KorAP: Find »[drukola/base=postoperatoriu & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...126 >

3,133 matches

Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123

invazia limfatică. 55 Autorii consideră că frecvența celulelor în peritoneu agravează orice stadiu tumoral, agravând prognosticul. În aceste cazuri, cu citologia pozitivă confirmată pe masa de operație, Suzuki recomandă administrarea drogurilor anticanceroase intraperitoneal și plasarea unui cateter intraperitoneal pentru chimioterapie postoperatorie, la bolnavii rezecabili. În studii retrospectiv largi, analizele multivariate, arată că rezultatele citologiei intraoperatorii reprezintă un factor prognostic independent de supraviețuire și este cel mai important factor de anticipare a recidivelor peritoneale. Concentrația serică a antigenului carcinoembrionar și antigenului carbohidrat

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
se instalează o esofagită radică concomitent cu corectarea disfagiei tumorale. Este precaut de a practica o jejunostomie (nu gastrostomieă înaintea primului ciclu de chimioterapie, putându-se astfel corecta eventualele deficite nutriționale. În cele mai multe statistici, problemele respiratorii constituie cauza complicațiilor majore postoperatorii. Bolnavii cu boală obstructivă pulmonară cronică severă vor fi atent evaluați iar abordarea transhiatală poate fi o soluție în cazurile limită. De asemenea este necesară o precauție specială la bolnavii cu antecedente de infarct cu fracția de ejecție reziduală redusă

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
în cazurile limită. De asemenea este necesară o precauție specială la bolnavii cu antecedente de infarct cu fracția de ejecție reziduală redusă, sau care prezintă manifestări cardiace ischemice. Deși vârsta nu este considerată un factor de evoluție semnificativ, totuși morbiditatea postoperatorie este crescută la vârstnici. b. Tehnica operatorie Abordarea chirurgicală în rezecția esofagiană depinde de localizarea și caracteristicele tumorii, experiența și pregătirea chirurgului dar și de concepția generală, filosofică. Cele mai frecvente abordări sunt transtoracic și transhiatal. Abordarea transtoracică dreaptă cu

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
laparoscopiei în rezecția cancerului esofagian. Prima s-a dovedit utilă prin evitarea riscurilor toracotomiei și o vizualizare și mobilizare bună a esofagului toracic. Disecția 60 limfatică radicală este dificilă și în general nu a dus la o scădere a complicațiilor postoperatorii. Disecția ganglionară completă în cancerul esofagian este laborioasă, incluzând disecția cervicală, toracică și abdominală (3 câmpuriă. Controversa dacă limfadenectomia extinsă îmbunătățește sau nu supraviețuirea sau numai stadializarea, continuă. S-a demonstrat o incidență de 20 - 30% a metastazelor ganglionare cervicale

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
de 20 - 30% a metastazelor ganglionare cervicale la pacienții la care s-a făcut disecția în 3 câmpuri. Unii chirurgi japonezi care susțin această intervenție, au demonstrat un beneficiu al supraviețuirilor. Această abordare are un impact important asupra funcției respiratorii postoperatorie cu secreție traheală crescută necesitând ventilație mecanică și afectarea funcției nervului laringeu recurent. Sunt necesare studii care să demonstreze că beneficiul supraviețuirii justifică morbiditatea postoperatorie. Acum chirurgii care practică esofagectomia transhiatală și transtoracică includ în rezecție ganglionii abdominali și mediastinali

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
au demonstrat un beneficiu al supraviețuirilor. Această abordare are un impact important asupra funcției respiratorii postoperatorie cu secreție traheală crescută necesitând ventilație mecanică și afectarea funcției nervului laringeu recurent. Sunt necesare studii care să demonstreze că beneficiul supraviețuirii justifică morbiditatea postoperatorie. Acum chirurgii care practică esofagectomia transhiatală și transtoracică includ în rezecție ganglionii abdominali și mediastinali inferiori, limfadenectomia în două câmpuri. Desigur, în acest abord se va subestima în unele cazuri stadiul real al cancerului. c. Alegerea intervenției Esofagectomia transhiatală Avantajele

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
extinderea proximală ideală a rezecției ar fi de 10 cm deasupra și 5 cm distal de tumoră pe esofagul în situație normală. Această limită ideală a rezecției trebuie să fie modificată la tumorile localizate mai proximal, în aceste situații radioterapia postoperatorie ar putea preveni recidiva locală (Tamm, 1987Ă în carcinoamele pavimentoase. Adenocarcinoamele esofagului inferior infiltrează frecvent cardia, fundusul și mica curbură gastrică. Este esențială excizia gastrică pentru o limfadenectomie adecvată în abdomen și aceasta va trebui să asigure o distanță minimă

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
din toți pacienții Japoniei prezentând metastaze în ganglionii limfatici cervicali (Akiyama 1994Ă. Nu sa demonstrat că limfadenectomia în 3 câmpuri îmbunătățește supraviețuirea la pacienții cu adenocarcinom și s-a acceptat că operația se însoțește cu un risc crescut al morbidității postoperatorii. Există multe grupe ganglionare în mediastin și abdomen și unele sunt disecate de rutină. Grupele majore sunt: 1. Grupul ganglionar mediastinal superior, care include ganglionii din jurul nervilor recurenți laringieni, ganglionii de pe arterele brahiocefalice și subclaviculare, ganglionii paraesofagieni, paratraheali și din jurul

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
recurent și pe artera brahiocefalică și subclaviculară. După această disecție se expune vena cavă, artera brahiocefalică, ambii nervi recurenți și peretele lateral al traheii. Traheea nu trebuie disecată circumferențial ca să nu fie denudată de vascularizație, ceea ce ar expune la complicații postoperatorii. Nu trebuie disecată traheea anterior. Deși metastazele ganglionare găsite se corelează ca mare parte cu sediul tumorii, nu sunt rare cazurile în care tumori situate în esofagul superior prezintă metastaze în aria gastrică superioară sau tumori din 1/3 inferioară

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
și abdominală este nejustificată, preferând esofagectomia transhiatală ca paleație excelentă și cu vindecare ocazională. Sunt extirpați ganglionii accesibili subcarinali și paraesofagieni și de pe axul celiac pentru stadializarea tumorii dar fără intenția disecției în bloc a esofagului și ganglionilor adiacenți. Complicațiile postoperatorii sunt mai reduse în general, dar nu și cele anastomotice. După Orringer mortalitatea 6%, supraviețuire 17% după 4 ani. 74 f. Căile de abord Strategia chirurgicală depinde de sediul tumorii, stadiu și starea generală a pacientului. Calea de abord trebuie

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
se poate alege între calea mediastinală sau retrosternală. Traseul mediastinal este mai scurt și trebuie folosit când sunt probleme de lungime a organului de reconstrucție. Se preferă calea retrosternală când se apreciază prezența țesutului tumoral restant sau se intenționează radioterapia postoperatorie. Dacă anastomoza se practică intratoracic, singurul traiect utilizat este prin mediastinul posterior. Datorită lungimii mai scurte de străbătut și absenței compresiunii la nivelul orificiului cervicobronșic este folosită adesea și pentru anastomozele cervicale. Singurul risc real este afectarea organului de recidiva

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
în timp ce cea cervicală se efectuează manual datorită dificultății manevrării operației. Folosirea staplerului circular permite o anastomoză fără dificultate la vârful toracelui corespunzând anastomozei realizate pe cale cervicală. Fistulele anastomotice s-au redus după introducerea suturii mecanice, nedepășind 58%, dar numărul stenozelor postoperatorii pare superior celor consecutive suturii manuale. Fistulele cervicale sunt drenate ușor la exterior, scăzând riscul mediastinitelor, dar sunt mai frecvente decât în anastomozele intratoracice. h. Alegerea intervenției după localizarea tumorii Dacă explorarea preoperatorie confirmă rezecabilitatea, alegerea intervenției depinde de sediul

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
decât pe descrierea sau analiza stațiilor ganglionare. Rezultatele au arătat un beneficiu prin rezecția D2 la bolnavi cu N0 și N1, dar nu și la cei N2, cu supraviețuiri semnificative la cei în stadiul II sau IIIA. Morbiditatea și mortalitatea postoperatorie comparate între cele două tipuri de rezecții, nu au fost diferite semnificativ, corelându-se cu rezultatele japonezilor. Un studiu prospectiv, randomizat, din Cape Town, care compară 21 de pacienți cu rezecție D1 cu 22 de pacienți cu rezecție D2 pentru cancere curabile

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
în bloc pentru cancerul gastric frecvența mai mare a complicațiilor septice și tromboembolice, și o depresie imunologică pentru unele bacterii și posibil pentru cancer. 89 Studii recente nu au constatat că splenectomia ar fi un factor independent în problemele septice postoperatorii. Deși sunt opinii care susțin un efect negativ asupra prognosticului, nu au fost confirmate de evaluarea supraviețuirilor. În general, se evită splenectomia, cu excepția unor indicații specifice. Indicațiile splenectomiei: • Invazia directă a splinei În operațiile cu intenție curativă este indicată rezecția

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
fost descrisă de japonezi. Aceasta presupune splenectomie, disecția și ligatura arterei splenice la origine, de-a lungul căreia, supra și retropancreatic se produce extinderea limfatică. Vascularizația distală a pancreasului se asigură prin artera pancreatică transversă. Păstrarea pancreasului reduce semnificativ complicațiile postoperatorii. h. Rezecțiile extinse Se definesc ca orice rezecții care depășesc gastrectomia subtotală sau totală D2, bazate pe conceptul de boală loco-regională fără dovezi de extindere la distanță. Rezecția în bloc a organelor adiacente invadate prin extinderea intraparietală fie directă, fie

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
balanță beneficiile și riscurile. În afara morbidității și mortalității unui act chirurgical s au citat diseminarea celulelor canceroase consecutive mobilizării sau biopsiei tumorii, cum ar fi metastazele pe inciziile de acces. 102 Capitolul V. Evaluare preoperatorie, probleme de anestezie și terapie postoperatorie Etapa preoperatorie Evaluarea preoperatorie reprezintă o etapă importantă în pregătirea bolnavului pentru intervenția chirurgicala și constă în efectuarea unui bilanț funcțional având drept scopuri: • stabilirea gradului de risc anestezico-chirurgical; • identificarea elementelor din patologia bolnavului ce beneficiază de terapie preoperatorie si

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
în pregătirea bolnavului pentru intervenția chirurgicala și constă în efectuarea unui bilanț funcțional având drept scopuri: • stabilirea gradului de risc anestezico-chirurgical; • identificarea elementelor din patologia bolnavului ce beneficiază de terapie preoperatorie si prin aceasta de ameliorarea riscului si a evoluției postoperatorii; • stabilirea complexității actului chirurgical si a monitorizării perioperatorii; Complexitatea evaluării preoperatorii depinde în principal de doi factori: statusul preoperator al bolnavului și complexitatea actului chirurgical planificat. Având în vedere consecințele legate de existența tumorii la nivel digestiv superior și de

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
bilanț energetic negativ prin asocierea unui aport scăzut cu o hiperactivitate metabolică generată de factori eliberați din tumoră (TNF-alfa, IL-I,IL6, IFN-gamaă și cele legate de efectele terapiilor adjuvante (radio și chimioterapiaă. Malnutriția este responsabilă de apariția unor complicații postoperatorii datorită efectelor sale pe diferite organe și sisteme, dintre care complicațiile respiratorii și cele 105 septice au o gravitate crescută contribuind la creșterea morbidității și mortalității postoperatorii precum și la creșterea costurilor spitalizării; malnutriția beneficiază, în anumite situații,de terapie preoperatorie

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
efectele terapiilor adjuvante (radio și chimioterapiaă. Malnutriția este responsabilă de apariția unor complicații postoperatorii datorită efectelor sale pe diferite organe și sisteme, dintre care complicațiile respiratorii și cele 105 septice au o gravitate crescută contribuind la creșterea morbidității și mortalității postoperatorii precum și la creșterea costurilor spitalizării; malnutriția beneficiază, în anumite situații,de terapie preoperatorie ce permite ameliorarea statusului nutrițional cu efecte favorabile asupra evoluției perioperatorii; gradul malnutriției se corelează relativ bine cu rata de rezecabilitate a tumorii și cu răspunsul la

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
urmate, coexistența altor afecțiuni cu impact asupra statusului nutrițional. Cu ajutorul acestor parametri simpli se poate calcula indicele de prognostic nutrițional și indexul de risc nutrițional, cu utilitate în special în chirurgia digestivă pentru aprecierea severității malnutriției, a riscului de complicații postoperatorii și selecția pacienților ce beneficiază de suport nutrițional preoperator. Indicele de prognostic nutrițional se calculează astfel: I.P.N = 158% 16,6 albumina 0,78 TSF 0,2TFN -5,8 DH, unde: Albumina = g %, TSF = pliul cutanat al tricepsului în cm

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
când aportul nutrițional realizat astfel nu este suficient, se poate folosi calea parenterală sau mixtă de alimentație. Evaluarea statusului respirator Importanța clinică: evaluarea statusului respirator are a importanță clinică deosebită în cazul intervențiilor chirurgicale pentru neoplaziile digestive superioare deoarece, complicațiile postoperatorii la nivelul acestui aparat au o incidență crescută și o gravitate mare, fiind responsabile de creșterea mortalității postoperatorii și prelungirea duratei de spitalizare. Incidența crescută a complicațiilor respiratorii se explică prin multiplii factori ce interferă cu funcția respiratorie și care

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
statusului respirator Importanța clinică: evaluarea statusului respirator are a importanță clinică deosebită în cazul intervențiilor chirurgicale pentru neoplaziile digestive superioare deoarece, complicațiile postoperatorii la nivelul acestui aparat au o incidență crescută și o gravitate mare, fiind responsabile de creșterea mortalității postoperatorii și prelungirea duratei de spitalizare. Incidența crescută a complicațiilor respiratorii se explică prin multiplii factori ce interferă cu funcția respiratorie și care pot fi prezenți singuri sau asociați la bolnavul cu neoplasm digestiv superior. Acești factori se pot clasifica în

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
operatorie poate determina leziuni pulmonare prin anticorpi anti leucocitari ce determină agregare celulară cu microtromboze vasculare și modificări de permeabilitate membranară ce afectează predominant plămânul dependent; e. reexpansionarea rapidă a plămânului colabat favorizează apariția edemului interstițial la acest nivel. Durerea postoperatorie în intervențiile toraco abdominale are intensitate crescută și poate contribui la apariția complicațiilor pulmonare prin: limitarea mișcărilor cutiei toracice, reducerea capacitații de tuse cu incapacitatea eliminării eficiente a secrețiilor și creșterea tonusului musculaturii abdominale mediat reflex cu scăderea funcției diafragmatice

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
distensia abdominală ce însoțește ileusul post operator, utilizarea unor pansamente strânse, efectul rezidual al unor droguri anestezice, medicația sedativ / analgetică în special când se folosesc droguri opioide, imobilizarea prelungită la pat, utilizarea unor presiuni de aspirație negativa mari pentru drenajele postoperatorii. Evaluarea respiratorie preoperatorie permite identificarea factorilor corectabili din patologia respiratorie a pacientului și tratarea acestora în vederea ameliorării riscului pulmonar. Prin stabilirea riscului pulmonar preoperator se poate alege tehnica anestezică și chirurgicală optimă raportată la patologia pacientului. Metode de evaluare a

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
utile despre: existența unei disfuncții pulmonare și tipul predominant al acesteia (obstructivă, restrictivă, mixtăă, gradul (severitateaă disfuncției pulmonare, răspunsul la terapia respiratorie aplicată preoperator, atunci când sunt efectuate în dinamica, modelul respirator al pacientului, ce permite adaptarea ventilației mecanice intra și postoperatorii la acesta, evitându-se hiper sau hipo ventilația, precum și sevrajul dificil de pe ventilator. Disfuncțiile pulmonare restrictive sunt caracterizate de scăderea complianței pulmonare ce determină scăderea volumelor pulmonare cu prezervarea debitelor pulmonare. Capacitatea vitală C.V valori normale = 60 70 ml

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]