1,532 matches
-
sau "arhetipală", reprezintă una din influențele și adaptările cele mai benefice ale structuralismului modern: opera privită ca structură unitară de interdependențe funcționale (Theodor Codreanu le spune "dialectice"). A restituit operei unitatea sa coerentă, particulară, surprinsă de la orizontul actual, acesta este postulatul metodologic de bază. În cazul lui Eminescu întreprinderea este deosebit de dificilă, în primul rând din motive pur tehnice: opera nu este publicată în întregime, caietele poetului își așteaptă încă editorul. Or, tocmai aici stă nodul problemei: lectura simultană pune pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Grama. El n-a reprezentat o opinie critică, un punct de vedere, ci un fenomen, o galaxie resurecționată în anii din urmă de un alt "canonic" rabinul Moses Rosen, pentru care Eminescu a reprezentat o nevindecată obsesie. Tehnicile fiind deja postulate, rabinul nu mai avea decât să le încerce încă o dată șubrezenia. O eroare, pentru a fi credibilă, trebuie integrată într-un ansamblu de erori patru a numărat Th. Codreanu și nu mai stăruim asupra lor. Mai grav este că la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cel mai stupid în locul limbii literare, anihilarea profundului și a sacrului, atacul dur la valorile naționale, instaurarea pompoasă a haosmosului, scoaterea manifestării luminice a lui Dumnezeu din existența lumii, reducerea existenței la biologicul cel mai rudimentar, iată doar unele din postulatele "plutirii în derivă", fără rădăcini, fără tradiție, fără hotare politice, artistice, metafizice sau religioase a acestui prăpăd postmodernist care a necăjit atât de violent ființa omenească după 1989 în România. "Omul postmodern a părăsit atât de mult calea adevărului, încât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
“Omul își poate lua cunoștințele numai de la un om. Așa, bazinul se umple cu apă, focul se aprinde cu foc, iar sufletul se modelează datorită sufletului altui om” R. Tagore POSTULATE ALE ACTIVITĂȚII DIRIGINTELUI 1. Respectați și încurajați demnitatea umană. 2. Luați în serios copiii, fiți afectivi, fiți morali! 3. Fiți atenți cu aspectul dumneavoastră estetic. 4. Aveți răbdare cu elevii. 5. Bazați-vă pe disciplină, dar stimulați imaginația și entuziasmul
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
care și le dă doar ea Însăși sieși. Ceea ce aduce nou filosofia practică, față de cea teoretică este faptul că libertatea nu este doar acel Necondiționat În seria legăturilor cauzale, o idee cu rol regulativ pentru rațiune, ci ea devine un postulat al rațiunii practice. Libertatea există relmente și ea se manifestă prin legea morală; ea este, spune Immanuel Kant, singura dintre toate Ideile rațiunii, a cărei posibilitate o cunoaștem. Celelalte două postulate ale rațiunii practice sunt nemurirea sufletului și existența lui
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cu rol regulativ pentru rațiune, ci ea devine un postulat al rațiunii practice. Libertatea există relmente și ea se manifestă prin legea morală; ea este, spune Immanuel Kant, singura dintre toate Ideile rațiunii, a cărei posibilitate o cunoaștem. Celelalte două postulate ale rațiunii practice sunt nemurirea sufletului și existența lui Dumnezeu. „Ele sunt condiția de posibilitate nu ale legii morale Însăși, ci ale Binelui Suveran, adică ale valorii supreme a vieții morale, care constă În unirea virtuții cu fericirea”. Dar, numai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
lui Dumnezeu. „Ele sunt condiția de posibilitate nu ale legii morale Însăși, ci ale Binelui Suveran, adică ale valorii supreme a vieții morale, care constă În unirea virtuții cu fericirea”. Dar, numai prin conceptul libertății capătă valabilitate și aceste două postulate. Astfel, rațiunea practică este cea care restabilește libertatea, nemurirea și existența lui Dumnezeu, asupra cărora speculația nu găsește suficiente argumente. Însă, nu este vorba de extinderea cunoașterii, prin intelectul categorial, a domeniului suprasensibil, deoarece aceste postulate nu sunt luate ca
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
valabilitate și aceste două postulate. Astfel, rațiunea practică este cea care restabilește libertatea, nemurirea și existența lui Dumnezeu, asupra cărora speculația nu găsește suficiente argumente. Însă, nu este vorba de extinderea cunoașterii, prin intelectul categorial, a domeniului suprasensibil, deoarece aceste postulate nu sunt luate ca obiecte de cunoaștere, ci doar, că În lumea ideală realitatea lor este incontestabilă. Conceptul de „metafizică a moravurilor” include În conținutul său atât teoria asupra virtuții, cât și cea a dreptului, aceasta presupunând implicit noțiunea de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
criteriu. Trebuie să recunoaștem, odată cu marii filosofi ai dreptului că, apreciate, considerate În Înțelesul lor profund și nu În expresia lor superficială, manifestările conștiinței popoarelor, așa cum ne apar ele În morala lor pozitivă și În dreptul pozitiv, confirmă deschis, pe larg, postulatele rațiunii pure. Pozitivitatea moralei se manifestă În cutumele ce exprimă practic convingerile dominante, prin regulile și judecățile formulate În conformitate cu Înseși aceste cutume. Ele exercită o sugestie și o presiune considerabile asupra voinței indivizilor, și s-a văzut frecvent că această
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fi fericit: rațiunea practică se vede obligată să vrea ca acela ce este virtuos, cel care s-a făcut vrednic de fericire, să o și obțină, dar pentru că fericirea nu survine de la sine ca rezultat al virtuții, golul este umplut postulatele cunoscute: Dumnezeu - mijlocitorul Între virtute și fericire. În opoziție cu această concepție kantiană, care are un sprijin puternic și În opinia comună, filosofia teleologică a moralei admite o legătură internă Între legea morală și bunul suprem, Între valorile stabilite de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dea o Îndrumare diferită (sau contrară) istoriei, ceea ce ar fi fost o utopie, și chiar o apreciere injustă a muncii Înfăptuite anterior. „Societatea Națiunilor” s-a arătat slabă și aservită intereselor particulare, - constata Giorgio del Vecchio - departe de a corespunde postulatului Societății universale a Statelor, la care visase și Kant. Imperfecțiunile acesteia, În comparație cu acel Înalt Ideal, s-au dovedit tot mai grave și mai evidente. Numeroasele probleme ivite În interpretarea Pactului, și necesitatea deseori respectată a modificării sale, erau indiciile unei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Mi s-a zvântat gâtul! Sunt patetic. Halal! M-am ramolit. Vorbesc cu patul. Mă repet, mă repet, mă repet. Da, da, dar Cantor era un ins profund religios. A afirmat public, nu odată, că Divinitatea era sursa primară a postulatelor sale. Mai mult ca sigur că l-au rănit și primele comentarii, cu substrat așa-zis filozofic, ale teutonilor neo-scolastici, care au identificat eronat marea lui construcție matematică, cu animismul sau cu panteismul. Deci, cu păgânismul. Adică, l-au acuzat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
la soare, de la pasăre la poet, de la cețuri la ocean. Natura, la Lucrețiu, este acest imens poem al elanului vital scris cu o mână de particule elementare, nu de către zei, ci de către o forță-cauză fără altă rațiune și justificare decât postulatul ontologic: clinamenul. -6- Capriciu de atom. Preiau expresia „capriciu de atom” de la Bergson, care califică astfel faimosul clinamen, declivitatea atomică fără de care nimic nu s-ar fi întâmplat. într-adevăr, niște atomi care cad în vid nu întâmpină nicio rezistență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
particule, fără ca natura sau omul să poată apărea. în condițiile în care nicio conștiință nu face posibilă cunoașterea acestui proces, realul și nimicul ar coincide la infinit... Pentru a demonstra acest lucru, Lucrețiu postulează clinamenul, așa cum Kant va recurge la postulatele rațiunii pure practice: ca un argument necesar, a priori, pentru a justifica posibilul, deci realul, are loc o declinație. Cum? în mod insesizabil, ușor, imperceptibil. Să nu ne imaginăm vreun unghi drept, precis, casant, nu, ci un suflu, un capriciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
incarnează această forță ce acționează în corpul însuși al materiei. Acolo unde filosofii idealiști vorbesc de Dumnezeu, dându-i nume multiple, Lucrețiu - și nu Epicur, la care această teză nu apare nicăieri în textele rămase - instalează o forță. Evident, acest postulat vine numai de la el - de altfel, este și ceea ce-l definește... - dar de ce el, și nu altul? După toate aparențele, pentru a salva materialismul de pericolul fatalist care îl pândește în caz contrar. Reducerea lumii la o pură și simplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cel mai mare număr de oameni care au suportat vreodată ascendentul unei singure personalități. Dramele noastre au început în momentul în care biologul "intensiv'' Aristotel l-a devansat pe matematicianul filosof "extensiv" Platon și a combinat toate identitățile primare, toate postulatele subiective.. Într-un sistem impresionant, pe care n-am putut, timp de peste 2000 de ani, să-l revizuim fără a risca persecuția... Din acest motiv, numele său a fost dat doctrinelor bispeculative ― zise "aristoteliene " ― pe când realităților polispeculative proprii științelor moderne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
lui. Imediat, în față, începură să se profileze vag în ceață contururile reședinței prezidențiale. Când aeronava aproape că ajunse la verticala palatului, Gosseyn acționa mecanismul de deschidere a ușii. În clipa următoare cădea traversând obscuritatea încețoșată. 19 "Leibnitz a formulat postulatul continuității, sau al acțiunii infinit vecine, ca pe un principiu general , din acest motiv el n-a putut admile legea gravitației lui Newton, care implică o acțiune de la distanță." Parașuta antigravitațională era în întregime un produs al celei mai pure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
domeniul eterat al spiritului 71. Mitul fiind autosuficient, nu răspunde decât unei metode care evocă exhaustivitatea și imanența 72. Cu alte cuvinte, metoda apare aici ca expresie transfigurată și transpusă a proprietăților fundamentale acordate aprioric obiectului studiat 73. Adică între postulatul general, obiectul studiat și metoda reținută nu există riscul să apară contradicții 74. Ținând cont că mitul are misiunea de a împăca unele neconcordanțe, metoda de a-l aborda trebuie să urmărească localizarea acelor opoziții, dar și a elementelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unificate) și naturii auditului constă în speranța că astfel pot fi descoperite soluții la problemele pe care le considerăm dificil de rezolvat. Potrivit acelorași autori, importanța teoriei auditului derivă din faptul că auditul are o structură logică, se bazează pe postulate, concepte, tehnici, pe un studiu riguros. Pledând pentru necesitatea dezvoltării cercetării și studiului teoriei auditului, Mautz și Sharaf consideră că reprezentanții profesiei trebuie să manifeste curiozitatea intelectuală de a depăși frontierele cunoștințelor existente. Toate științele care au atins pragul de
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Capitalismul este în primul rând un fenomen cultural. De altfel întreaga noastră viață este în mod fundamental determinată de cultură. Este construită pe un fundament cultural. Vom începe această dezbatere punând în evidență ceea ce istoria filosofiei a reținut ca fiind postulatul moral al lui Kant. Norman L. Geisler, în lucrarea sa ,,Filosofia religiei"56, descrie modul de desfășurare a acestui postulat: ,,fericirea este dorința tuturor oamenilor; morala este datoria tuturor oamenilor; unitatea celor două este cel mai mare bine (summum bonum
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Este construită pe un fundament cultural. Vom începe această dezbatere punând în evidență ceea ce istoria filosofiei a reținut ca fiind postulatul moral al lui Kant. Norman L. Geisler, în lucrarea sa ,,Filosofia religiei"56, descrie modul de desfășurare a acestui postulat: ,,fericirea este dorința tuturor oamenilor; morala este datoria tuturor oamenilor; unitatea celor două este cel mai mare bine (summum bonum); oamenii trebuie să urmărească obținerea lui summum bonum; unitatea dintre datorie și dorință nu este posibilă pentru omul finit, aflat
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de acest lucru. Această linie despărțitoare, subțire, dintre a nu fi sigur, dar nici a te îndoi de propria mântuire, a fost considerată de Weber o determinantă culturală fundamentală a psihologiei occidentale. Ea a condus la acceptarea printre puritani a postulatului neoficial că succesul obținut în viața pământească de individul devotat vocației sale este un semn prevestitor al șanselor sale în viața de apoi. Astfel s-a închegat un mecanism psihologic care a promovat etica muncii și i-a orientat pe
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
întreg cuprinsul fenomenelor psihice ale omului. El exprimă unitatea și totalitatea personalității. În măsura însă în care aceasta este, în virtutea participării ei la inconștient, doar parțial conștientă, noțiunea de sine este de fapt în parte empirică și în parte un postulat. Cu alte cuvinte, ea cuprinde cognoscibil și incognoscibil, respectiv ceea ce încă nu este cunoscut. Aceste calități sinele le are în comun cu foarte multe noțiuni de ordinul științelor naturii, care sunt mai mult nomina decât idei. În măsura în care totalitatea constând din
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
respectiv ceea ce încă nu este cunoscut. Aceste calități sinele le are în comun cu foarte multe noțiuni de ordinul științelor naturii, care sunt mai mult nomina decât idei. În măsura în care totalitatea constând din conținuturi atât conștiente cât și inconștiente este un postulat, noțiunea ei este trascendentă; ea presupune de aceea că factorii inconștienți decurg din cauze empirice și caracterizează astfel o esență doar în parte descriptibilă, în parte însă pro tempore incognoscibilă și nelimitabilă."27 (s. a.) Jocul reversibil dintre empiric și postulat
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
antitezelor"? Jung însuși va recunoaște că singurul element cognoscibil al sinelui ar fi eul, care nu îi este nici subordonat, nici atașat, ci gravitează în jurul său ca planetele în jurul Soarelui. Sinele nu poate dobândi decât statutul unei ipoteze, este un postulat transcendent verificabil prin cercetări psihologice, dar imposibil de demonstrat științific. Individuația își atinge scopul în momentul în care "intuiește" sinele ca pe ceva irațional. O dată ce am aprofundat o atare relație, pentru noi nu mai există nici o îndoială: "Tren deraiat din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]