2,403 matches
-
în convoi de înmormântare, Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare... Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel, Nu slăvindu-te pe tine..., lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă. Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă”. Istoricul Nicolae Iorga a sintetizat aici persuasiunea unor În sensul observațiilor noastre, se poate vedea și Noapte nații, desigur, și a României, de a-și construi prezentul, dar mai de Noiemvrie, poemul macedonskian, care oferă
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
să ne izbăvim. Iar eu despre asta am scris și am tot scris, personajele mele asta caută cu înfrigurare.” „Ispita izbăvirii” trebuia scrisă. E o carte uluitoare. A fost ultima înainte de a păși Dincolo, dar, dăruindu-ne-o nouă și posterității, marele prozator și-a aflat mântuirea. Odihnească-se veșnic în Lumină! MARIANA CRISTESCU
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
Chiar dacă am destin de vină, În universul meu cel sferic! Naștem iubiri, se pierd în bine, Neputincioși noi răstignim Potopul clipei care vine, Îngenuncherea în preaplin, Devine-mă întru culoare Și fă- mă sânge-n bătălie Necunoscut soldat ce moare Posteritatea sa-l învie, Devine-ma pe mine însumi Și făurește-mă cum vei voi, Conjugă doar întru lumină, În jurul meu, verbul a fi, Naștem din binele iubirii, Ascundem totul în pământ, Doar făurirea Ta și-a firii Rămâne- n toate
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
întunericChiar dacă am destin de vină, În universul meu cel sferic!Naștem iubiri, se pierd în bine,Neputincioși noi răstignim Potopul clipei care vine,Îngenuncherea în preaplin,Devine-mă întru culoareși fă- mă sânge-n bătălie Necunoscut soldat ce moare Posteritatea sa-l învie,Devine-ma pe mine însumiși făurește-mă cum vei voi,Conjugă doar întru lumină,În jurul meu, verbul a fi,Naștem din binele iubirii,Ascundem totul în pământ,Doar făurirea Ta și-a firiiRămâne- n toate care sunt
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... De aceea, m-aș bucura să știu că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce este și înseamnă (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
Rădulescu și foarte mulți alții, l-a cunoscut, stimat, admira și apreciat, pentru caracterul, sinceritatea, onestitatea, demnitatea și calitatea omului cât și pentru profesionalismul scriitorului și publicistului Ioan Ion Diaconu!... M-aș bucura să știu că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și a însemnat (sau ar trebui să însemne) Ioan Ion Diaconu în conștiința și în memoria noastră colectivă, (a atâtor cititori, colaboratori
In memoriam: Împlinirea a cinci ani de când omul de radio şi scriitorul Ioan Ion Diaconu (1937 – 2011) a trecut la cele veşnice… [Corola-blog/BlogPost/94181_a_95473]
-
publicat în Ediția nr. 2143 din 12 noiembrie 2016. Va spune ceva dată de 15 noiembrie 1987? Pentru unii este doar o simplă dată în calendar, pentru alții o pagină importantă în manualul de istorie, un moment de referință pentru posteritate, un act de curaj nebun în fața unei dictaturi represive care devenea din ce in ce mai greu de suportat și luminița de la capătul tunelului(democrației) era într-o eclipsă totală. Ziua de 15 noiembrie 1987, o zi de duminică, în care plebea mioritica era
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
cu trese politice, al protipendadei comuniste. Citește mai mult Va spune ceva dată de 15 noiembrie 1987? Pentru unii este doar o simplă dată în calendar, pentru alții o pagină importantă în manualul de istorie, un moment de referință pentru posteritate, un act de curaj nebun în fața unei dictaturi represive care devenea din ce in ce mai greu de suportat și luminița de la capătul tunelului(democrației) era într-o eclipsă totală.Ziua de 15 noiembrie 1987, o zi de duminică, în care plebea mioritica era
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
O ZI APROAPE UITATĂ, de Viorel Vintilă, publicat în Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015. Pentru unii este doar o simplă dată în calendar, pentru alții, însă, o pagină importantă în manualul de istorie, un moment de referință pentru posteritate, un act de curaj nebun în fața unei dictaturi represive care devenea din ce in ce mai greu de suportat și luminița de la capătul tunelului(democrației) era într-o eclipsă totală. Ziua de 15 noiembrie 1987, o zi de duminică în care plebea mioritica era
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
În acea perioadă se lucra șase, chiar șapte zile pe săptămână, chipurile, să ... Citește mai mult Pentru unii este doar o simplă dată în calendar, pentru alții, însă, o pagină importantă în manualul de istorie, un moment de referință pentru posteritate, un act de curaj nebun în fața unei dictaturi represive care devenea din ce in ce mai greu de suportat și luminița de la capătul tunelului(democrației) era într-o eclipsă totală.Ziua de 15 noiembrie 1987, o zi de duminică în care plebea mioritica era
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
La ce oare? Școala pregătește doctori (nu medici) specialiști în plagiat. De ar fi măcar în stare să facă în afară de „copy paste” și banii cinstiți necesari întreținerii lor cât și a patrimoniului pe care l-au moștenit de la strămoși pentru posteritate nu pentru ei. Dar pentru asta sunt necesare „Fonduri Europene” care însă nici ele nu se obțin fără muncă. De aia ne cam lipsesc. Educația nu începe nicidecum cu școala. Copilul începe să învețe cu prima sa respirație. Există „indici
EDUCAŢIE VERSUS INIŢIATIVĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378208_a_379537]
-
considerat în primul rând un filosof, de unii privit însă ca un om de știință. Mintea lui curioasă se interesa de procesul și de tehnica gândirii și le făcea o analiză atât de pătrunzătoare încât „Organonul” său - nume atribuit de posteritate tratatelor sale de logică - avea să dăinuie, preț de două mii de ani, drept cartea de căpătâi din domeniul logicii. A înlăturat mitul geocentric, modelul Galileo-newtonian al universului, stabilind simetria și natura comună a celor trei dimensiuni. Ulterior, Einstein a venit
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
context european și universal pornind de la influența limbii latine culte și vorbite. Fără a fi invazive sau categorice, argumentele sunt pertinente, iar teoria evoluției limbii decurge logic, firesc și natural, autorul făcând o pledoarie pro schimbare / transformare a limbii române. Posteritatea va hotărî dacă ceea ce se va vorbi peste 100 de ani de acum încolo, va fi mai bun sau mai rău, mai frumos sau mai urât...??? Oricum un lucru este clar: limba română ca orice organism viu, într-o permanentă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93674_a_94966]
-
și problemele pe care le dezbat în fața opiniei publice sunt importante, am inovat ca să spunem așa Editorialul clasic, mărindu-l puțin, făcându-l mai cuprinzător și explicativ, astfel încât să nu fie doar un articol de ziar, ci să rămână pentru posteritate. Scris cu talent el ar dezvolta specia literară numită articolul gazetăresc. Ne dorim în primul rând, așa cum am mai spus, și subliniem, să aducem în fața conștiinței naționale problemele și adevărurile cele mai importante și grave de care depinde soarta națiunii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93771_a_95063]
-
în o lume eternă, mai fericită, superioară lumii vizibile, ei depuneau în sânul pământului trupurile celor decedați, adeseori în caverne naturale ori artificiale. Pe lângă acest înalt sentiment religios pentru cei decedați, ei mai aveau totodată și o inspirațiune morală pentru posteritatea lor pe acest pământ. Ridicarea de movile uriașe pe mormintele eroilor și ale persoanelor celebre începe în Neolitic și ea se continuă și în Epoca Bronzului, până târziu în timpurile istorice. Movilele funerare poartă la poporul român diferite numiri, de
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Marele Arhiereu, pe care înaltpreasfinția voastră l-ați cinstit și l-ați slujit întotdeauna cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Înaltpreasfinția Voastră, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
pauză / 2012 - „Al matale, Caragiale”... 17.00 și 20.00 Teatrul Odeon, Sala Mare - Insula, după Gellu Naum, spectacol-concert de Ada Milea, Teatrul Național Cluj-Napoca - 1h fără pauză / De toate pentru toți 17.00 Teatrul „Bulandra”, Sala „Liviu Ciulei”, foaier - Posteritatea absurdului de Octavian Saiu Editura Paideia, 2012 / Lansare de carte 18.00 Teatrul „Bulandra”, Sala „Liviu Ciulei” - Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett, regia Silviu Purcărete, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu - 2h cu pauză / Focus: Silviu Purcărete - un univers
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
este tot atâta ticăloșie ca și în mine. Mulțumirea lui prostească și vorbăreață jignește nevoia mea să fiu mut și singur." Lovinescu însuși, ca prozator, intră în acest joc de societate, în care toate singurătățile nutrind orgolii nu sînt, de dragul posterității curioase, decît contribuții. Scrie despre Veneția, despre corsi e ricorsi, și despre căderea din hedonism în melancolie. Eseu cu gene de literatură. D. Nanu traduce din Othello, iar Margarita Miller-Verghy din Elizabeth Barret Browning, croind același deux-pieces clasic- (aproape) contemporan
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
Pavel Șușară Născut la 24 mai 1920, în orașul Fetești, ca descendent al unor ardeleni transhumanți stabiliți în Bărăgan, sculptorul Ion Vlad ar fi împlinit anul acesta 87 de ani. În condiții normale, posteritatea lui care a depășit vîrsta indeciziilor și a dubitațiilor de tot felul trebuia să exercite o presiune din ce în ce mai puternică asupra spațiului cultural românesc și asupra ad-mi-nistraturilor acestuia, obligîndu-i să constate faptul că unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
adesea, ele supraîncarcă abuziv dimensiunea specifică a creatorului dispărut, venind cu inedite recuperate de te miri unde, proiecte, bruioane, dedicații și glumițe scriitoricești, făcute în momentele de respirație. Moștenirea culturală, în accepția proprie a termenului, e o problemă delicată în posteritatea unui artist. Sorin Stoica reprezintă o excepție și în această privință. Prolific, fără a fi industrios, în cei cinci ani câți numărăm de la momentul debutului său editorial la cel al dispariției, foarte tânărul autor a lăsat în urmă texte nu
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
simțire ale trăirilor sale artistice ilustrate prin verbul său vocal. Aceasta este prețioasa moștenire pe care mi-a lăsat-o artistul, prietenul și omul Nicolae Herlea destinată unei ample monografii gândită împreună, dar pe care va trebui să o prepar posterității singur de aici înainte, purtându-l în suflet cu toată dragostea și admirația.
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
de acord asupra a ceea ce înțelegem prin om cult. Dacă, însă, mai păstrăm obiceiul de a citi și altceva decât tabloide cretinizante, ne-ar putea ajuta venerabila doamnă Marguerite Yourcenar care, în celebra ei convorbire cu Mathieu Galey, a lăsat posterității un veritabil cod al educației, unde sunt integrate toate cele de care avem nevoie pentru a resuscita un sistem educațional aflat în colaps. Spațiul nu-mi îngăduie să-l citez în întregime, dar iată primele precepte prin care sper să
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
lor. Nu se cuvine să privim situația pe ambele-i versante? Nu e cazul să stabilim o legătură cauzală, o logică, oricît de sîngeroasă, a conexiunii evenimentelor? "Chiar dacă legionarii au săvîrșit mai puține crime decît adversarii lor, memoria selectivă a posterității a reținut faptul că numai legionarii au fost criminali și, lucru mult mai grav, că tot ei au introdus violența pe scena politică interbelică". Demonizarea unei singure tabere nu are cum să slujească adevărul istoric și, desigur, nu echivalează cu
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
probabil că le-ar fi dat pașoptiștilor frisoane. Pentru epoca lor, care, deși moștenim după ea o revoluție, n-a făcut niciodată altceva decît literatură, numele e totul. De aici, dispute cu scîntei (pe care și le va revendica, pentru posteritate, Junimea) între latiniști și apărători ai neaoșului bun-gust. Presărate cu puțin ridicol - odată limba facută, avatarurile ei ne par preocupări mici și nostime - asemenea bătălii iau, din cînd în cînd, fața prozei. Ca, de pildă, în Dicționar grotesc, al lui
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
ce trăi. Iar astăzi, neavând lemne pentru bucătărie și baie, a trebuit să pun cărțile și revistele pe foc. De câteva zile, colecțiile periodicelor românești întrețin focul în baie. Și astfel a dispărut și ultima mea avere de capitalist burghez. Posteritatea va judeca dacă această dispariție a fost pentru binele poporului român" (18 mai 1950). Pentru regimul de dictatură a profitariatului, cum numea Petre Pandrea, intelectualul era un indezirabil. întrucât - gândea, "nu muncea", el nu putea fi decât un reacționar. De
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]