25,546 matches
-
s-ar fi cuvenit a recunoaște o profundă filiație. Am fi tentați a zice, o gelozie antipaterna îi dictează sentințe disprețuitoare asupra caracterului modular, aparent lipsit de țintă al activității în chestiune, asupra structurii sale de eseuri în adiționarea cărora "povestirea nu există, asupra năzuinței savantului de-a "atinge culmi către care știința n-are drumuri. Sau în conspectul lui Ovidiu Pecican: "Cum se vede, sub pana lui Iorga pînă și aspirațiile înalte devin defecte. Dincolo de recunoașterea corectă a atîtor merite
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
Micaela Ghițescu Călătoria În urma studiilor de Filologie Clasică pe care le urmează la Lisabona, scriitoarea portugheză ( n. 1919) se declară fascinată de lumea greacă istorică și mitică. Opera sa poetică se situează pe linia unor Hölderlin și Rilke. Povestirile sunt investigații metafizice și etice, unele dintre ele de o mare intensitate alegorică, precum cea din care reproducem fragmente mai jos. * OPERE PRINCIPALE. Poezie: Dia do Mar ( Ziua mării), 1947; No Tempo Dividido ( În timpul divizat), 1954; Mar Novo ( Mare Nouă
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
care reproducem fragmente mai jos. * OPERE PRINCIPALE. Poezie: Dia do Mar ( Ziua mării), 1947; No Tempo Dividido ( În timpul divizat), 1954; Mar Novo ( Mare Nouă), 1958; Dual, 1972; O Nome das Coisas ( Numele lucrurilor), 1977; Navegações ( Navigații), 1983; Ilhas ( Insule), 1989. Povestiri pentru copii: O Rapaz de Bronze ( Băiatul de bronz), 1956; A Menina do Mar ( Fetița Mării), 1958; O Cavaleiro da Dinamarca ( Cavalerul Danemarcii), 1964; Povestiri: Cantos exemplares ( Povestiri exemplare), 1962; Histórias da Terra e do Mar ( Povestiri ale pământului și
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
Dual, 1972; O Nome das Coisas ( Numele lucrurilor), 1977; Navegações ( Navigații), 1983; Ilhas ( Insule), 1989. Povestiri pentru copii: O Rapaz de Bronze ( Băiatul de bronz), 1956; A Menina do Mar ( Fetița Mării), 1958; O Cavaleiro da Dinamarca ( Cavalerul Danemarcii), 1964; Povestiri: Cantos exemplares ( Povestiri exemplare), 1962; Histórias da Terra e do Mar ( Povestiri ale pământului și mării), 1984. Șoseaua înainta printre câmpuri și uneori, în depărtare, se zăreau munții. Era început de septembrie, iar dimineața pogora pe pământ lărgită de lumină
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
Nome das Coisas ( Numele lucrurilor), 1977; Navegações ( Navigații), 1983; Ilhas ( Insule), 1989. Povestiri pentru copii: O Rapaz de Bronze ( Băiatul de bronz), 1956; A Menina do Mar ( Fetița Mării), 1958; O Cavaleiro da Dinamarca ( Cavalerul Danemarcii), 1964; Povestiri: Cantos exemplares ( Povestiri exemplare), 1962; Histórias da Terra e do Mar ( Povestiri ale pământului și mării), 1984. Șoseaua înainta printre câmpuri și uneori, în depărtare, se zăreau munții. Era început de septembrie, iar dimineața pogora pe pământ lărgită de lumină și deplinătate. Totul
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
Ilhas ( Insule), 1989. Povestiri pentru copii: O Rapaz de Bronze ( Băiatul de bronz), 1956; A Menina do Mar ( Fetița Mării), 1958; O Cavaleiro da Dinamarca ( Cavalerul Danemarcii), 1964; Povestiri: Cantos exemplares ( Povestiri exemplare), 1962; Histórias da Terra e do Mar ( Povestiri ale pământului și mării), 1984. Șoseaua înainta printre câmpuri și uneori, în depărtare, se zăreau munții. Era început de septembrie, iar dimineața pogora pe pământ lărgită de lumină și deplinătate. Totul părea în flăcări. Și, în automobilul care-i ducea
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
fața spre cealaltă parte a prăpastiei. A încercat să străpungă întunericul. Dar nu se vedea decât întuneric. Și totuși și-a spus: De cealaltă parte a prăpastiei este cu siguranță cineva. Și a început să strige. Dintr-un volum de povestiri portugheze aflat sub tipar la Editura Universal Dalsi.)
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
a pune în evidență formidabilul fel de a fi al acestui albastru, cer voie să discut pe scurt modul în care un scriitor german de la începutul secolului al XIX-lea, Heinrich von Kleist, își începe una dintre cele mai cunoscute povestiri ale sale, Marchiza de O... ( 1808): În orașul M... din Italia continentală, marchiza de O..., o doamnă văduva cu o excelentă reputație și mama a unor copii cu educație aleasă, aduse la cunoștința publică, prin ziare, ca a rămas însărcinată
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
aflăm despre Marchiza, despre copiii și părinții ei, despre înfățișarea, costumația, felul de a fi și a vorbi al personajelor. Kleist încearcă să ne convingă că locurile și personajele despre care scrie există într-un cuvînt, ca aceasta e o povestire despre întîmplări reale. Dar imaginea e lipsită pînă la urmă de orice importantă. Tot talentul lui Kleist se consumă în intrigă povestirii și în semnificația morală a acesteia. Se poate obiectă că Marchiza de O... e o povestire scurtă, o
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
să ne convingă că locurile și personajele despre care scrie există într-un cuvînt, ca aceasta e o povestire despre întîmplări reale. Dar imaginea e lipsită pînă la urmă de orice importantă. Tot talentul lui Kleist se consumă în intrigă povestirii și în semnificația morală a acesteia. Se poate obiectă că Marchiza de O... e o povestire scurtă, o nuvelă, că însăși specia îi impune lui Kleist anumite constrîngeri, că pur și simplu nu e suficient spațiu pentru a descrie în
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
e o povestire despre întîmplări reale. Dar imaginea e lipsită pînă la urmă de orice importantă. Tot talentul lui Kleist se consumă în intrigă povestirii și în semnificația morală a acesteia. Se poate obiectă că Marchiza de O... e o povestire scurtă, o nuvelă, că însăși specia îi impune lui Kleist anumite constrîngeri, că pur și simplu nu e suficient spațiu pentru a descrie în amănunt unde se petrece acțiunea, cum arată personajele. Ceea ce e adevărat. Dar la fel de adevărat e faptul
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
scriitor precum Flaubert putea să scrie istorii scurte atît de dense în imagini încît Roland Barthes vorbea despre o functie concretă a acestui amalgam de informatie vizuală lipsită în aparență de sens. Numim îndeobște această informație detaliu. Într-una dintre povestiri, Un cœur simple, Flaubert descrie gospodăria burgheza de provincie unde eroina să, Félicité, e angajată că servitoare. În descrierea interiorului, Flaubert notează: "un pian vechi susținea, sub barometru, un teanc în formă de piramida de cutii și de cartoane. De ce
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
drept fapt brut, drept adevăr indiscutabil la a cărei reprezentare aspiră cu ardoare realismul secolului al XIX-lea. Barometrul se află acolo pentru a pune capăt semnificației. Spune barometrul: sînt pură imanenta, sînt particularitatea absolută. Înlăturați acum barometrul și, neîndoielnic, povestirea nu va fi mai puțin adevărată. Dar și aceasta este întrebarea esențială va deveni povestirea mai puțin inteligibila? Dacă am avut senzația că datele vizuale oferite de Flaubert au adăugat ceva la profilul psihologic al sărmanei servitoare sau la lumea
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
al XIX-lea. Barometrul se află acolo pentru a pune capăt semnificației. Spune barometrul: sînt pură imanenta, sînt particularitatea absolută. Înlăturați acum barometrul și, neîndoielnic, povestirea nu va fi mai puțin adevărată. Dar și aceasta este întrebarea esențială va deveni povestirea mai puțin inteligibila? Dacă am avut senzația că datele vizuale oferite de Flaubert au adăugat ceva la profilul psihologic al sărmanei servitoare sau la lumea în care se mișcă personajele, atunci ar fi nepotrivit să gîndim aceste detalii în termenii
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
al căutărilor lui Brook sau Fragmente dintr-o învățătură necunoscută de Uspenski, care l-au pus pe pistă, decisivă în ceea ce-l privește, al lui Gourdjieff. Și, în timpul războiului din Vietnam, revelația pacifismului din Bhagavad-gita, ca să nu mai vorbim de povestirea Mahabharatei făcută la Paris de un mare specialist Lavastine; nimic nu e gratuit, Brook înregistrează marile cutremure intelectuale formatoare. El a știut să le asume până la capăt consecințele. Se mai întrevede, de-a lungul cărții, și rolul femeilor. La fiecare
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
foarte cunoscut în SUA și Franța (deloc în Romånia, lucru care-l irită/contrariază întrucîtva), plus că a fost cuplat cu nenumărate femei frumoase și celebre... "Laura" ar fi una din ele - în orice caz, numele ei revine frecvent în povestirile lui (lungi - foarte lungi). Aflu că e actriță și mă gîndesc, imediat, la Laura Dern (care-a jucat în Blue Velvet și Wild at Heart), mirîndu-mă doar de gusturile lui la femei, pînă cînd se dovedește că, de fapt, nu
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
după o plimbare cu barca în ajun, și toată lumea rămîne parcă fără repere... Un film care ne emoțonează pe toț și pe care-l notăm cu multă seriozitate ca un posibil candidat pentru Trofeul TIFF. Masă (la restaurantul "Hubertus"), more povestiri cu Barry-Superstar (e amic cu Tony Blair etc.), le cunosc pe cele două fete din juriu, Alissa Simon selecțonera festivalului de la Palm Springs (leită Irina Coroiu!) și Diana Sanchez selecțonera festivalului de la Toronto (amîndouă foarte simpatice), după care, tuspatru, iute
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
naționalismului lui Agârbiceanu (în Istoria sa, și Călinescu îl așează în capitolul Tendința națională, lîngă Goga și sămănătoriști), îndeajuns de obiectiv ca observator al satului de peste munți și cu un idealism moral bine temperat. La debutul său, cu volumul de povestiri potrivit intitulat De la țară (aceasta fiind }ara Moților), apărut în 1905, Agârbiceanu a produs o impresie destul de puternică, pe care unii au socotit-o comparabilă cu aceea a Poeziilor lui Goga din același an. Ei erau scriitorii ardeleni cei mai
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
impresie destul de puternică, pe care unii au socotit-o comparabilă cu aceea a Poeziilor lui Goga din același an. Ei erau scriitorii ardeleni cei mai promițători din zorii noului veac, după Coșbuc și înainte de Rebreanu. Nu este totuși nimic în povestirile lui Agârbiceanu de pînă la marele război din palinodia națională de la Goga, deși ele ne aduc sub ochi scene de viață rurală și personaje la fel de tipice precum cele din lirica poetului. Dacă vrem să prindem într-o formulă tematica acestor
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
titlul volumului lui Sadoveanu din 1904. Cel mai important monografist al lui Agârbiceanu a susținut ideea admirației pe care scriitorul ardelean ar fi purtat-o moldoveanului. Însă ideea lui M. Zaciu creează o problemă: cînd Agârbiceanu începe a-și publica povestirile ,,de la țară", cu nimic deosebite de cele care le urmează vreme de un deceniu și jumătate, Sadoveanu nu debutase. Nu se vede nici un motiv pentru a vorbi de vreo influență. E destul de limpede, în schimb, faptul că există la amîndoi
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
o aceeași atmosferă morală a satului, ca și o foarte măsurată acceptare a fatalității care stăpînește destinele tragice ale unor ființe neînsemnate. Nu putem intra în pielea cititorilor de la 1900: este sigur însă că lor li s-au părut originale povestiri precum Lupul, Vârvoara sau Miluc. Ceea ce ne frapează pe noi astăzi este însă sadovenismul lor. E ca și cum în ochii posterității, Sadoveanu l-ar fi deposedat pe Agârbiceanu de toată seva nouă și viguroasă a prozei sale de început. La o
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
ar fi putut găsi în Serile în sat la Dicanka ale lui Gogol, l-a expropriat Galaction, cu Moara lui Călifar, pe care Agârbiceanu o citise mai mult ca sigur cînd scria Morarul. Marile lui nuvele, structural diferite de primele povestiri, care apar după 1918 Popa Man (scrisă în 1910), Păscălierul, Jandarmul nu sînt nici ele scutite de o vecinătate primejdioasă, aceea a lui Slavici din Moara cu noroc, după ce, tot Slavici, din narațiunile mai scurte de la început, se poate recunoaște
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
de spirit religios, fără nici o legătură cu emancipata societate românească dintre războaie. E o întrebare aceea de a ști ce drum se cuvenea să urmeze Agârbiceanu ca să scape de acest blestem. Poate acela indicat de Fefeleaga, cea mai valoroasă dintre povestirile sale de tinerețe, în care realismul minuțios și viguros este întregit de o metafizică a rostului omului în lume care ne amintește de Gogol și de Cehov. Ar trebui reluate, în această perspectivă, întinsele nuvele tîrzii, prin care criticii ardeleni
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
dînd apă la moară darwinismului. l În Literele pe aprilie, citim un fragment din Marin Preda și mitul omului nou, un studiu al lui George Geacăr din care România literară publică ea însăși, chiar în numărul de față, capitolul despre povestirile de la debutul scriitorului. Un punct de vedere curajos și nou, care pe mulți îi va surprinde. Poate și pe vreun editor dispus să sacrifice niscaiva bani spre a tipări studiul într-o carte. l Semnalăm o publicație foarte frumoasă grafic
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
Pianistul și despre Polanski. Tăcerea apăsătoare e spartă uneori de zgomotul mașinilor super luxoase care opresc în trombă la kebab și de manelele care ne distrug timpanele. Băieții dau cu zarurile într-o cutie de carton ca să nu-mi întrerupă povestirea. Ghetoul din Varșovia, umilințele, crimele gratuite făcute pe stradă, muzica pianului într-o bodegă jalnică, banii rostogoliți pe masă, suspendînd pentru cîteva minute sunetul clapelor, un truc pentru a le verifica autenticitatea, trădările unor evrei, condamnarea altora, curtea ghetoului plină
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]