450 matches
-
târgurilor de carte! V-am mai spus: cu o singură excepție, am fost prezent activ, adică implicat profesional, la toate edițiile Bookarest/Bookfest și Gaudeamus. Să fi fost vreo treizeci și ceva. Am trecut, așadar, prin toate stările posibile. Elan postrevoluționar, recuperând insațiabil scrierile exilului românesc, înghițind nesățios literatura anticomunistă, traducerile prohibite, libertățile necunoscute vreodată. Revelații în bine și în rău, resincronizare eficientă sau tardivă. Frenezia evenimentelor editoriale cu sute și chiar mii de oameni, inclusiv concurența neloială a microfoanelor, până la
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
simplu exercițiu de retorică demagogică. Pe de altă parte, sunt gata să pariez că soluția de obținere de resurse bugetare prin diminuarea școlilor, a universităților și a personalului didactic, va fi respinsă de sindicate. Și în acest caz, străbuna soluție postrevoluționară va rămâne întreagă: mai bine mulți și prost plătiți, decât puțini, cu salarii consistente și responsabilități pe măsură. Politica fostei Securități în anul 1990 (I) În 1991, sau 1992, preotul Eugen Jurca a fost promovat pe o funcție importantă în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
guvernării, au șocat așteptările democratice difuze, întărind procesul de pasivizare a colectivității. • Demonetizarea vieții politice prin măsuri demagogice de stimulare a exploziei partidelor improvizate. Speranța realizării unei democrații responsabile a fost erodată printr-o serie de măsuri oportuniste ale conducerii postrevoluționare, bazate pe un liberalism politic ostentativ, care au dus mai degrabă la construirea unei „democrații de carton”. Un caz tipic de acest fel a fost explozia numărului de partide: circa 200 în primele luni ale anului 1990. Explozia „partidelor de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
costul economic plătit de colectivitate pentru un asemenea gest demonstrativ, costul psihologic de lehamite față de începuturile noii democrații. Opt distorsiuni ale procesului politictc "Opt distorsiuni ale procesului politic" Evenimentele politice descrise mai sus și-au pus pecetea asupra procesului politic postrevoluționar, producând numeroase deturnări structurale. Forma generală a procesului politic nu poate fi explicată însă prin aceste evenimente, ea fiind generată de însăși strategia tranziției. 1. De la consensul în jurul unor obiective clare la o polarizare violentă confuză. Colectivitatea a fost șocată
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
abandonați au devenit mult mai puțin o problemă a colectivității și mai degrabă una a baronesei Nicholson și a ambasadorului SUA în România și așa mai departe. 8. Legarea cetățeanului de fotoliu în fața televizorului. Pentru a înțelege starea de spirit postrevoluționară, trebuie să înregistrăm și efectul șocant al vizionării neputincioase în fața televizorului a spectacolului luptelor politice. Întreaga desfășurare a evenimentelor politice a consolidat alienarea cetățeanului de viața politică. Primul șoc dezagregator pentru speranțele de libertate și democrație s-a declanșat încă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o perioadă scurtă de timp. Complementar însă, se înregistrează o funcționare puternic deficitară a instituțiilor statului, care ar putea fi rezumată în următorul fel: • capacitatea scăzută de a promova un sistem democratic în acord cu aspirațiile colective; • în prima perioadă postrevoluționară, un anumit deficit al autorității statului era inevitabil. Schimbarea regulilor a creat importante confuzii de autoritate. Și atunci însă s-a încercat, cu rezultate relativ bune, menținerea statalității, legii și ordinii. În spațiul rarefiat de autoritate s-au infiltrat cu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Actorii interni: procesul politic în societatea românească în tranzițietc "Actorii interni\: procesul politic în societatea românească în tranziție" O ipoteză explicativă a procesului politic în perioada tranzițieitc "O ipoteză explicativă a procesului politic în perioada tranziției" În explicarea procesului politic postrevoluționar sunt, de regulă, invocați factori plasați la nivel evenimențial: acțiuni politice și interacțiuni dintre actorii politici. O asemenea perspectivă este importantă, dar ea nu oferă acces la logica profundă a procesului politic. Pentru construirea unei teorii a proceselor politice, este
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de altă parte, suportul economic puternic al statului în vederea depășirii problemelor economice cu care întreprinderile se confruntau și pentru relansarea acestora. Iluzia că eliberarea economiei de controlul politic va oferi acesteia posibilitatea unei dezvoltări rapide a dispărut rapid. Criza economică postrevoluționară a făcut poziția întreprinderilor extrem de vulnerabilă. Managerii-specialiști în întreprinderile încă de stat s-au găsit curând într-o structură de interese contrară propriei profesii: maximizarea câștigurilor personale printr-o conducere falimentară a întreprinderilor. O nouă coaliție s-a constituit. Exploatarea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
caz, la îndoială. Ce s-a întâmplat cu „frumoșii idealiști” revoluționari din 17-22 decembrie? Cei mai mulți s-au reîntors la viața lor normală cu sentimentul că au obținut victoria atât de îndelung așteptată, adesea nu lipsiți de dezamăgirile produse de confuzia postrevoluționară. O parte dintre ei, văzând în schimbările sociale o oportunitate de promovare social-economică, au intrat în viața politică. Unii s-au integrat cu succes, alții nu au supraviețuit competiției care nu se mai baza doar pe entuziasm și curaj, fiind
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
istorice au subscris la anestezierea „revoluționarilor” prin recompense și privilegii. Toate forțele politice erau înclinate să utilizeze grupurile răzlețe de „revoluționari” ca masă de manevră în stradă, dar nu erau interesate să le accepte în structurile lor politice. Lupta politică postrevoluționară a exclus din viața politică „revoluționarii” într-o modalitate dezonorantă pentru aceștia. Poate cel mai demoralizant lucru a fost sufocarea grupurilor de revoluționari rămași activi de către o masă de profitori care au obținut titluri de „revoluționari” prin abuz. O nouă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sociale și culturale de forțe ultranaționaliste din interiorul României, din Ungaria și, mai ales, din mișcarea maghiară internațională; pe de altă parte, temeri sădite adânc în experiențele istorice ale populației românești referitoare la violențe și intoleranțe care, în momentele confuze postrevoluționare, riscau să se transforme în conflicte de natură a repune în discuție valoarea suveranității naționale. Noul partid nu era lipsit de tendințe interne extremiste, fapt care accentua suspiciunile și temerile populației românești. Unul dintre efectele apariției UDMR a fost acela
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
la orașele ce aparțineau de municipiile Constanța și Petroșani, care nu se mai aplică. S-a apreciat că Legea nr.2/1968, republicată în anul 1981, corespundea mai bine condițiilor politice, economice și sociale ale României, în această primă etapă postrevoluționară. Acestor prime reglementări postrevoluționare le-au urmat, mai întâi, cele cuprinse în Constituția din 1991 preluate și de Constituția republicată în anul 2003, care, în alin. (3) al art.3, prevede că "Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de municipiile Constanța și Petroșani, care nu se mai aplică. S-a apreciat că Legea nr.2/1968, republicată în anul 1981, corespundea mai bine condițiilor politice, economice și sociale ale României, în această primă etapă postrevoluționară. Acestor prime reglementări postrevoluționare le-au urmat, mai întâi, cele cuprinse în Constituția din 1991 preluate și de Constituția republicată în anul 2003, care, în alin. (3) al art.3, prevede că "Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
măsura este luată doar "până la elaborarea unei noi legi de organizare administrativă a teritoriului României". Pornind de la această teză, este de relevat că, în perioada care a urmat, toate guvernele și parlamentele au pus această problemă printre prioritățile înfăptuirii reformelor postrevoluționare. În perioada de început, preocuparea factorilor politici și a celor de decizie s-a axat mai mult pe pregătirea condițiilor, îndeosebi a celor de natură organizatorică și a celor care nu necesitau cheltuieli cărora bugetele de austeritate ale statului nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
este folosit ca sinonim al managementului, dar, în general, administrarea tinde să aibă conotații de muncă fără legătură cu procesul de luare a deciziilor ori cu alte componente manageriale; - direcțiune/director: în mod eronat, în special în spațiul cultural românesc postrevoluționar, s-a trecut la o schimbare a „cărților de vizită”, în locul titulaturii de director general făcându-și apariția sintagma „general manager”. Nu pot fi însă substituite elemente cu încărcătură sociologică distinctă, statutul cu rolul; - control/controlor: este o situație izomorfă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dinspre suferințele reale suportate de victimele violenței. Criticile "sociologice", prin caracterul lor totalizant, împiedică acest lucru: negând orice responsabilitate locală, simplificând etiologia violenței într-o simplă producere socio-economică, ele trimit la speranța într-o iluzorie mare seară 11 când armonia postrevoluționară ar rezolva aceste probleme la urma urmei secundare. Dincolo de reconsiderările politice, pe care mulți cercetători ai violenței în școală le împărtășesc, trebuie să ne ferim de riscul lipsei de acțiune pe care îl implică ele. Acțiunea este posibilă tocmai deoarece
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
micului cititor de altă dată: "Aproape toate aceste episoade magistrale aflate în manualul de clasa a IV-a se regăsesc în volumele de Povestiri istorice care vor însoți apoi manualele ca lectură obligatorie, cum este specificat într-unul din manualele postrevoluționare. Găsim aici in nuce stratul mitologic germinativ pentru aberațiile mai sofisticate sau mai seci dezvoltate de Dumitru Almaș în același spirit, în cărțile istorice pentru adulți [...]. Scrieri patristice, cărți de instruire, manuale de deprindere și manevrare a unui set de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
țării reprezintă unica șansă pentru a înnoi ceva într-un sistem care este, deja, în colaps. Dacă România va ști să-și valorizeze resursele umane, care în afara țării au experimentat și alte sisteme politice altele decât cel de tip securist postrevoluționar al României actuale, și care s-au afirmat în societate datorită calităților lor, va putea să întoarcă pagina, aruncând la gunoi dintr-o singură mișcare atât un sistem politic cât și pe reprezentanții săi care s-au dovedit mult mai
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Edgar Morin, Hannah Arendt, Jules Monnerot, Alexandr Zinoviev, Nadejda Mandelstam etc. și operele românilor publicate în exil, interzise fără drept de replică în țară. Aceste cronici, deși numeroase și simptomatice pentru cultura europeană, nu interesează foarte mult critica din România postrevoluționară, în parte din pricina complexității lor, în parte din pricina redusului instrumentar de analiză a sociologiei, politicii și filozofiei europene. Mult mai târziu, Vladimir Tismăneanu le adună sub pretextul alcătuirii unei antologii de scrieri politico-istorice. În 1988, receptând "Caietele critice" consacrate literaturii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
regiunii și de politicile de reformă structurală impuse Mexicului în 1982 de către FMIxe "FMI". Acestea din urmă pledau pentru privatizare, creșterea exporturilor, reducerea ajutoarelor guvernamentale și pentru alte programe de sprijin. Ele au intrat într-un profund dezacord cu viziunea postrevoluționară a Mexicului, dominată în trecut de o politică de dezvoltare controlată de guvern și orientată spre înlocuirea importurilor, care punea accentul pe proprietatea colectivă asupra terenului, în cadrul unei economii rurale de semisubzistență, și pe o structură corporatistă de negociere și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
morale; cum să construim societatea, colonia ideală (Ștefania Balașiu) • adolescența; prietenia (Florentina Horelița) • de ce avem nevoie în viață; ce lucruri ar trebui să ne preocupe (Andra Ciocan) • măștile religiilor (Cristina Ognean) • infinitul (Iarina Aliteea Zăvoianu) • efectele dictaturilor comuniste asupra tineretului postrevoluționar; influența postmodernismului în politica secolului XX și viceversa (Silviu Tuca) Precizați două puncte "tari" ale acestor cursuri. "faptul că proiectul și cursurile și-au atins scopul; cursurile au transformat totul, didactica școlară și au constituit o nouă abordare inteligentă și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
poetic înainte de orice. Prin acest orice înțelegem caracterul lui de pamflet politic și social prezent în multe secvențe (vezi citat confruntare cu torționarii; apoi secvența discuției despre scenariu cu tovarășa de la C.C.E.S.; apoi izbucnirile violente ale celui dezamăgit de realitățile postrevoluționare, ș.a.). Peisajul natural în care se desfășoară acțiunea e de o frumusețe simplă, participativă, integratoare; personajele se simt în largul lor, fac parte din acest peisaj, dîndu-i, în același timp, sens și viață. Primul loc îl ocupă apa, care, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fapte bune, sociale, fie prin utilizarea condamnatului în scopul aparatelor politice ale statului, așa cum s-a întâmplat cu Napoleon, atunci când și-a pus în funcția de ministru de interne cel mai versat borfaș al vremii, specializat în închisorile din Franța postrevoluționară. Coabitarea politicienilor cu criminalii nu este ceva nou în istoria modernă a lumii. Dacă ne gândim la două războaie civile, cele din Liban sau Iugoslavia, sau la cazul Cambodgiei, vom înțelege de ce anumiți criminali ocupă funcții importante în statele din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
conduitei civice. La 1871, în plin dualism austro-ungar, când dominația pajurei bicefale părea să se consolideze, spiritele realiste de felul lui Xenopol ori Slavici nu întrezăreau altă soluție decât o luptă politică și culturală în cadrul existent. În lunga lui restriște postrevoluționară, nici Avram Iancu nu văzuse altă posibilitate decât lupta pe tărâmul justiției și a destinat mica lui avere pentru crearea unei "academii de drepturi". Așa stând lucrurile, se înțelege că discursul lui Xenopol, rostit în prezența multor oameni politici, trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pe marginea unei antologii de versuri din 1989. Echivalând totuși paginile, pp. 1047-1050 din Istorie egal pp. 282-286 din vol. I de la Aula. După o analiză fină și veche numai de douăzeci de ani vin trei rânduri noi despre poeziile postrevoluționare ale Anei Blandiana: "Culegerile de după 1989, Arhitectura valurilor și celelalte, se întorc la tonul personal din A treia taină. Dicția poetică redevine impecabilă iar lirismul, înalt și distant". Daniel Cristea-Enache, O istorie critică (II) Istoria critică a literaturii române. 5
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]