389 matches
-
Italia să evite la timp orice tulburare a raporturilor internaționale dintre cele două state. Cuvintele foii guvernamentale austro-ungare sunt destul de clare mai ales pentru cabinetul italian. Semnificativ este însa că în acelaș timp vine și unele foi curat germane a povățui pe italieni să nu cuteze a-și îndrepta dorul spre Triest. "Triestul, zice " National-zeitung ", este pentru Austria ceea ce e Strasburgul pentru Germania". [14 ianuarie 1881] ["VARII ÎN ADEVĂR... "] Varii în adevăr și din foarte deosebite puncte de vedere sunt concepute
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și datoria a opri în uliță pe oameni și mai ales pe. tinerime și a le face mustrări pentru vreo necuviință; dar vai de dânsul când comite și el vreo greșală, căci numai popii e permis a nu face ceea ce povățuiește să facă alții. Un proverb zice: Fă ce zice popa, dar nu ce face el. Cât privește căsătoria, se descrie târgul de fete de pe Găina (un munte înalt de 5 - 6 000 urme). În ziua Sf. Petru și Paul se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și datoria a opri în uliță pe oameni și mai ales pe. tinerime și a le face mustrări pentru vreo necuviință; dar vai de dânsul când comite și el vreo greșală, căci numai popii e permis a nu face ceea ce povățuiește să facă alții. Un proverb zice: Fă ce zice popa, dar nu ce face el. Cât privește căsătoria, se descrie târgul de fete de pe Găina (un munte înalt de 5 - 6 000 urme). În ziua Sf. Petru și Paul se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
coreligionarii noștri să nu vină în România, deoarece ei poate nu vor găsi aci ceea ce poate așteaptă. Făcând României, după cum se cere, un serviciu, întru cât o ferim de elemente străine cari nu sunt binevăzute, rămânem și buni izraeliți când povățuim și arătăm coreligionarilor noștri cari vor să intre în țară ca să se întoarcă mai bine de unde au venit, deoarece în România nu vor avea să sufere și să muncească mai puțin decât oriunde. Traiul s-a scumpit, toți fără, osebire
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
predispuți la răceală sau la gripă după un contact sexual și că plăcerile trupești excesive au aproape Întodeauna ca urmare diferite boli. Cheltuirea esenței Înseamnă scăderea imunității; cheltuirea excesivă a esenței Înseamnă boală și moarte. De aceea, chinezii din vechime povățuiau oamenii să-și păstreze cât mai bine esența dacă vor să fie sănătoși și să trăiască mult. Este important de notat legătura strânsă dintre esență și imunitate sau dintre esență și sănătate, a cărei existență o susțineau cu tărie chinezii
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
se estinde mai departe, cuprinde toate instituțiunile societății de stat și patria Însăși, și Își alege de conducătoare cu deosebire iubirea cătră dânsa. Drept aceea, cutez a glorifica simțul liberal și național numai atunci când este bazat pe moralitate și se povățuiește de iubirea patriei. Așa se cuvine și nouă, românilor, ca În gloria naționalității noastre să emulăm cu celelalte naționalități, iar În lupta cu inamicii patriei și ai preaînduratului nostru monarh să formăm Împreună cu ele numai un popor transilvano-austriac. De aici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lângă paltin. Plecând la vânătoare de două ori, găsește masa pregătită. Se roagă să afle cine Îi dă să mănânce. A treia seară, Îngerul Îi comunică faptul că fata din interiorul paltinului Îi pregătește masa. Ion procedează după cum l-a povățuit Îngerul, urmărește fata și o prinde; paltinul se deschide, cei doi intră la părinții fetei, care-i spun să-și construiască un bloc În apropierea mea și să nu plece acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici narează
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
punct de vedere moral este chiar modul în care trăim. Copiii observă comportamentul părinților, iar exemplul personal este mai puternic decât cuvintele. Și cum spunea A. S.Makarenko ”să nu credeți că educați copilul numai atunci când vorbiți cu el, când îl povățuiți. Îl educați în fiecare moment al vieții voastre, chiar și atunci când nu sunteți acasă. Felul cum vă îmbrăcați, cum vorbiți cu alți oameni, cum vă purtați cu dușmanii, cum râdeți, cum citiți ziarultoate acestea au pentru copil o mare însemnătate
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ținut făgăduiala, punându-i în palmă suta de lei vecinului său care reușise săși stăpânească limba o zi întreagă, tot astfel și Mitru și-a ținut făgăduiala. În viața lui nimeni nu l-a mai auzit înjurând. Sfânta Scriptură ne povățuiește, zicându-ne: „Cel ce-și păzește gura ălimba) își păzește sufletul. (Pilde XIII, 3) 18. Să nu hulești cele Sfinte! Grecii au avut, ca și romanii, mulți zei. Dar când au cunoscut religia creștină au simțit dumnezeirea ei și mulți
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
fost arătată odată pentru totdeauna în planurile noastre de acțiune. Nu se poate guvern fără un plan definitiv. Până și eroii care urmează un drum sigur, însă nu au o anumită rezervă, pier în drum. Șefii creștini pe care îi povățuiam altădată să se distreze pe grijile statului prin recepții reprezentative, prin etichetă, prin serbări nu erau decât un paravan al guvernului nostru. Dările de seamă ale favoriților, care îi înlocuiau la afaceri, erau făcute pentru ei prin agenții noștri și
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
lângă paltin. Plecând la vânătoare de două ori, găsește masa pregătită. Se roagă să afle cine îi dă să mănânce. A treia seară, îngerul îi comunică faptul că fata din interiorul paltinului îi pregătește masa. Ion procedează după cum l-a povățuit îngerul, urmărește fata și o prinde; paltinul se deschide, cei doi intră la părinții fetei, care-i spun să-și construiască "un bloc în apropierea mea" și să nu plece acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici [Ispirescu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un exemplu negativ. Părinții trebuie să-și controleze faptele, să nu uite nici o clipă că ele sunt înregistrate și reproduse de copii. Marele pedagog A. S. Macarenco arată: ,, Să nu credeți că educați copilul numai atunci când vorbiți cu el, când îl povățuiți sau îi porunciți. îl educați în fiecare moment al vieții voastre, chiar și atunci când nu sunteți acasă. Felul cum vă îmbrăcați, cum vorbiți cu alți oameni, cum vă purtați cu dușmanii, cum radeți, cum citiți ziarul, toate acestea au pentru
ARTA DE A FI PĂRINTE by Hriscu Libelula () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93085]
-
în susul scandinavic nu se prinde susurul OTV și, în general, nu găsești prin zonă picior de dâmbovițean. Firul campaniei electorale, despicat în patru de jurnaliști Trei zile de „discuții“ jurnalistice, în care cei trecuți prin câteva campanii electorale i-au povățuit pe studenții Departamentului de Jurnalism și Științele Comunicării. Seminarul de Jurnalism de la Iași, aflat la ediția a V-a, i-a adunat joi, 31 mai, pe ziariștii din presa centrală și străină pentru a fi profesori „colegilor mai tineri“. Andreea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
din noi”, astfel putem corecta sau elimina posibilele “erori” de comportament, de mentalitate, etc. Nu puțini sunt oamenii care-i cunosc pe cei din jurul lor mai mult decât se cunosc pe ei înșiși. DUMNEZEU ÎN VIAȚA NOASTRĂ DUMNEZEU ne-a povățuit Să nu ne gândim la “fructul oprit” Însă, mulți oameni nu s-au lăsat Până ce nu l-au gustat. Măcar să știe și ei Ce-i păcatul și în ce fel Acesta își spune “cuvântul”. Cu stupoare ei au aflat Că
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
al mamei. S.B.: Cum de i-au permis, totuși, să fie la ziar? D.T.: Întrebarea aceasta mi-am pus-o și eu. Părinții mei doreau să dau la facultate la Cluj. Diriginta mea și soțul ei, profesor de filosofie, mă povățuiau și ei să iau drumul Clujului, dar ceva mă atrăgea de Moldova. Pentru mine era un miraj cultural, un tărâm istoric: Eminescu, Creangă, Maiorescu... O influență a avut asupra mea și un unchi al fostei mele soții, e vorba despre
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să poată el suporta. Și povestește întâmplarea călătoriei lui, de la început și până ce a ajuns acasă. Teama lui mai mare era de Maricica, ce-i dăduse deseori lecții de comportament, chiar de mic copil, dar și de Emilia care-l povățuise deseori cum să aibă grijă de viața și sănătatea lui. Chiar și la ultima despărțire, de la Sibiu, când l-a adus la școala tehnică militară. Dar acum Emilia are grija noii familii. E cu ochii pe Gică al ei, iar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
hore naționale în vederea adunării de fonduri necesare acoperirii cheltuielilor pentru plata lucrărilor. La cantina D. G. H. Balastiera Racova serveau masa lucrătorii constructori. Iubea copiii, știind să îmbine dragostea pentru ei cu exigența. Își petrecea ore în șir povestindu-le, povățuindu-i, ajutându-i, încurajându-i. Îi plăcea să-i vadă curați, îngrijiți, cu hăinuțele curate, ghetuțele date cu cremă. Ținea foarte mult la aspectul cărților și caietelor. Îl supăra dezordinea. “Învelitoarea - afirma el - este hăinuța caietului și a cărții”. Nu
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
același spirit al lucrului cinstit, bine făcut, pe doi dintre nepoți, băieții surorii sale, Maria Gelucu și Lenuța care-l iubesc și prețuiesc ca pe propriul lor părinte. Și pe mulți din cei ce i-au trecut pragul i-a povățuit, i-a sprijinit să depășească necazuri, să rezolve situații dificile și, mai ales, să rămână oameni integri, cinstiți, harnici și să vadă în el un om model, apreciat, respectat, admirat. Dar, iaca, tocmai când nimeni nu bănuia, în viața lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
oameni: într-însa politicul își pironește ascuțitele și prevăzătoarele sale căutături și să adîncează în gîndirile și combinările sale; aci, liniștitul literat și filozof adună și pune în cumpănă faptele și întîmplările lumii, îndrăznețul și neastîmpăratul războinic se desăvîrșaște întrînsa povățuindu-se din norocirile sau greșalele altor războinici; băgătorul de seamă neguțător dintr-însa își îndreptează mai cu îndrăzneală spiculațiile sale, pînă cînd în sfîrșit și asudătorul plugar, și el poate afla aceea ce înlesnește ostenelile sale și face să umple
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
vocală și danțul. Cîți din părinți vor dori ca fiicele dumnealor să urmeze aceste învățături folositoare și pe urmă să le hotărască de artiste, să binevoiască a se îndrepta asemenea la redactoriu de dimineață pînă la prînz, de unde vor fi povățuiți către d. Bongeanini, întru ceea ce privește spre a se cerceta copilile la despozițiile ce au la muzică. Pentru cheltuielile însă ce soțietateaa va face spre creșterea fiicilor d-lor, vor da încredințare că sfîrșinduși învățăturile le vor hotărî întru această
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să-și fie bine și să trăiești ani mulți pe pământ” (Ieșire 20, 12). Deci observăm destul de clar că se preciza cinstirea ambilor părinți. În virtutea poruncii a șasea, arătată mai sus, tatăl povățuiește fiul: „Să n-o părăsești pe mama ta; cinstește-ți în toate zilele tale... Adu-ți aminte fiule că ea a înfruntat multe primejdii pentru tine când te-a purtat în pântece” (Tabil 4, 3-4). Cărțile didactice ale Vechiului testament
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
gândului, / să ne rotim, deși tu știi / că-nchipuirea acestui univers / căruia-i tot visăm crearea / se-nvârte-n jurul nostru, aici / unde nu bate vântul și ploile / nu se transformă-n valuri, // nici Sin nu se-mpreună cu Samash / povățuiți de Ea sub duhul lui Raman, / nici tu n-ai fost creat / de mintea ta.99 Există un simbolism literar care nu poate fi neglijat și căruia îi vom atribui un capitol separat, fiind vorba și de simbolurile filosofice ale
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
că toți credincioșii erau cu ochii pe mine. M-am închinat și-am bătut metanii în mijlocul Bisericii, rugându-L pe Dumnezeu să mă primească: „Doamne, intra-voi în Casa Ta, întru frica Ta, închina-mă-voi în Sfântă Biserica Ta. Povățuiește-mă întru dreptatea Ta. Pentru vrăjmașii Tăi, îndreptează calea mea, înaintea Ta”. Am sărutat Sfânta Icoană de pe tetrapod și Sfânta Cruce, Icoanele Împărătești, ale Domnului Iisus Hristos și Maicii Domnului, aprinzând câte o lumânare, și am dat liturghie, un pomelnic
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Creditoriu coprinși în fiacare din paragrafurile acestui articolu se voru despăgubi cu analogie din pretulu corabiei, la intemplare de neajungere a acelui prețu. ---------- *) Tacsa de carma. La intrarea și esirea porturiloru sînt nisce carmaci, orandiuti de stapanire, si însărcinați să povățuiască pe căpitanii de corăbii, pe unde au să treca ca să se feresca de vre-o stîncă sau altu locu primejdiosu. Căpitanii corabiiloru sînt datori ori cum se platesca aceloru omeni unu dreptu hotaratu, în care se numesce tacsa de carma
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de sfințenie, pentru a vedea, când murim, c-a fost o lume de nedreptate, de ură.” (M. Eminescu, P.L.,48), „- Am venit, băiatule, într-aripat, încărcat de aripi imense și grele, întinse pe orizont. Ți le doresc, făr-a ți le povățui.” (T. Arghezi, IX, 129) sau prin conjuncția subordonatoare fără să: „Merse deci pe la toate dregătoriile și fu străgănit prin judecăți mai mulți ani, fără să-și dobândească dreptatea...” (P. Ispirescu, 161) COORDONAREA OPOZITIVĂTC "COORDONAREA OPOZITIV|" Raportul de coordonare realizat, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]