360 matches
-
ținut să mă felicite telegrafic chiar în seara alegerilor. În parlamentul Iorga era o lume pestriță. În majoritatea guvernamentală se vedeau oameni care nu avuseseră niciodată o activitate profesională, oameni de pe la cluburile de cărți de joc au de pe lîngă vreun potentat al zilei. Guvernarea profesorului Iorga a fost dezastruoasă. Argetoianu, călare pe două ministere, nu reușea să plătească nici lefurile funcționarilor, soldele ofițerilor, pensiile, furnizorii Statului, cuponul datoriei publice, împingînd diletantismul pînă la inconștiență. Cele cîteva guverne național-țărăniste de la 1928 încoace
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
trotuoare. Am văzut lacrimi în ochii multora. La conferința de pace de la Versailles, după terminarea primului război mondial, cînd aliații nu ne recunoșteau drepturile de învingători alături de ei, regina Maria s-a dus la Paris și a bătut la ușile potentaților, strigîndu-le, în obraz, nedreptatea care se făcea României, țara ei. Georges Clemenceau, care era președintele conferinței de pace, cu o vorbă de spirit, a spus la terminarea unei furtunoase întrevederi cu regina Maria: "Crezîndu-mă tigru, românii au trimis o leoaică
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de la siguranța generală a statului, care încă nu fusese dat afară din slujbă, că de la intrarea rușilor în țară, persoana cea mai de sus în ceea ce privea serviciile polițienești era un anume Stupineanu, despre existența căruia nu știau decît cîțiva potentați comunisto-sovietici. L-am căutat pe polițistul meu și l-am rugat să facă tot posibilul să-mi procure numărul său de telefon. În cîteva ore l-am avut, dar fără adresa localului unde se găsea, pe care nimeni la siguranța
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
În istorie. Da, dar cum?! Este evident că destinul său, Încercat și labirintic, a fost urmărit de noroc. Ca și al lui Ceaușescu. Dar... amândoi nu ar fi putut face „ceva mai mult” din acest noroc? Întrebat de unul din potentații Orientului, În secolul al VI-lea Î.Hr., Înțeleptul și legiuitorul grec Solon, „Când spun Grecii despre cineva că e fericit?!...”, acesta ar fi răspuns: - Noi nu spunem despre un om că e fericit decât după ce a murit! Azi, noi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
avizi doar de putere! Nu, tiranii care i-au succedat lui Lenin au vrut nu numai puterea, dar și „credința”, pe care se pare o puneau mai presus de puterea militară sau administrativă. Prin asta, afirmau ei, erau superiori celorlalți potentați contemporani și, În general, oricărui fel de potentat. Și o și credeau, mai ales În prima fază a obținerii puterii, În primii ani „revoluționari”, când legitimitatea lor nu se baza pe votul liber exprimat, ci pe „credința” În idealul clasei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
au succedat lui Lenin au vrut nu numai puterea, dar și „credința”, pe care se pare o puneau mai presus de puterea militară sau administrativă. Prin asta, afirmau ei, erau superiori celorlalți potentați contemporani și, În general, oricărui fel de potentat. Și o și credeau, mai ales În prima fază a obținerii puterii, În primii ani „revoluționari”, când legitimitatea lor nu se baza pe votul liber exprimat, ci pe „credința” În idealul clasei lor, cea mai Înaintată din istorie și care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tu ești În eroare, realitatea este de fapt ceva care se schimbă mereu. N-ai citit istorie, nu observi ce se Întâmplă În jurul nostru?! Ei bine, e adevărat că În istorie se succedau unii comandanți de oști, ca și unii potentați, unul În urma altuia, dar eu, printr-o eroare de perspectivă sau Încetineală catastrofică a ochiului, nu vedeam decât unul și același: din păcate, vedeam, spre ghinionul meu, doar recile, fixele esențe, În timp ce isteții mei de contemporani vedeau mereu și foarte
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu tirania morală, erijându-se în procurori civici, făptura ideală a creatorului: artistul excelent ce trebuie să îmbine și curajul moral, și pe cel civic, săritor în ajutorul văduvei și orfanului și, dacă se poate, pălmuind cu vehemență și obrazul potentatului, fie el cardinal, militar, bancher sau prim-secretar!... 12 ...„Martor și complice” spuneam!... Un bun, un onest, un „curajos” martor, dar și complice! Nu, nu cu sine, cu imaginea pe care vrea s-o „producă” despre sine, chiar și dacă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și mai „misterioase”, aș zice „iraționale”, care i se pot pune unui cetățean, unui scriitor!... Ce te atrage mereu înapoi, spre pământul natal? Nașterea, strămoșii îngropați pe acel sol natal, tinerețea petrecută „acolo” (înțeleptul și legiuitorul Solon, întrebat de un potentat persan care e de fapt patria unui individ, a răspuns, uimitor, după părerea mea: „Locul unde ți-ai petrecut tinerețea!”Ă, spaima de străinătate? Toate acestea, e adevărat, dar când foametea și disperarea au cuprins locurile natale - cum li s-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acele „întâlniri prin parcuri” ale unor foști complici, de altfel, ai dictatorului, ca și unele, criptice, „demersuri” ale unor inși, foști aparatcici, ba la Moscova, ba la New-York, sunt din ce în ce mai rizibile!...Ă Cred însă că violența, singulară, a revoluției, uciderea potentatului va fi „un semn” de deșteptare cu adevărat națională, de „maturizare civică și politică” a românilor, de pierdere a acelei naive credințe într-un „drăguț de împărat”! Revoluțiile încep, de altfel, cu „uciderea stăpânului absolut”. Englezii au făcut-o în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Direcția Protocolului nu era o situație de deprofesionalizare, eram însă convins că porțile viitorului îmi erau închise, că trebuia să îmi adun resursele de optimism, să îmi reamintesc că nu fusesem și nu eram la umbra protectoare a niciunuia dintre potentații vremii, nici măcar a vreunuia dintre cei ajutați de mine în timpul deplasării lor la Moscova. Desigur, nu îmi făceam iluzii, eram conștient că principiul "fiecare se descurcă cum poate", deși nu se declama, era în mintea fiecăruia. 3. Impulsuri noi într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
memorie perioada studenției, când vizitam talciocul din Dudești doar să îmi încânt ochii cu opere de artă ce se vindeau de către oameni în vârstă pe prețuri de nimic, vânzătorii fiind obligați de foame să vândă pe ce le dădeau trimișii potentaților vremii. De fiecare dată, plecam cu sentimentul că asistam la jecmănirea unor persoane lipsite de apărare și mi se părea că asist la aceeași dramă din copilărie, când "partizanul", hrănit pe furiș de consătenii, inclusiv de părinții mei, era purtat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
oferă din nou proiectul regelui Portugaliei, precum și regelui Angliei, Henric al VII-lea, fiind refuzat de ambii. În sfârșit, în atmosfera de triumf creată de cucerirea, în ianuarie 1492, a ultimului bastion maur din Spania, Granada, și la intervenția unor potentați financiari ai Curții, este primit la Curte și, la 17 aprilie 1492, suveranii și Cristofor Columb semnează "Las Capitulaciones de Santa Fe", un contract ce stabilea clauzele expediției: pă-mânturile descoperite reveneau Coroanei, Columb primea titlul de "Amiral al Marii Ocean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mulți ani de zbucium, aveau să înceapă un nou război cu viața, sub oblăduirea unui sistem social politic ce vreme de 45 de ani avea să servească interese total străine de aspirațiile neamului nostru. Printr-o înțelegere secretă a marilor potentați ai vremii, la Yalta în 1945 ni se hotărâse soarta pentru cel puțin o jumătate de secol. Churchil șeful Marii Britanii ne dă pe mâna rușilor, recte pe mâna lui Stalin, printr-o simplă trăsătură de creion mâzgălită pe un șervețel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că a făcut din diplomația de înaltă ținută la nivel personal, un element important pentru a-i conferi respectabilitate, pentru a o face ca mișcarea sionistă să fie luată în serios. Herzl a avut abilitatea de a cultiva relații cu potentații europeni, ruși, turci, chiar cu antisemiți, care puteau fi de folos planului sionist pentru a scăpa de evreii lor. Turcia nu au putut fi convinsă să acorde o patrie Sionului, în schimb, Marea Britanie devenea favorabilă cauzei sioniste, mai ales după ce
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
București al Armatei se aflau dosite țigări KENT de contrabandă. Cei doi miniștri au descins într-unul din depozitele militare, unde au găsit baxurile KENT ale fraților Nassar. În urmă descinderii, a izbucnit scandalul "Țigareta 1". Mai marii armatei și potentații politici au scăpat, bineînțeles, cu fața curată. În fața instanței au compărut doar oamenii din eșalonul doi al afacerii: gen. mr. Valeriu Ursu (directorul general al regiei Romtehnica), col.(r) Teodor Bălan, col.(r) Ion Pântece și maistrul militar Ion Mândruța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
sudoare, nu încape vorbă, pînă la ultimul cent. Și, în fond, nu e vorba decît despre 5 dolari, într-o țară din care s au evaporat sute de miliarde. Iar Nețoiu nu se ridică nici pe departe la anvergura altor potentați ai zilei. Se poate merge pînă la a da de mîncare de 4 miliarde plebeilor orașului, așa cum a făcut Sechelariu, primarul de Bacău. Cînd procedezi astfel înseamnă că ești boier. Un titlu de prosperitate financiară, dar nicidecum unul de distincție
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
decapitată, iar țara ruinată și în afară și în interior. În loc de îndreptarea nedreptelor orânduiri, poliția, jandarmeria, judecătoriile, s-au năpustit asupta legionarilor și pe baza unor acuzații nedrepte, aceștia au fost judecați și condamnați la ani grei de închisoare. Toți potentații care au fost demascați de legionari (și burghezia și comuniștiiă s-au coalizat împotriva lor, și astfel, de unde legionarii luptau să scape țara de orânduirile nedrepte, ei s-au văzut loviți și de evrei, și de țărăniști, și de liberali
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
avea mâncare mai bună, restul, cei cu grade inferioare, subcomisarii, agenții... vai de ei. Atunci mi-am dat seama cum aici se putea trăi cu gamela aia cu fasole, că dincolo, la ei, nici urmă nu era... Deci erau câțiva potentați care mâncau, și restu’... răbdau. Și, după ce au trecut cei doi ani, de la Târgșor am plecat la Securitate la Ploiești, și de acolo mi-a dat drumul. Vă mai amintiți cum a fost momentul eliberării? Da. De acolo de la Ploiești
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
E ceva în care ne lăfăim? „Mîine-poimîine ai să te îmbolnăvești,și să vedem atuncea: o să-ți ridice statuie pentru că ai fost decent, corect?” Aria reproșurilor e reluată și de copii; ei au ghinionul să fie colegi cu fiii unor potentați locali, pentru care nimic nu-i imposibil. R. mi-a declarat ritos: „N-aș vrea să-ți semăn deloc. Dar îmi dau seama că, trăind atîția ani împreună, e imposibil să nu fi luat ceva și de la tine. Însă n-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spuse de dumneavoastră și de alții. Acestea privesc nenorocirile care s-au abătut asupra noastră, a tuturor românilor, odată cu punerea în practică a nebunescului proiect de construire a așa zisului centru politico-administrativ din cartierul Uranus, năpăstuit de ambițiile nemăsurate ale potentatului care se crede geniul-geniilor și face ce vrea. Au fost dărâmate în acest cartier și în împrejurimile lui de 20-30 de ori mai multe decât a dărâmat în tot Bucureștiul cutremurul din 1977. Nu era de ajuns că în București
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
revista în anii următori: militantism ardent, cu aspecte de „răzvrătire”, fără contestarea frontală și radicală a orânduielii politice, dar cu o combatere punctuală viguroasă a unor racile sau nedreptăți semnalate ca fiind contrare marilor principii afirmate de discursul oficial, „mustrarea potentaților” de diferite niveluri, cu recurs direct - și protector - la autoritatea șefului regimului. La adăpostul acestei linii de conduită, F. și-a câștigat o marjă de manevră mai largă decât alte publicații, reușind să facă figură singulară în peisajul jurnalismului din
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
Tentată de un senzațional ieftin, narațiunea, a cărei acțiune se petrece în preajma și imediat după întoarcerea armelor din toamna lui 1944, păstrează tarele unui conformism pe care clișeele (și lozincile) presărate ici și colo îl fac și mai flagrant. Dacă potentații, legionarii („bande de gușteri”), reprezentanții regimului pe ducă au parte de zugrăviri în tonuri critice și câteodată în tușe caricaturale, de cealaltă parte a baricadei, ilegaliștii, „tovarășii” angajați în misiuni de sabotare a mașinăriei de război nemțești, „partizanii” sunt, firește
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
un umor deseori facil, cartea face concesii evidente unui gust îndoielnic. În Tase cel Mare (1964), este abordată una dintre temele de largă circulație la noi: soarta îmbogățiților de război. Eroul, Tase Trandafir, pornit de jos și ajuns unul dintre potentații României interbelice, nu este, cum se credea, norocosul posesor al unei comori ascunse, ci un escroc lipsit de scrupule, care trimite la ocnă oameni nevinovați. Renunțând la introspectiva psihologică, scriitorul sondează medii sociale extrem de diferite, într-un roman pe arii
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
astfel de invitații să scadă. Stoparea comportamentelor de risc se poate face prin depistarea lor cât mai timpuriu în cursul vieții sau a unei zile. Comportamentele de risc îl conduc pe individ spre situații în care factorii de risc sunt potentați și evitarea consecințelor devine aproape imposibilă. Unii autori vorbesc despre distanța dintre persoană și factorii de risc, așadar despre factorii de risc „proximali”și cei „distali”. Factorii distali acționează prin mediatori, în vreme ce factorii de risc proximali sunt imediați și acționează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]