885 matches
-
miocite sau adipocite. Acțiunea lipoprotein lipazei este de asemenea stimulată de insulină. Cu cât cantitatea de alimente ingerate este mai mare, cu atât rata captării periferice a glucozei în țesuturile insulino-dependente este mai mare, aspect datorat hiperinsulinismului și hiperglicemiei tipice postprandiale. În țesuturile gluco-dependente și insulino-independente (de exemplu, creierul, elementele figurate) glucoza este captată și utilizată pentru nevoile energetice proprii cu o rată constantă. 2.1.2. Captarea hepatică de glucoză este condiționată în primul rând de concentrația glucozei în vena
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
creierul, elementele figurate) glucoza este captată și utilizată pentru nevoile energetice proprii cu o rată constantă. 2.1.2. Captarea hepatică de glucoză este condiționată în primul rând de concentrația glucozei în vena portă atât în perioada interprandială cât și postprandial. În perioada interprandială concentrațiile mici ale glucozei în circulația portă limitează activitatea glucokinazei (deoarece aceasta are o afinitate mică pentru glucoză) ceea ce face ca rata de formare a gluozo-6-fosfatului și utilizarea glucozei pe calea glucozo-6-fosfatului să fie mici. Pe de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
să fie mici. Pe de altă parte, există studii care atestă că în condiții interprandiale concentrația glucozei în citosolul hepatocitar este mai mare decât cea din plasmă (26, 30). Aceste condiții utilizarea hepatică de glucoză să fie redusă. În perioada postprandială s-a arătat de asemenea că pătrunderea intrahepatocitară a glucozei este condiționată în primul rând de nivelul portal al glicemiei și de un gradient transmembranar de glucoză, care fiind reduse limitează captarea inițială a glucozei de către ficat (aproximativ 10% din
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
cresc excesiv după stimulare cu alanină sau arginină și nu scad ca răspuns la administrarea de glucoză (10, 13, 21). Hormonul de creștere crește de asemenea semnificativ în condiții bazale (10, 29) și această creștere nu este suprimată în starea postprandială (10, 25). Mai mult, ficatul nu este stimulat de către nivelele mari de STH să producă mai mulți factori de creștere; în acest sens pledează experimentele care arată că concentrațiile serice ale IGF sunt scăzute în afecțiuni hepatice (10, 31). Pacienții
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
sunt potrivite datorită imposibilității acoperirii adecvate a bolusurilor de masă și datorită variabilității mari de absorbție din țesutul subcutanat, cu răspunsuri hipoglicemiante impredictibile [14]. Actualmente se preferă folosirea analogilor de insulină care prezintă avantajul controlului mult mai bun al glicemiei postprandiale precum și posibilitatea corecției mai rapide a unei eventuale hiperglicemii. 3.2. Rate bazale. Reprezintă insulina descărcată continuu de pompă prin intermediul setului de infuzie. Pompele de insulină moderne permit programarea și administrarea unor rate bazale, variabile de la o oră la alta
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
de masă/corecție trebuiesc adaptate pentru obținerea unor glicemii cât mai apropiate de normal. Acest proces a primit numele de „fine tunning” și presupune determinarea inițială (timp de câteva zile - săptămâni) a cel puțin 6 - 8 glicemii zilnic (pre și postprandial pentru fiecare masă, la ora 24:00 și 03:00). În cazul ratelor bazale, obiectivul este obținerea unor glicemii constante (sau foarte ușor crescătoare) în perioadele de repaus alimentar, astfel încât, în condiții ideale, glicemia să rămână constantă (fără a necesita
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
și 13:00). Corecția ratelor bazale nu trebuie făcută cu mai mult de 0.1/oră (maxim 0.2) odată și este „apanajul” medicului. În cazul bolusurilor de masă, ținta terapeutică este evitarea glicemiilor de peste 180 mg% la 2 ore postprandial. Pentru adaptarea dozelor bolus este utilă folosirea pentru început a unor mese la ore fixe și cu un conținut fix de HC pentru estimarea cât mai exactă a necesarului insulinic per 10 HC. Adaptarea se face în funcție de glicemia pre și
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
Pentru adaptarea dozelor bolus este utilă folosirea pentru început a unor mese la ore fixe și cu un conținut fix de HC pentru estimarea cât mai exactă a necesarului insulinic per 10 HC. Adaptarea se face în funcție de glicemia pre și postprandială (la 2 ore, inițial chiar și la o oră), fiind util ca în prealabil să fim siguri că ratele bazale „țin glicemiile constante” în lipsa meselor. Adaptarea bolusurilor de corecție se face prin administrarea unui bolus de 1 U și măsurarea
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
verificarea glicemiilor în timpul nopții/somnului, ceea ce duce la nerecunoașterea a numeroase episoade hipoglicemice - ce apar frecvent nocturn - atât la copii cât și la adulți [5,11]. De asemenea, metoda SMBG nu permite (de cele mai multe ori) identificarea „peak-urilor” hiperglicemice ce apar postprandial precoce și care reprezintă se pare un factor de risc independent pentru apariția complicațiilor macrovasculare ale diabetului zaharat [7]. Atât episoadele hipoglicemice neașteptate cât și excursiile hipeglicemice postprandiale exagerate (ambele situații frecvent nerecunoscute prin SMBG) reprezintă la pacienții diabetici cu
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
metoda SMBG nu permite (de cele mai multe ori) identificarea „peak-urilor” hiperglicemice ce apar postprandial precoce și care reprezintă se pare un factor de risc independent pentru apariția complicațiilor macrovasculare ale diabetului zaharat [7]. Atât episoadele hipoglicemice neașteptate cât și excursiile hipeglicemice postprandiale exagerate (ambele situații frecvent nerecunoscute prin SMBG) reprezintă la pacienții diabetici cu tratament intesnsiv principalele obstacole în cale atingerii unor ținte HbA1c adecvate. Aceasta a dus la apariția în practica clinică a unor dispozitive care să permită monitorizarea continuă a
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
complete a valorilor glicemice pe 24 de ore și nu doar informația disparată obținută prin automonitorizarea glicemică. Există deja numeroase studii, pe loturi mari de pacienți, care au indicat utilitatea dispozitivului penru detectarea episoadelor hipoglicemice nocturne și a peak-urilor hiperglicemice postprandiale, ceea ce permite ulterior ajustarea corespunzătoare a tratamentului [6]. De aemenea, ar fi de remarcat media glicemiilor înregistrate de senzor pe perioada de urmărire se corelează destul de bine cu valorile HbA1c pentru pacienții respectivi [20].
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
de granule secretorii (între 10 000 și 13 000), constituind o rezervă de insulină disponibilă pentru exocitare (175). Se apreciază că zilnic sunt exocitate din toate celulele β ~ 1012 granule secretorii, însumând circa 45 UI insulină. La un ciclu insulinosecretor postprandial, în faza „precoce” se eliberează 2-3% din rezervele insulinice, iar în faza „tardivă”, ~ 20%. Restul de ~ 80% reprezintă „stocul insulinic de rezervă”. El este refăcut rapid în următoarele ore după ingestia alimentară. Granulele secretorii prezintă incluzii cristaline caracteristice. Formarea lor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
de exocitoză a veziculelor secretorii este, la o anumită intensitate, continuu. În condiții „bazale” (în intervalele de timp interprandiale, după ce glicemia a revenit la normal), ritmul exocitozei este mic, iar dacă glucoza sanguină scade sub 80 mg/dl, foarte mic. Postprandial însă, nevoia de insulină pentru țesuturile insulinodependente (mușchi, țesut adipos, ficat) este mare, depășind capacitatea de sinteză a insulinei în ribozomi. În această situație se face apel la rezervele de insulină din granulele secretorii. Secreția (în fapt, exocitoza) insulinei este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
CaVOLT) și de căi hormonale (glucagon, GLP1, somatostatin, leptină, pancreastatin, polipeptidul insulinotrop glucozo-dependent etc.). Evident, creșterea glicemică rămâne stimulul cel mai important pentru acțiunea insulinosecretorie, inclusiv pentru intervenția hormonilor incretinici. Multipli factori neglucozici însă, capabili să intervină în diferite situații (postprandial, în condiții de post prelungit sau de efort fizic mare, de exemplu), realizează o reglare fină a fluxurilor metabolice către organele vitale (creier și mușchiul cardiac, în primul rând), menținând în același rând valorile glucozei plasmatice la valori normale. Granulele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
mediat de complexul piruvat dehidrogenază) ori a conversiei la oxalacetat (mediat de piruvat carboxilază) (Fig.2 Cap...Metabolismul energetic). Fiecare din cele două căi consumă circa 50% din piruvat. Ambele căi leagă glicoliza de sinteza de citrat și, în condiții postprandiale, sinteza de malonil-CoA. Acest intermediar biochimic reprezintă un alt component al „senzorului de carburanți” din celula β. Creșterea i.c. a malonil-CoA inhibă captarea mitocondrială a acizilor grași cu lanț lung la nivelul carnitin-palmitoil-transferazei-1 (CPT1), stimulând în schimb reesterificarea lor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
corpii cetonici, acetilcolina, glucagonul și alți compuși. Glucoza reprezintă de departe cel mai important controlor al secreției de insulină. În absența sa (sau la concentrații plasmatice scăzute), stimulii ne-glucozici vor avea un efect minim asupra glicemiei. Dimpotrivă, creșterile glicemice mici (postprandial, de exemplu) conduc la răspunsuri insulinice importante. După cum menționam, exocitoza se desfășoară printr-o serie de modificări biochimice succesive, pe care le vom expune în cele ce urmează. 3.6.2. Transportul de glucoză (GLUT2) Primul eveniment care declanșează procesul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
afinitate pentru glucoză. Tocmai această caracteristică îi conferă calitatea de glucoreceptor (141). Funcția enzimei hepatice nu este de a percepe cantitatea glucozei (glucosenzor), ci de a absorbi rapid glucoza și de a activa anticipativ sinteza de glicogen în perioada absorbtivă postprandială (68, 192). Șoarecii care au o activitate glucokinazică scăzută (knockout heterozigot) prezintă o alterare a toleranței la glucoză cu hiperglicemie, în timp ce șoarecii transgenici făcuți să hiperexprime glucokinaza au o tendință la hipoglicemie și o sensibilitate crescută la insulină (186). Aceste
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
atât à jeun cât și post prandial. În menținerea acestei „constanțe” glicemice, principalul rol îl are însăși valoarea plasmatică a glucozei, care reglează atât secreția de insulină, cât și de glucagon. La rândul lor, ele mențin glicemia normală. În stare postprandială, creșterea glucozei sanguine (care poate fi mai mare sau mai mică, în funcție de alimentele ingerate) joacă rolul cel mai important. Capacitatea celulelor β de a elibera insulina foarte rapid (în câteva minute) este limitată. Eliberarea maximă (și creșterea insulinică plasmatică) se
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
înregistrează în lizozomii secundari (unde se acumulează prin procesul crinofagiei). Amilina plasmatică are un profil diurn asemănător celui al insulinei, secreția sa având și ea un caracter pulsatil. Concentrația plasmatică à jeun a amilinei este de 4-8 pmol/l, crescând postprandial de 2-3 ori (15-25 pmol/l). La persoanele obeze hiperinsulinemice, se înregistrează, de asemenea, valori plasmatice crescute ale IAPP. Ca și pentru insulină, secreția de amilină este scăzută în T1DM și crescută în T2DM. Producția crescută de amilină (întâlnită ades
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
din creier (regiunea post trema). Pe această cale inhibă secreția de glucagon și glicogenogeneza hepatică. Întrucât amilina induce senzația de sațietate (prin mecanism central), ea scade aportul alimentar și inhibă procesul complex al prelucrării alimentare în stomac, reducând creșterea glicemică postprandială. Creșterea răspunsului IAPP după alimentare limitează ascensiunea glicemică postprandială, inhibând secreția de glucagon și întârziind golirea gastrică. Aceste efecte (la care se adaugă și inhibiția senzației de foame) sunt înregistrate și după administrarea unui analog de IAPP denumit Pramlintide. Acest
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
secreția de glucagon și glicogenogeneza hepatică. Întrucât amilina induce senzația de sațietate (prin mecanism central), ea scade aportul alimentar și inhibă procesul complex al prelucrării alimentare în stomac, reducând creșterea glicemică postprandială. Creșterea răspunsului IAPP după alimentare limitează ascensiunea glicemică postprandială, inhibând secreția de glucagon și întârziind golirea gastrică. Aceste efecte (la care se adaugă și inhibiția senzației de foame) sunt înregistrate și după administrarea unui analog de IAPP denumit Pramlintide. Acest analog se obține prin înlocuirea prolinei din moleculă în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
crescut, până la 30% (96). De menționat că determinarea vârfului secretor precoce necesită efectuarea unui test destul de complicat, cu multiple prelevări de sânge, a cărui reproductibilitate în zile diferite este dificil de obținut. Atunci când el este absent sau abia schițat, reglarea postprandială a glicemiei este profund afectată: creșterile postprandiale sunt mai mari și cu durată mai mare în timp. Revenirea la valorile bazale nu se mai obține în 2 ore și uneori nici în 3 sau 4 ore. Din cele menționate rezultă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
determinarea vârfului secretor precoce necesită efectuarea unui test destul de complicat, cu multiple prelevări de sânge, a cărui reproductibilitate în zile diferite este dificil de obținut. Atunci când el este absent sau abia schițat, reglarea postprandială a glicemiei este profund afectată: creșterile postprandiale sunt mai mari și cu durată mai mare în timp. Revenirea la valorile bazale nu se mai obține în 2 ore și uneori nici în 3 sau 4 ore. Din cele menționate rezultă varietatea tulburărilor de secreție insulinică, datorate afectării
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
tractului intestinal și apariția unor zone Îngustate, care generează dureri abdominale după ingerarea de alimente, Însoțite de modificarea tranzitului, grețuri, reflux gastro- esofagian, eructații, distensie abdominală cu senzație de balonare și gaze, constipație sau diaree, scaune neregulate, cu urgențe matinale, postprandiale sau emoționale, alternanțe neregulate Între constipație și diaree, În funcție de absorbția sau eliminarea apei din mucoase. Fecalele devin urât mirositoare, amestecate cu mucus. Iritarea mucoasei este indicată de apariția unor mucozități frecvente În scaun, depistate la vârste diferite, atât
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
recomandă evitarea unei scăderi abrupte a TA diastolice la pacienții vârstnici cu afecțiuni coronariene atero - sclerotice, pentru a preveni o reducere severă a fluxului coronarian. Trebuie avute în vedere efectele secundare ale tratamentului antihipertensiv, respectiv riscul instalării hipotensiunii posturale sau postprandiale, al dezechilibrelor electrolitice și afectarea funcției renale, mult mai des întâlnite la pacien ii vârstnici comparativ cu alte categorii de pacienți. De aceea decizia terapeutică trebuie judecată individual, fără un control agresiv al TA, pentru un raport optim risc-beneficiu. 8
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]