecul categoric al celui mai tanar dintre președinții stângii postcomuniste 4. Succesul lui Klaus Iohannis nu poate fi explicat doar prin comportament și prestație electorale. Și nici prin acțiunea comună sau "superioritatea" ideologică și organizatorică a dreptei, întrucât aceasta a fost fragmentată, incoerenta și diversă programatic. Pentru a ajunge în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
mai puțin decât "un set de reguli asupra cărora se convine în avans și în cadrul cărora urmează să aibă loc acțiuni"4. Analiza întreprinsă în Calculus este deosebit de relevanță mai ales pentru reformele constituționale cuprinzătoare concepute de novo în societățile postcomuniste cu peste două decenii în urmă. Privatizarea, respectiv, colectivizarea (etatizarea) unor întregi sfere ale activității economice și sociale trebuie să țină seama de importanță covârșitoare a criteriului economic elementar al costurilor- beneficiilor inerente celor două tipuri generice de organizare a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Researcher at the School of Geographical Sciences, University of Bristol (2010), associated lecturer at "Ovidius" University of Constantă, Faculty of History and Political Sciences (2012-2013). Postdoctoral researcher at the Institute for World Economy (2014-present). Recent publications: Geografia electorală a Dobrogei postcomuniste: 1992-2012 (2013), "Alegeri generale în România sau confirmarea teoriei periferiei politice", în Sfera Politicii, Vol. 20, No. 2, pp. 51-65, 2013 (with Ionuț Ciobanu); "Democratic musical chairs? Romania's Post-1989 Electoral Geography", în Space and Polity, Vol. 15, pp. 43-61
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
alătură stringent determinanta americanității, iar pe deasupra, în rezonanță, schimbările aduse în cunoaștere de filosofia analitică. Un nod poetic privilegiat, rămas multora spre încercare și desfacere! (Va urma) 1. Activitate anticomunista 20 de puncte maxim 2. Persecuții ale regimului comunist sau postcomunist 20 de puncte maxim 3. Activitate de ajutorare a României în perioade critice 20 de puncte maxim 4. Activități care au contribuit la cunoașterea României și a culturii românești în Canada 20 de puncte maxim 5. Diplome și alte recunoașteri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
culturii românești în Canada 20 de puncte maxim 5. Diplome și alte recunoașteri ale activității anticomuniste 10 de puncte maxim 6. Activitate profesională remarcabilă, recunoscută în Canada 10 de puncte maxim 7. Diplome sau recunoașteri oferite de regimul comunist sau postcomunist și acceptate 20 de puncte maxim 8. Diplome, titluri sau colaborări oferite de regimul comunist sau postcomunist și refuzate 10 de puncte maxim 9. Cinste, voința, determinare, ajutorare a imigranților și alte acte de caritate 10 de puncte maxim Explicații
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de puncte maxim 6. Activitate profesională remarcabilă, recunoscută în Canada 10 de puncte maxim 7. Diplome sau recunoașteri oferite de regimul comunist sau postcomunist și acceptate 20 de puncte maxim 8. Diplome, titluri sau colaborări oferite de regimul comunist sau postcomunist și refuzate 10 de puncte maxim 9. Cinste, voința, determinare, ajutorare a imigranților și alte acte de caritate 10 de puncte maxim Explicații: Un candidat poate să obțină maxim 120 de puncte. Criteriile și punctajul propuse mai sus nu sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
6. Prin activitatea profesională în cele mai diferite medii, mulți români s-au făcut remarcați și simpatizați, obținând diplome și alte forme de recunoaștere făcând să crească respectul canadienilor pentru români și pentru România. 7. Colaborarea cu regimul comunist sau postcomunist și primirea de diplome, titluri etc. este discutabila. În general, românii care au primit așa ceva nu au fast văzuți cu ochi buni de ceilalți români canadieni. Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă Corbu și mulți alții au refuzat orice legătură cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nu s-a schimbat în esență după decembrie. în fotoliile conducerii iau loc frecvent personajele cele mai hîrșite în adularea regimului și a cîrmacilor săi, rodate în slujirea puterii comuniste, circumstanță care constituie o garanție a fidelității lor față de puterea postcomunistă. Preadevotatul Răzvan Theodorescu este înlocuit la conducerea Televiziunii ,naționale" cu Paul Everac, ,cel care, întreaga viață, adunînd resturi din pubele comuniste a rostit subiecte dragi aparatului, pentru case de cultură și teatre, simțindu-se obligat să imortalizeze clasa muncitoare într-
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
de zel de funcționari mai catolici decît papa, singura defulare publică era cea oferită de ficțiune, transformată adesea într-un joc de-a șoarecele și pisica între autor și cenzorii cărții sale), în explozia informațională și graba din societatea românească postcomunistă, prea puțini au mai găsit dispoziția să caute adevărul în parabole și metafore. Interesul publicului s-a orientat spre comunicarea directă cu gîndurile unui autor, adesea nemediată artistic, pe care o făceau posibilă jurnalele, volumele de memorialistică și cărțile de
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
e că fiecare din aceste epoci își edifică un canon literar propriu, aproape independent de cel din epoca anterioară. De pildă, pur și simplu se creează impresia că în perioada comunistă (fisurată, despărțită în proletcultism și neomodernism) sau în perioada postcomunistă (un amestec de postmodernism cu o cultură de divertisment) iau naștere alte literaturi față de epocile anterioare (știu că nu spun o noutate). Iar fiecare altă literatură își creează, după îndelungi și dramatice cristalizări, propriul canon. Prin urmare, schimbarea de epocă
Canon după canon by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10885_a_12210]