290 matches
-
drepturile indivizilor cu profiluri intruzive (adică toate drepturile). Acesta fiind cazul, preferința socială, între oricare dintre perechi, se va stabili numai prin unanimitate. La fel se întâmplă și în cazul lewd vs. prude varianta extinsă: prin condiția libertariană, avem. Intensitățile poziționale sunt dar prin condiția libertariană, cu următoarele intensități poziționale. Se poate observa că lewd are intensități poziționale mai mari pentru perechile pe care este prude decisiv decât pentru perechile pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fiind cazul, preferința socială, între oricare dintre perechi, se va stabili numai prin unanimitate. La fel se întâmplă și în cazul lewd vs. prude varianta extinsă: prin condiția libertariană, avem. Intensitățile poziționale sunt dar prin condiția libertariană, cu următoarele intensități poziționale. Se poate observa că lewd are intensități poziționale mai mari pentru perechile pe care este prude decisiv decât pentru perechile pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se va stabili numai prin unanimitate. La fel se întâmplă și în cazul lewd vs. prude varianta extinsă: prin condiția libertariană, avem. Intensitățile poziționale sunt dar prin condiția libertariană, cu următoarele intensități poziționale. Se poate observa că lewd are intensități poziționale mai mari pentru perechile pe care este prude decisiv decât pentru perechile pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poziționale mai mari pentru perechile pe care este prude decisiv decât pentru perechile pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană. Cum aceasta este, prin definiție, tranzitivă, nu putem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru perechile pe care este prude decisiv decât pentru perechile pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană. Cum aceasta este, prin definiție, tranzitivă, nu putem avea o mulțime
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană. Cum aceasta este, prin definiție, tranzitivă, nu putem avea o mulțime de alegere vidă. În cel de-al treilea caz, cel al alegerii cantității de muncă, avem, prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale pe aceste perechi sunt. Cum intensitatea pozițională a preferințelor lui m2 este mai mare pe perechea pe care m1 este decisiv decât pe perechea pe care el însuși e decisiv, m2 are preferințe intruzive. Arătăm același lucru și pentru m1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
unanimitate paretiană. Cum aceasta este, prin definiție, tranzitivă, nu putem avea o mulțime de alegere vidă. În cel de-al treilea caz, cel al alegerii cantității de muncă, avem, prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale pe aceste perechi sunt. Cum intensitatea pozițională a preferințelor lui m2 este mai mare pe perechea pe care m1 este decisiv decât pe perechea pe care el însuși e decisiv, m2 are preferințe intruzive. Arătăm același lucru și pentru m1: acesta are intensitatea pozițională pentru perechea pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt. Cum intensitatea pozițională a preferințelor lui m2 este mai mare pe perechea pe care m1 este decisiv decât pe perechea pe care el însuși e decisiv, m2 are preferințe intruzive. Arătăm același lucru și pentru m1: acesta are intensitatea pozițională pentru perechea pe care el este decisiv 12 3[ ,0]ma a și intensitatea pozițională pe perechea pe care m2 este decisiv 11 4[ , 2]ma a . De aici, preferințele sale sunt intruzive. Din aceste motive drepturile se alienează și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
m1 este decisiv decât pe perechea pe care el însuși e decisiv, m2 are preferințe intruzive. Arătăm același lucru și pentru m1: acesta are intensitatea pozițională pentru perechea pe care el este decisiv 12 3[ ,0]ma a și intensitatea pozițională pe perechea pe care m2 este decisiv 11 4[ , 2]ma a . De aici, preferințele sale sunt intruzive. Din aceste motive drepturile se alienează și preferința socială între oricare dintre perechi se determină numai prin condiția Pareto. În cazul discutat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
P , * 1L+ , dacă # 3N ≥ . Demonstrație [t.4.3.2*]. Se face printr-un exemplu oferit de Blau în (1975). Presupunem că avem trei indivizi ( , ,i j k ) și șase alternative distincte. Decisivitățile libertariene sunt iar profilurile individuale sunt. Verificăm intensitatea pozițională: pentru i. Se poate observa că intensitățile poziționale sunt egale, deci profilurile nu sunt intruzive. 4.4.* Soluția Gaertner-Kruger [ d.4.4.1*] Preferințe autosustenabile: Fie vX mulțimea x variantelor , și iX și jX , mulțimile complementare ale i variantelor și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2*]. Se face printr-un exemplu oferit de Blau în (1975). Presupunem că avem trei indivizi ( , ,i j k ) și șase alternative distincte. Decisivitățile libertariene sunt iar profilurile individuale sunt. Verificăm intensitatea pozițională: pentru i. Se poate observa că intensitățile poziționale sunt egale, deci profilurile nu sunt intruzive. 4.4.* Soluția Gaertner-Kruger [ d.4.4.1*] Preferințe autosustenabile: Fie vX mulțimea x variantelor , și iX și jX , mulțimile complementare ale i variantelor și j variantelor . Dacă pentru orice pereche de i
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
drepturi inalienabile ca FBSA. Aceste exemple trebuie să indice faptul că fiecare dintre condițiile „rezonabile” propuse de Arrow pentru funcțiile sale de bunăstare socială exclude câte un set de funcții de bunăstare socială. Independența față de alternativele irelevante exclude toate regulile poziționale, domeniul universal exclude toate regulile care nu admit toate profilurile logic posibile de preferința individuală, criteriul Pareto exclude toate regulile de preferință socială care mută decizia socială în afara sferei unanimității paretiene, iar condiția de nedictatură exclude singura regulă de decizie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
faptul că ea are cel puțin două efecte importante. În primul rând, alături de alte condiții, creează un cadru informațional puternic neutru. Nu voi dezvolta însă aici această idee. În al doilea rând, prin folosirea independenței față de alternativele irelevante, toate regulile poziționale sunt eliminate din mulțimea FBSA acceptabile. Între ele, cea mai cunoscută este regula Borda (1781) care alocă fiecărei alternative un număr de puncte pe care îl înmulțește cu numărul indivizilor. Aceasta este un rezultat, de asemenea important, deoarece exclude concurentul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trece în cea a Evangheliei, interzicând-o (aceeași problemă ca și în cazul drepturilor inalienabile - condiția de nonimpunere nu este satisfăcută). footnote>. Un alt tip de reguli de decizie socială, care nu sunt Pareto inclusive, este reprezentat de unele reguli poziționale. În (1998), Saari argumenta faptul că regula pluralității ar fi eliminată de condiția Pareto slabă. Această regulă acordă un punct alternativei de pe primul loc și nici unul tuturor celorlalte. Problema constă însă în faptul că, deși poate reflecta preferința unanimă pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe o linie apropiată de diagonală, de unde lansează ciocanul. Vom prezenta tehnica aruncării ciocanului prin descrierea fazelor mecanismului de bază. Priza pe ciocan Pregătierea ciocanului repte se fixează pe falanga de bază a mâinii stângi, degetelor mâinii stângi, aruncătorii folosesc poziționale și dinamice ale marilor Datorită unei puternice forțe centrifuge exercitate de ciocan asupra mâinilor aruncătorului (peste 300 kg la aruncările de 75-80 m), țin se face într-un mod cu totul special (fig. 91): * mâna stângă prinde cu patru degete
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]